Steagul Roşu, iulie 1972 (Anul 24, nr. 7154-7179)
1972-07-04 / nr. 7156
azi despre ACTIVITĂŢII INDUSTRIALE ŞI PRESTĂRILE DE SERVICII LA SATE " 50 de consilii populare din județul Ilfov au hotărit, ca răspuns la chemarea la întrecere lansată de comuna Văii Pechea, să înfiinţeze încă 86 de unităţi industriale de prelucrare a produselor agricole, de construcţii şi prestări de servicii sub directa lor coordonare şi în------------- drumare. Noile secţii urmează să sporească valoarea volumului de producţie-prestaţii realizate în secţiile consiliilor populare la peste 14 milioane lei. In prima etapă a întrecerii dintre comune, pe total consilii populare au funcţionat 80 de secţii, din care 45 nou înfiinţate ţi s-a realizat o producţie în valoare de aproape 12 milioane, adică tot atîta cît s-a realizat în întreg anul 1971. Multe consilii populare printre care Bolintin Deal, Ghimpaţi, Izvoarele, Fierbinţi, acţionează cu competenţă în spiritul legii, la îndeplinirea acestor cerinţe importante pentru dezvoltarea economiei locale. Germenii industriei apăruţi la sate prin aceste activităţi, precum şi diversificarea serviciilor către populaţie vin să accentueze gradul de urbanism al comunelor, să le dea acea înfăţişare — subliniată în documentele Conferinţei Naţionale a partidului din 1967— de unităţi administrativ teritoriale complexe, armonios dezvoltate. Dar dincolo de rezultatele care atestă iniţiativă şi spirit gospodăresc au apărut şi unele carenţe generate, în special, de pripeala de care au dat dovadă unele primării în deschiderea a cît mai multe secţii fără a lua aminte bine la prevederile legii care arată că se înfiinţează astfel de activităţi numai acolo unde există materii prime şi forţă de muncă locală. Un recent control efectuat de organele financiare a scos la iveală că la Baloteşti, Ciorogîrla, Fundulea, Budeşti şi Brezoaiele s-au creat secţii care folosesc forţă de muncă şi resurse materiale din alte părţi, altele au secţii de producţie în afara razei teritoriale a comunei. Şi ce-i mai grav, la unele din aceste secţii au fost încadrate elemente necinstite, cu antecedente penale, care s-au pus pe căpătuială prin falsuri şi înşelăciune. Măsurile luate de organele judeţene se anunţă a fi eficiente. Printr-o decizie a comitetului executiv al Consiliului popular judeţean s-a hotărit ca acele secţii şi ateliere care funcţionează în afara teritoriului administrativ al comunelor cu excepţia balastierelor, cărămidăriilor şi prestărilor de servicii în construcţii, să fie mutate în localitatea sub egida căreia funcţionează şi să fie predate, după caz, unităţilor de stat sau cooperatiste. Acolo unde aceste secţii nu se pot muta se propune desfiinţarea lor. Aceste măsuri, menite să statornicească mai multa ordine vor duce la creşterea volumului de producţie şi de prestări printr-o profilare mai corespunzătoare cerinţelor localităţilor şi nevoilor cetăţenilor, a producţiei şi serviciilor noilor unităţi. Şi încă o subliniere : aceleaşi prevederi legale şi indicaţii sunt valabile şi pentru funcţionarea celorlalte secţii de activităţi industriale înfiinţate pe teritoriul comunei de către cooperaţia de consum şi cea meşteşugărească. Primăria este reprezentantul statului pe plan local. Ea este chemată să vegheze la aplicarea legilor ţării în toate sectoarele de activitate de pe raza comunei. Aplicarea şi respectarea neabătută a legilor formează aspectul calitativ, de conţinut al întrecerii ce se desfăşoară între localităţi şi este menit să determine un climat de ordine, cinste, echitate. VZZ----------------------------------------------/ INSTANȚA ZOOTEHNICILOR. - 4 DOSARUL CONSTRUCŢIILOR Epilogul nu este epilog Cu aproape două luni de zile in urmă, ziarul nostru a publicat o suită de cinci articole analitice în care încercam să desluşim, dintr-un hăţiş de probleme, date, argumente şi contraargumente, situaţia de pe şantierele de construcţie ale complexelor zootehnice intercooperatiste şi ale fermelor specializate din judeţ. Delimitînd răspunderile de la caz la caz, am încercat să-i ajutăm pe cei interesaţi, în primul rînd pe constructori, să creeze acele premise strict necesare pentru a se purcede la înlăturarea tuturor deficienţelor semnalate şi existente, în timp util, am primit răspunsuri din partea tuturor întreprinderilor şi instituţiilor vizate. Ne vom opri deocamdată asupra răspunsurilor Trustului judeţean de construcţii, pentru că, aşa cum afirmam şi cu acel prilej, principalul răspunzător de darea sau nedarea în folosinţă a unui obiectiv este şi va fi totdeauna constructorul. O facem deşi reprezentanţii Trustului judeţean ne-au dojenit, verbal şi în scris, pentru această poziţie de principiu a noastră. Bineînţeles, constructorul a avut în vedere şi partea de responsabilitate a beneficiarului şi a altor factori direct interesaţi — răspundere despre care, de altfel, noi am vorbit. In răspunsul său Trustul judeţean ne semnalează — şi noi semnalăm mai departe — că „Trustul a atacat obiectivele respective pe măsura primirii documentaţiei" şi că aceasta trebuia să fie asigurată în noiembrie 1969 dar a fost asigurată începînd din martie pînă în august 1970 ; nu s-a mai semnalat apoi că a fost necesară majorarea planului valoric al trustului, sporirea numărului de muncitori, cooperativele nerespectîndu-şi clauza contractuală iniţială care prevedea asigurarea forţei de muncă necalificată şi că, în ciuda tuturor acestor greutăţi, au fost date îrn folosinţă înainte de termen o sumă întreagă de obiective aproape la toate complexele, cu un devans variind între 55—240 zile. Nu ni s-a vorbit însă nimic despre calitatea lucrărilor executate aici, despre defecţiunile care s-au ivit pe parcurs, despre întîrzierea remedierilor şi nici despre calitatea acestor remedieri, în schimb ni s-a mai semnalat că la sfîrşitul anului 1971, beneficiarul nu a decontat lucrări în valoare de 17000 000 privind complexele de la B. DUNAREANU (Continuare In pag. a 3-a) Anul XXIV Nr. 7156 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ÎN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI PE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII ' - - ——— — ■ I II •“ 111 ■ ■ iiiji '"iii -.jeiMiţnMMI Mecanizatori fruntaşi in campania agricolă de vară Consemnăm astăzi primele rezultate obţinute de mecanizatori în întrecerea pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei de grîu. La combinele C. 12 „Gloria" mecanizatorul ŞTEFAN MINISTERU, de la S. M. A. Periş, a treierat 49,7 tone de grîu într-o zi ; NICOLAE BOGACIU de la S.M.A. Horia a recoltat la C.A.P. Axintele 46 tone, iar NICOLAE C. NICOLAE de la S.M.A. Hotarele a realizat de pe suprafeţele cu grîu ale C.A.P. Valea Dragului 45 tone. La combinele C. 3, pe locul întîi s-a situat mecanizatorul VASILE RADUŢĂ (S.M.A. Urziceni) care a obţinut la C.A.P. Jilavele cantitatea de 24 tone pe zi, urmat de NICOLAE VIŞAN (S.M.A. Ulmeni) care a realizat pe tarlalele cooperativei agricole „8 Martie" Ulmeni 23 tone şi Dumitru Voicu (S.M.A. Băneasa) care a recoltat la C.A.P. Băneasa 22 tone. La combinele C. 1, mecanizatorul PETRE VĂDUVA (S.M.A. Izvoarele) a înregistrat pe terenurile cooperativei agricole din comuna Răsuceni 23 tone, iar mecanizatorii ION TUDOR (S.M.A. Horia, secţia Ştefăneşti) şi CONSTANTIN NEAGU (S.M.A. Vînătorii Mici, secţia Vînătorii Mari) au obţinut pe tarlalele cooperativelor agricole, în ziua lor de vîrf, 21 tone şi respectiv 20 tone. CONSILIILE POPULARE ÎN ÎNTRECERE Vînătorii Mici aspiră la un loc de frunte • O EXPERIENŢA BUNĂ: PLANUL UNIC AL COMUNEI DEFALCAT PE SARCINI PINA LA NIVELUL CIRCUMSCRIPȚIILOR • 57 DE DEPUTATI COMUNALI ÎN ÎNTRECERE # UN OBIECTIV DE ONOARE AL ÎNTRECERII ÎNSCRIS ÎN CARNETELE LOR : „LEGILE CUNOSCUTE DE TOTI SI APLICATE DE FIECARE" • DACA UNELE DIRECŢII JUDETENE AR FI MAI RECEPTIVE LA CERINTELE ACESTEI PRIMARII. * De la tribuna sesiunii Consiliului popular judeţean care a avut loc nu de mult, deputatul Grigore Iorcea, primarul şi în acelaşi timp secretarul de partid al comunei Vînătorii Mici înfăţişa experienţa câştigată de organele locale de partid şi de stat în însuşirea şi aplicarea cu competenţă a prevederilor legii 57 şi a celorlalte legi. Un prim pas în asigurarea pregătirii masei de cetăţeni în a înţelege largile atribuţii cu care au fost întărite autoritatea şi prestigiul primăriilor, a fost făcut la Vînătorii Mici prin explicarea şi popularizarea largă a legilor în rîndul deputaţilor locali, a cadrelor cu munci de răspundere de la nivelul comunei şi a tuturor membrilor comitetelor de cetăţeni — un activ de aproape 300 de cadre. Apoi, prin aceste cadre s-a asigurat, alături de folosirea şi a altor forme ale muncii politice de masă, popularizarea legilor în rîndul cetăţenilor, în toate circumscripţiile electorale. Prin această formă, primăria a realizat o largă mobilizare la acţiune a tuturor celor 57 de deputaţi ai comisiilor permanente şi a activului lor, precum şi a membrilor comitetelor de cetăţeni. S-a încetăţenit în stilul de muncă al primăriei ca, după discutarea unor probleme economice, sociale sau ale administraţiei de stat în comitetul executiv sau în sesiuni, deputaţii să-şi treacă în caietele proprii de activităţi principalele obiective economice şi sociale care trebuiesc rezolvate într-o perioadă dată în fiecare circumscripţie. Caietele deputaţilor au prevăzute sarcini economice, politice şi organizatorice la nivelul fiecărei circumscripţii, sarcini ce decurg din planul unic al comunei şi din angajamentele asumate în întrecerea lansată de co M. STEFANESCU (Continuare in pag. a 2-a) Marți - iulie 19724 pagini 30 bani Purtătorii noştri de cuvint la CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI „Am venit la Girbovi acum doi ani. Nu mi-a fost greu să mă integrez in activitatea locuitorilor comunei ,ne spunea ION LICEANU, secretarul comitetului comunal de partid şi primar al comunei. Anii lucraţi in fostul raion Urziceni m-au pus in contact cu cetăţenii din Girbovi. Leam cunoscut preocupările, hărnicia, dorinţa de a spori cu mult producţiile agricole. Munca politică a fost orientată in aşa fel incit acţiunile să fie eficiente, pline de conţinut Am urmărit, de asemenea, asigurarea unui climat sănătos» de muncă in cadrul tuturor formaţiunilor, de lucru. Este condiţia esenţială a realizării sarcinilor". Anii din urmă au pus in faţalocuitorilor din Girbovi probleme deosebite. Intemperiile au lăsat urme asupra tarlalelor cooperativei agricole. Mai bine de 1.500 hectare au devenit bălţi. Dar oamenii n-au descurajat. Ion Lăceanu, împreună cu toţi comiiION LĂCEANU secretar de partid niştii, a acţionat cu hotărâre pentru a menţine ridicat moralul cooperatorilor. Lupta cu natura presupune îndrăzneală, îndrijire, mobilizare a forţelor. Aşa au gindit comuniştii, aşa au acţionat. Terenurile inundate au fost brăzdate de şanţuri şi canale. Toată iarna au lucrat cooperatorii la desecări. Şi munca le-a fost cu spor. Acum întreaga suprafaţă de teren este arată şi insămînţată. — Ce a însemnat desecările pentru Girbovi ? — O acţiune de mare amploare, o muncă titanică. Urmările le vedem acum: cooperativa noastră va livra anul acesta aproape 7000 tone de cereale la fondul de stat. — Este vorba de o valorificare intensivă a pămintului ? — Desigur. Experienţa cşti- P. MATEI (Continuare în pag. a 3-a) DE CE?... ...organele sanitare judeţene nu iau măsuri urgente pentru renovarea instalaţiilor sanitare ale staţiei de autobuze.T... şi piaţa oraşului Urziceni? ...la porţile Urzicenilor, unde a fost amplasată noua staţie „PECO“, —OCLM-Urziceni nu a inaugurat şi o unitate modernă de alimentaţie publică sau cel puţin un chioşc care să distribuie răcoritoare posesorilor de autoturisme ? MACINĂ MAI IUTE MOARA, CA AŞTEAPTĂ LUMEAFARA... (La moara din Valea Măcrişului) LA ŢESĂTORIA „DUNĂREANĂ-GIURGIU PENTRU CONTINUA ÎNFLORIRE A PATRIEI, PENTRU CREŞTEREA BUNĂSTĂRII POPORULUI Mai multe ţesături, mai ieftine şi de calitate superioară • La secţia finisaj s-a mai dat în exploatare încă o capacitate de 25.000. 000 m.p. ţesături finite/an /a • In acest semestru vor mai intra în funcţiune o capacitate de 20.000. 000 m. p. ţesături crude şi o alta de 30.000.000 m.p. ţesături finite/an . Pe zi ce trece, la porţile oraşului Giurgiu îşi profilează tot mai pregnant silueta una dintre cele mai puternice unităţi pe ramură — Ţesătoria „Dunăreană“. Caracteristic activităţii desfăşurate este împletirea armonioasă a cântecului mistriei cu cel al zecilor de instalaţii care, mînuite cu pricepere, fac să izvorască zeci, mii, sute de mii de metri pătraţi de ţesături. Urmare a unei judicioase colaborări între beneficiar şi constructor, urmărindu-se firul procesului tehnologic s-au dat în funcţie eşalonat diferite sectoare de producţie, ceea ce a permis livrarea cu mult înainta TR. POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) Instalaţii moderne, cu randament sporit, asigură un înalt ritm în activitatea de producţie LA ZI Seară instructiv-distractivă la Cornetu Recent a avut loc la căminul cultural din comuna Cornetu o seară Instructiv-distractivă. Manifestarea a fost deschisă de o expunere cu tema „Comportare civilizată pe stradă, în instituţii cultural-educative” care face parte dintr-un ciclu iniţiat de căminul cultural şi intitulat „Comportare civilizată“. Peste 100 de cetăţeni au audiat şi Interes expunerea cuprinzător argumentată şi ilustrată cu fapte concrete. De aprecieri elogioase s-a bucurat şi capitolul distractiv al serii din care nu a lipsit dansul. Inginerii Ion Pîrvulescu şi Marius Mătieş, de la Combinatul chimic din Făgăraş, au realizat un nou produs chimic, denumit „Dinofan‘, întrebuinţat în agricultură pentru distrugerea buruienilor semnalate in culturile de ceapă, trifoi şi lucernă. Experimentările efectuate cu succes pe terenuri întinse au demonstrat că „Dinofan”-ul are o eficienţă deosebită în lupta împotriva buruienilor şi este de cinci ori mai ieftin decit cel adus din import. Ţara noastră la tîrgurile şi expoziţiile internaţionale In prima jumătate a acestui an, ţara noastră a participat la circa 20 de tîrguri şi expoziţii internaţionale, organizate în diferite ţări din Europa, Asia şi Africa, Tirgul comercial al Zambiei de la Ndoa, deschis la 30 iunie, fiind ultima confruntare din şirul manifestărilor economice din această perioadă. De asemenea, în primele şase luni ale anului, întreprinderile româneşti de comerţ exterior au organizat, peste hotare, mai bine de 40 expoziţii, în cadrul cărora au fost prezentate cele mai diferite produse ale industriei. Ca o reflectare directă a poziţiei mult îmbunătăţite a ţării noastre pe piaţa internaţională de maşini şi utilaje, mai bine de trei sferturi din suprafaţa totală a pavilioanelor româneşti a fost rezervată produselor cestei ramuri. De asemenea, un loc important l-au ocupat produsele petrochimice, cele ale industriei lemnului şi bunurilor de consum. In cursul semestrului II, tara noastră va participa la circa 30 de expoziţii generale de mărfuri. (Agerpres) „Dinofan" - un nou produs chimic pentru agricultură Autostrada Bucuresti-Piteşti ■ 1 .o dată complet in circulaţie Potrivit angajamentului luat in cinstea Conferinţei Naţionale a partidului, constructorii de drumuri şi poduri din unităţile Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor au dat in circulaţie. In ziua de 30 iunie prima autostradă din ţară pe distanţa Bucureşti — Piteşti, in lungime de 90 km. La aceeaşi dată au fost date în folosinţă pasajele peste calea ferată de la km 7,800 şi km 11,200 şi drumul lărgit dintre aceste pasaje la ieşirea din Bucureşti pe şoseaua Urziceni - Constanţa.