Steagul Roşu, august 1972 (Anul 24, nr. 7180-7205)
1972-08-01 / nr. 7180
INTÎLNIREA PRIETENEASCĂ A CONDUCĂTORILOR UNOR PARTIDE COMUNISTE ŞI MUNCITOREŞTI La 31 iulie 1972 în Crimeea a avut loc o întîlnire a conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste aflaţi într-o scurtă vacanţă în Uniunea Sovietică. La întîlnire au participat: T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P. C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P. C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al F.M.U.P., N. Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, primsecretar al C.C. al P.M.S.LT., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul întîlnirii, a avut loc un fructuos schimb de opinii privind desfăşurarea construcţiei socialiste şi comuniste şi dezvoltarea continuă a colaborării multilaterale a statelor socialiste. Au fost discutate, de asemenea, probleme internaţionale actuale. Intîlnirea conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti s-a caracterizat printr-o deplină înţelegere reciprocă şi unitate de vederi în toate problemele discutate şi s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. La întîlnire au participat: K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, K. V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Blatov, activist cu funcţie de răspundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru al C.C. al P. C. Bulgar, C. Mittea, membru al C.C. al P.C.R., W. Eberlein, membru al Comisiei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C.al P.C.U.S. a oferit o masă în onoarea participanților la întîlnire. C.A.P. VALEA MĂCRIŞULUI: „Vom îndeplini sarcinile ce ne revin din cincinal în patru ani“ CUM S-A REALIZAT O PRODUCŢIE MEDIE DE 5816 KG GRÂU LA HECTAR? AMĂNUNTE IN RĂSPUNSURILE DATE DE CADRELE DE CONDUCERE ALE C.A.P. VALEA MACRIŞULUI ŞI IN COMENTARIILE ING. NICOLAE EUSTAŢIU, ŞEF DE LABORATOR LA I.C.C.P.T. FUNDULEA (Pagina a 3-a) Anul XXXIV Nr. 7180 ÎN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST ŞI A CELEI DE-A 25-A ANIVERSĂRI A REPUBLICI RECEPTIVITATE ŞI ANGAJARE TOTALĂ PENTRU ÎNFĂPTUIREA AMPLULUI PROGRAM STABILIT DE CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI 77 - Importante acţiuni iniţiate de Biroul Comitetului judeţean de partid - Lucrările Conferinţei Naţionale a partidului, vibrantele îndemnuri adresate de la înalta tribună de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, amplul program de dezvoltare multilaterală a României socialiste in perspectiva apropiată şi îndepărtată au stimulat profund spiritul creator, receptivitatea şi emulaţia în muncă, marcind o trecere rapidă la fapte şi acţiuni în toate sectoarele de activitate din judeţ. PENTRU A ORGANIZA ŞI ORIENTA IN MOD EFICIENT EFORTURILE OAMENILOR MUNCII SPRE ÎNFĂPTUIREA ANGAJAMENTULUI DE ONOARE AL JUDEŢULUI — CINCINALUL IN PATRU ANI ŞI JUMĂTATE, BIROUL COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID A INIŢIAT UN ŞIR DE ACŢIUNI. Zilele trecute a analizat în şedinţă de birou obiective importante reieşite din documentele Conferinţei Naţionale ca: intensificarea muncii politice de masă pe şantierele de oraşele şi comunele judeţului-unităţi administrativ - teritoriale puternice şi înfloritoare construcţii in scopul accelerării ritmului de dare in folosinţă a obiectivelor; folosirea integrală a capacităţilor de producţie şi creşterea coeficientului de utilizare a maşinilor şi utilajelor, generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III, iar in domeniul sistematizării oraşelor şi satelor judeţului s-a analizat modul în care se aplică Legea cu privire la contribuţia bănească şi in muncă a cetăţenilor, stadiul lucrărilor pe şantierele obiectivelor obşteşti ce trebuiesc date în folosinţă pină la sfîrşitul acestui an. Ieri, primarii din municipiul, oraşele şi comunele judeţului s-au intoinit intr-o consfătuire operativă de lucru în care au fost eşalonate obiectivele imediate şi de perspectivă, căile şi mijloacele prin care viaţa economică şi socială a judeţului să capete noi impulsuri în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cinstea zilei de 23 August şi aniversarea a 25 de ani ai Republicii. LEGUMELE trebuie preluate operativ şi nu plimbate de colo pină colo In anul acesta se anunţă o producţie bună de legume. O dovedesc rezultatele înregistrate pină acum ca şi starea de vegetaţie a culturilor de toamnă. Este firesc deci ca faţă de condiţiile existente să se acorde toată atenţa in vederea valorificării eficiente a întregilor cantităţi ce se produc. De ce punem punctul pe „i“ de la bun început pe o asemenea necesitate ? Cum este știut, ne aflăm in plin sezon de recoltare a produselor de vară. Şi, din păcate, in problema preluării acestora nu numai că se ivesc o serie de neajunsuri dar, criticabil este faptul că nu se iau masuri hotărite pentru curmarea lor. Exemplele ce le avem la îndemînă le considerăm elocvente pentru a ilustra afirmaţia făcută. Iată de pildă unul mai recent, degeaba. Vremea trece, maşinile stau imobilizate in curtea depozitului în timp ce unităţile producătoare solicită vnDe la C.L.F. Olteniţa au fost expediate oficiilor de preluare din Capitala, in cursul zilei de 22 iulie a.c. 32.000 kg. roşii. Operaţiunea aceasta, simplă la prima vedere, cum de altfel ar trebui să fie in mod normal, s-ar fi putut face în decurs doar de citeva ore, mai ales că mijloacele de transport ale C.L.F. sunt extrem de solicitate acum cînd marfa stă recoltată in cîmp. Dar cum s-au petrecut lucrurile in realitate ? Merceologii de la cele 4 oficii din Capitală care au obligaţia de a prelua şi distribui pe reţea produse legumicole, au refuzat întreaga cantitate de tomate „pentru că — motivează ei — nu mai avem ce face cu atîtea roşii“. Faţă de o asemeneastare de lucruri, încep discuţii aprinse. Se ajunge apoi la rugăminiţl, dar ia alte exemple. Tot din zona Olteniţa in ziua de 25 iulie a fost îndrumat spre oficiul nr. 3 din Capitală, cu un transport de tomate, autocamionul condus de Dumitru Guţă. Acesta s-a prezentat aici conform actelor întocmite. Ca să poată să i se preia roşiile, cît credeţi că a trebuit să treacă ? Aproape 20 de ore. (! ?) — Cînd e vorba să transport legume pentru oficiile de preluare din Bucureşti — ne spune şoferul Vladimir Mitran, îmi vine să-mi dau demisia. în ziua Ap 25 iulie de pildă, am efectuat un transport cu 2.824 kg. castraveţi de la I.A.S. Buciumeni. La Oficiul III, unde se prezentase şi colegul PE ADRESA I.P.V.LF. sistent mijloace de transport pentru a le ridica marfa culeasă. Sunt puşi în cunoştinţă de cauză reprezentanţii I.P.V.L.F. Ilfov şi I.P.V.L.F. Bucureşti care la rîndul lor discută aprins fără să se ajunga la o soluţie onorabilă. In cele din urmă, după mai multe ore pierdute, maşinile sunt îndrumate spre Fabrica de conserve Valea Roşie, adică înapoi din zona din care au plecat. Să ne mai oprim şi mea Guţă, nici n-a fost vorba să audă de o aşa marfă. „S-a depăşit graficul. Aşa că direcţia Chiajna“ 1 — Dar ce se află la Chiajna ? — O secţie de semiindustrializare aparţinînd de I.P.U.L.F. Ilfov. Cei în drept s-au gîndit bine să organizeze o asemenea secţie. Spun aceasta deoarece după ce sîntem „pasaţi“ de la un oficiu la altul pentru a ni se prelua cantităţile de legume, ce le aducem, şi nimeni nu ne dă concursul, salvarea noastră este la Chiajna. Dar din păcate aici se lucrează numai într-un singur schimb. De la orele 16 nu se mai primeşte marfă. — Şi în seara respectivă, cum te-ai descurcat ? — Am parcat maşina în Piaţa Unirii şi m-am culcat în cabina. Dimineaţa am pornit spre Chiajna. In altă parte nu aveam nici o speranţă. Ne oprim deocamdată cu exemplificările aici. Modul defectuos în care are loc preluarea legumelor in vederea distribuirii lor pe piaţa sau la unităţile de industrializare trebuie să dea de gîndit în modul cel mai serios factorilor răspunzători de la I.P.U.L.F. Nu-i este nimănui permis de a închide ochii in faţa unor asemenea neajunsuri. Toată producţia de legume trebuie preluată, în modul cel mai operativ şi îndrumată acolo unde este nevoie de ea. EUGEN CHIRCULESCU DE CE?... Edilii comunei Ciolpani nu iau măsuri pentru amenajarea porţiunii de drum de 13 punctul Ciolpani—Pisc ! O călătorie cu autoturismul pe această porţiune plină de hirtoape duce la adevărate acrobaţii. câteva căruţe cu nisip şi pietriş ar remedia această situaţie •V ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Sub acest îndemn luminos adresat de documentele Conferinţei Naţionale a partidului s-a înscris ieri întreaga atmosferă de lucru a consfătuirii cu primarii din judeţ, prezidată de tovarăşul Gheorghe Necula, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Consiliile populare raportează realizări şi depăşiri la sarcinile planului economic şi bugetului local, în înfrumuseţarea şi buna gospodărire a localităţilor. Acţiunea patriotică de masă —redarea de noi terenuri agriculturii prin irigaţii şi desecări , s-a soldat cu punerea in circuitul agricol a unei suprafeţe de 47.000 ha. Ca urmare a vastei munci organizatorice şi politice desfăşurate de comitetele comunale de partid, de primarii şi consiliile de conducere ale C.A.P., judeţul Ilfov s-a situat in acest an pe un loc fruntaş pe ţară la recoltat şi obţinerea unor producţii de grîu superioare anului trecut. Pornind de la realizările obţinute, tovarăşul Gheorghe Necula a făcut apel la primarii şi cadrele prezente în consfătuire să privească sarcinile de perspectivă cu competenţa oamenilor politici, chemaţi de partid să imprime în toate sectoarele de activitate pe care le conduc exigenţe şi răspunderi noi, la nivelul răspunderilor trasate de Conferinţa Naţională, în domeniul agriculturii, ramură economică de bază a judeţului, se cere impulsionat ritmul predării in baze a tuturor cantităţilor de grîu prevăzute în contracte. Pregătirea producţiei agricole a anului 1973 formează un obiectiv de mare importanţă care cere de pe acum intervenţia şi sprijinul competent al primăriilor. Pentru aceasta, la nivelul tuturor comunelor vorfi constituite comandamente formate din cadrele cu munci de răspundere şi deputaţi care vor îndruma şi supraveghea acţiunea de recoltare a porumbului, sfeclei de zahăr, florii-soarelui, legumelor. Privitor la zootehnie, s-au făcut ample referiri la acţiunea ce se desfăşoară pe judeţ, realizarea sporurilor de greutate planificate şi pentru asigurarea depăşirii substanţiale a planului la furaje. Biroul Comitetului judeţean de partid apreciază, pe baza evaluării producţiei existente şi a culturilor duble, că fiecare unitate agricolă din judeţ are posibilitatea să depăşească planul la furaje cu 25—30 la sută. Sistematizarea şi gospodărirea localităţilor a fost problema care s-a bucurat de aprecieri pozitive dar şi de evaluări critice, fixîndu-se totodată sarcini imediate pentru întărirea disciplinei în construcţii şi economisirea de suprafeţe de teren. S-a indicat primarilor în ce direcţii să sprijine dezvoltarea unităţilor de industrie locală, pregătirile pentru deschiderea noului an şcolar, ridicarea eficienţei acţiunilor cultural-educative, de ocrotire a sănătăţii oamenilor. Pentru investiţiile din fond centralizat şi din contribuţia bănească şi in muncă a cetăţenilor s-au prevăzut termene concrete de punere in funcţiune cu 30 de zile mai devreme decit datele planificate. Primul secretar a cerut primarilor să acorde o deosebită , atenţie înfăptuirii principiului conducerii şi muncii colective, respectării legilor, rezolvării operative a sarcinilor ce le revin. Pină la sfirşitul lunii septembrie, toate comitetele executive ale consiliilor populare vor definitiva planuri proprii de acţiuni pentru accelerarea progresului in toate domeniile, astfel ca oraşele şi comunele să se înscrie tot mai activ pe traiectoria formării şi dezvoltării lor ca unităţi administrativ-teritoriale complexe, în plină înflorire economică şi socială, aşa cum a preconizat recenta Conferinţă Naţională a partidului, în zilele următoare vor avea loc alte acţiuni menite să asigure un cadru cît mai bine organizat activităţii consacrate realizării importantelor hotărîri ale Conferinţei Naţionale. In repaus Ce „pică“ la Radovanu... Nu ştim ce reţetă vor fi folosind brutarii din Radovanu pentru prepararea pîinii şi nici cum o apreciază localnicii. În schimb am aflat că pentru consumatorii din comuna Nana există şi un al doilea motiv de reproşuri pe adresa celor de la brutăria din Radovanu. De multe ori plinea expediată cooperativei Nana are o „vîrstă" care o face, practic, neconsumabilă. Se pare că brutăria din Radovanu livrează acestei cooperative marfa care „pică" in localitate, ignorînd obligaţiile contractuale asumate prin semnăturile şefilor săi. Acest gest, credem, este încurajat şi de faptul că reprezentanţii beneficiarilor din Nana nu manifestă exigenţa cuvenită la recepţia produsului. Ca la ei acasă ampingurile din judeţul nostru pot fi numărate pe degete. Dar aşa cum sunt, ele îşi îndeplinesc într-o oarecare măsură menirea lor. Şi în această direcţie poate fi evidenţiat campingul de la Giurgiu, din păcate mult prea mic faţă de necesităţile zilnice. Dar nu intenţionăm să vorbim nici despre spaţii, nici despre numărul campingurilor. În cursul lunii iulie un colectiv format din reprezentanţi ai organelor comerciale judeţene şi centrale au făcut cîteva inspecţii inopinate în unităţile de alimentaţie publică de pe traseele turistice. Şi— aceasta vrem s-o relevăm — atît la Săftica cit şi la Sineşti au fost găsite o serie întreagă de căsuţe destinate turiştilor folosite de către personalul unităţilor de alimentaţie respective. Mai mult, la Sineşti, asemenea căsuţe erau repartizate chiar şi unor lucrători de pe un şantier. Suntem convinşi că „locatarii" respectivi s-au simţit foarte bine mai cu seamă că nu au plătit nici un fel de taxe, dar ce părere au gestionarii respectivi ? Ca să nu mai vorbim de părerea turiştilor care solicită locuri şi nu găsesc 11 . Marți 1 august 1972 4 pagini 30 bani Noi măsuri privind majorarea salariilor - O hotarire a Consiliului de Ministri - Ca urmare a celor hotărîte de Conferința Naționala a Partidului Comunist Român cu privire la majorarea salariilor, Consiliul de Ministri a adoptat o hotărîre in care se prevăd următoarele : 1. — Cu începere de la 1 septembrie 1972, salariul tarifar minim se stabileşte la 1 000 lei lunar, cu o creştere de 25 la sută faţă de salariul tarifar minim de 800 lei stabilit în luna mai 1970. Salariile tarifare lunare intre 801 şi 1 000 lei se vor majora în medie cu circa 13,2 la sută, în mod diferenţiat, pe grupe de salarii tarifare, prevăzîndu-se creșteri mai ridicate pentru personalul cu salariile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va beneficia un număr de circa 1 160 000 salariați. 2. Pentru a se putea asigura diferențierea în continuare a salariilor tarifare in raport de gradul de calificare a personalului, chiar și în perioada de trecere de la actuala majorare a salariilor mici la majorarea prevăzută pentru anul 1973 pentru toate celelalte salarii, se vor aduce unele corecturi la salariile intre 1 000—1 180 lei, urmind ca majorarea propriu-zisa a salariilor acestei categorii de personal precum și pentru restul salariaților să se facă, pentru prima etapă din cincinal, în anul 1973. 3. In scopul aplicării prevederilor acestei hotăriri, se va aloca, pentru perioada 1 septembrie — 31 decembrie 1972, un fond de salarii suplimentar de 1 130 milioane lei, ceea ce reprezintă la nivelul unui an întreg, un fond suplimentar de 3 390 milioane lei. 4. Salariații care, ca urmare a majorării sau corectării salariilor tarifare vor avea salarii tarifare ce vor depăși plafonul de salariu în raport cu care se acordă transportul gratuit, vor beneficia in continuare de acest drept, în condiţiile stabilite anterior aplicării acestei hotăriri. De asemenea, se majorează plafonul de la 1 800 lei la 2 200 lei venit lunar net al ambilor părinţi, pentru acordarea burselor în invăţămîntul de cultură generală şi de artă, precum şi din institutele pedagogice de învăţători şi educatoare, şi de la 2100 lei la 2 500 lei pentru acordarea burselor în învăţâmintul superior. ★ Majorarea salariului tarifar minim pe economie şi creşterea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidului şi statului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai materiale şi culturale ale populaţiei. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea maselor de oameni ai muncii la realizarea şi depăşirea sarcinilor care decurg din documentele aprobate de Conferinţa Naționala a Partidului Comunist Român din 19—21 iulie 1972 cu privire la îndeplinirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, la creșterea ritmului de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România. CONSFĂTUIRE DE LUCRU Luni dimineaţa a început în Capitală Consfătuirea de lucru a inginerilor şefi din cooperativele agricole de producţie situate în judeţele din sudul şi vestul ţării, în prima zi a lucrărilor — consacrate culturii griului — au luat parte preşedinţi de cooperative agricole, specialişti din întreprinderi agricole de stat şi pentru mecanizarea agriculturii, din staţiuni experimentale şi institute de cercetări, de la direcţiile agricole judeţene. La şedinţa plenară a participat tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al F.C.R. In raportul prezentat de ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor, Angelo Miculescu, au fost înfăţişate pe larg rezultatele obţinute în acest an la cultura griului. ■ Au fost, de asemenea, arătate deficienţele care mai există în aplicarea diferenţiată a tehnologiei culturii griului, în terenuri neirigate şi irigate, în folosirea îngrăşămintelor şi maşinilor, situaţii care au dus la obţinerea in unele unităţi a unor producţii sub posibilităţile de care dispun şi la un cost ridicat. In continuare, Nicolae Ştefan, şeful Departamentului agriculturii cooperatiste, a prezentat recomandările Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor privind creşterea producţiei de grîu şi orz de toamnă în anul 1973. Au urmat apoi, dezbateri în şedinţă plenară şi pe grupe Lucrările consfătuirii continuă. (Agerpres)