Steagul Roşu, august 1972 (Anul 24, nr. 7180-7205)

1972-08-01 / nr. 7180

INTÎLNIREA PRIETENEASCĂ A CONDUCĂTORILOR UNOR PARTIDE COMUNISTE ŞI MUNCITOREŞTI La 31 iulie 1972 în Crimeea a a­­vut loc o întîlnire a conducătorilor partidelor comuniste şi muncito­reşti din ţările socialiste aflaţi în­­tr-o scurtă vacanţă în Uniunea So­vietică. La întîlnire au participat: T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P. C. Bulgar, președintele Consi­liului de Stat al R. P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P. C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole, E. Gie­­rek, prim-secretar al C.C. al F.M.U.P., N. Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, J. Kadar, prim­­secretar al C.C. al P.M.S.LT., L. I. Brejnev, secretar general a­l C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiu­lui Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul întîlnirii, a avut loc un fructuos schimb de opinii pri­vind desfăşurarea construcţiei so­cialiste şi comuniste şi dezvoltarea continuă a colaborării multilate­rale a statelor socialiste. Au fost discutate, de asemenea, probleme internaţionale actuale. Intîlnirea conducătorilor partide­lor comuniste şi muncitoreşti s-a caracterizat printr-o deplină înţe­legere reciprocă şi unitate de ve­deri în toate problemele discutate şi s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. La întîlnire au participat: K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, K. V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Blatov, activist cu funcţie de răs­pundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, mem­bru al C.C. al P. C. Bulgar, C. Mit­tea, membru al C.C. al P.C.R., W. Eberlein, membru al Comisiei Cen­trale de revizie a P.S.U.G. C.C.al P.C.U.S. a oferit o masă în onoarea participanților la întîl­nire. C.A.P. VALEA MĂCRIŞULUI: „Vom îndeplini sarcinile ce ne revin din cincinal în patru ani“ CUM S-A REALIZAT O PRODUCŢIE MEDIE DE 5816 KG GRÂU LA HECTAR? AMĂNUNTE IN RĂSPUNSURILE DATE DE CADRELE DE CONDUCERE ALE C.A.P. VALEA MACRI­­ŞULUI ŞI IN COMENTARIILE ING. NICOLAE EUSTAŢIU, ŞEF DE LABORATOR LA I.C.C.P.T. FUNDULEA (Pagina a 3-a) Anul X­XXIV Nr. 7180 ÎN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST ŞI A CELEI DE-A 25-A ANIVERSĂRI A REPUBLICI RECEPTIVITATE ŞI ANGAJARE TOTALĂ PENTRU ÎNFĂPTUIREA AMPLULUI PROGRAM STABILIT DE CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI 7­7 - Importante acţiuni iniţiate de Biroul Comitetului judeţean de partid - Lucrările Conferinţei Naţionale a partidului, vi­brantele îndemnuri adresate de la înalta tribună de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, amplul pro­gram de dezvoltare multilaterală a României so­cialiste in perspectiva apropiată şi îndepărtată au stimulat profund spiritul creator, receptivitatea şi emulaţia în muncă, marcind o trecere rapidă la fapte şi acţiuni în toate sectoarele de activitate din judeţ. PENTRU A ORGANIZA ŞI ORIENTA IN MOD EFICIENT EFORTURILE OAMENILOR MUNCII SPRE ÎNFĂPTUIREA ANGAJAMENTULUI DE ONOARE AL JUDEŢULUI — CINCINALUL IN PATRU ANI ŞI JUMĂTATE, BIROUL COMITE­TULUI JUDEŢEAN DE PARTID A INIŢIAT UN ŞIR DE ACŢIUNI. Zilele trecute a analizat în şedinţă de birou obiective importante reieşite din documentele Conferinţei Naţionale ca: intensifi­carea muncii politice de masă pe şantierele de oraşele şi comunele judeţului-unităţi administrativ - teritoriale puternice şi înfloritoare construcţii in scopul accelerării ritmului de dare in folosinţă a obiectivelor; folosirea integrală a capacităţilor de producţie şi creşterea coeficientu­lui de utilizare a maşinilor şi utilajelor, gene­ralizarea schimbului II şi extinderea schimbului III, iar in domeniul sistematizării oraşelor şi sa­telor judeţului s-a analizat modul în care se apli­că Legea cu privire la contribuţia bănească şi in muncă a cetăţenilor, stadiul lucrărilor pe şantie­rele obiectivelor obşteşti ce trebuiesc date în fo­losinţă pină la sfîrşitul acestui an. Ieri, primarii din municipiul, oraşele şi comu­nele judeţului s-au intoinit intr-o consfătuire ope­rativă de lucru în care au fost eşalonate obiecti­vele imediate şi de perspectivă, căile şi mijloacele prin care viaţa economică şi socială a judeţului să capete noi impulsuri în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cinstea zilei de 23 August şi aniversarea a 25 de ani ai Republicii. LEGUMELE trebuie preluate operativ şi nu plimbate de colo pină colo In anul acesta se anunţă o producţie bună de legume. O dovedesc rezultatele înregistrate pină acum ca şi starea de vegetaţie a culturilor de toamnă. Este firesc deci ca faţă de condiţiile exis­tente să se acorde toată atenţa in vederea valo­rificării eficiente a întregilor cantităţi ce se pro­duc. De ce punem punctul pe „i“ de la bun în­ceput pe o asemenea necesitate ? Cum este știut, ne aflăm in plin sezon de recoltare a produselor de vară. Şi, din păcate, in problema preluării acestora nu numai că se ivesc o serie de neajun­suri dar, criticabil este faptul că nu se iau ma­suri hotărite pentru curmarea lor. Exemplele ce le avem la îndemînă le considerăm elocvente pen­tru a ilustra afirmaţia făcută. Iată de pildă unul mai recent, degeaba. Vremea trece, maşinile stau imobiliza­te in curtea depozitului în timp ce unităţile producătoare solicită vn­De la C.L.F. Olteniţa au fost expediate ofi­ciilor de preluare din Capitala, in cursul zilei de 22 iulie a.c. 32.000 kg. roşii. Operaţiunea aceasta, simplă la pri­ma vedere, cum de alt­fel ar trebui să fie in mod normal, s-ar fi pu­tut face în decurs doar de citeva ore, mai ales că mijloacele de trans­port ale C.L.F. sunt ex­trem de solicitate acum cînd marfa stă recol­tată in cîmp. Dar cum s-au petrecut lucrurile in realitate ? Merceolo­gii de la cele 4 oficii din Capitală care au obligaţia de a prelua şi distribui pe reţea pro­duse­­ legumicole, au re­fuzat întreaga cantita­te de tomate „pentru că — motivează ei — nu­­ mai avem ce face cu atîtea roşii“­. Faţă de o asemenea­­stare de lucruri, încep discuţii aprinse. Se ajunge a­­poi la rugăminiţl, dar ia alte exemple. Tot din zona Olteniţa in ziua de 25 iulie a fost în­drumat spre oficiul nr. 3 din Capitală, cu un transport de tomate, autocamionul condus de Dumitru Guţă. A­­cesta s-a prezentat aici conform actelor întoc­mite. Ca să poată să i se preia roşiile, cît cre­deţi că a trebuit să treacă ? Aproape 20 de ore. (! ?) — Cînd e vorba să transport legume pen­tru oficiile de prelu­are din Bucureşti — ne spune şoferul Vladimir Mitran, îmi vine să-mi dau demisia. în ziua Ap 25 iulie de pildă, am efectuat un transport cu 2.824 kg. castraveţi de la I.A.S. Buciumeni. La Oficiul III, unde se prezentase şi colegul PE ADRESA I.P.V.LF. sistent mijloace de transport pentru a le ridica marfa culeasă. Sunt puşi în cunoştin­ţă de cauză reprezen­tanţii I.P.V.L.F. Ilfov şi I.P.V.L.F. Bucureşti care la rîndul lor discută aprins fără să se a­­junga la o soluţie o­norabilă. In cele din urmă, după mai multe ore pierdute, maşinile sunt îndrumate spre Fa­brica de conserve Va­lea Roşie, adică înapoi din zona din care au plecat. Să ne mai oprim şi mea Guţă, nici n-a fost vorba să audă de o aşa marfă. „S-a de­păşit graficul. Aşa că direcţia Chiajna“ 1 — Dar ce se află la Chiajna ? — O secţie de semi­­industrializare aparţi­­nînd de I.P.U.L.F. Il­fov. Cei în drept s-au gîndit bine să organi­zeze o asemenea sec­ţie. Spun aceasta deoa­rece după ce sîntem „pasaţi“ de la un ofi­ciu la altul pentru a ni se prelua cantităţile de legume, ce le adu­­­c­em, şi nimeni nu ne dă concursul, salvarea noastră­­ este la Chiaj­na. Dar din păcate aici se lucrează numai în­­tr-un singur schimb. De la orele 16 nu se mai primeşte marfă. — Şi în seara respec­tivă, cum te-ai des­curcat ? — Am parcat maşi­na în Piaţa Unirii şi m-am culcat în cabina. Dimineaţa am pornit spre Chiajna. In altă parte nu aveam nici o speranţă. Ne oprim deocamdată cu exemplificările aici. Modul defectuos în care are loc preluarea legu­melor in vederea distribuirii lor pe piaţa sau la unităţile de industrializare trebuie să dea de gîndit în modul cel mai serios factorilor răspun­zători de la I.P.U.L.F. Nu-i este nimănui permis de a închide ochii in faţa unor asemenea neajun­suri. Toată producţia de legume trebuie preluată, în modul cel mai operativ şi îndrumată acolo unde este nevoie de ea. EUGEN CHIRCULESCU DE CE?... Edilii comunei Ciol­pani nu iau măsuri pentru amenajarea por­ţiunii de drum de 13 punctul Ciolpani—Pisc ! O călătorie cu autotu­rismul pe această por­­ţiune plină de hirtoape duce la adevărate acro­baţii. câteva căruţe cu nisip şi pietriş ar re­media această situaţie­ •V ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Sub acest îndemn luminos adre­sat de documentele Conferinţei Na­ţionale a partidului s-a înscris ieri întreaga atmosferă de lucru a con­sfătuirii cu primarii din judeţ, prezidată de tovarăşul Gheorghe Necula, prim-secretar al Comite­tului judeţean de partid, preşedin­tele Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean. Consiliile populare raportează realizări şi de­păşiri la sarcinile­ planului econo­mic şi bugetului local, în înfrumu­seţarea şi buna gospodărire a lo­calităţilor. Acţiunea patriotică de masă —­redarea de noi terenuri agriculturii prin irigaţii şi desecări , s-a soldat cu punerea in circui­tul agricol a unei suprafeţe de 47.000 ha. Ca urmare a vastei munci organizatorice şi politice desfăşurate de comitetele comunale de partid, de primarii şi consi­liile de conducere ale C.A.P., jude­ţul Ilfov s-a situat in acest an pe un loc fruntaş pe ţară la recoltat şi obţinerea unor producţii de grîu superioare anului trecut. Pornind de la realizările obţinu­te, tovarăşul Gheorghe Necula a făcut apel la primarii şi cadrele prezente în consfătuire să priveas­că sarcinile de perspectivă cu competenţa oamenilor politici, che­maţi de partid să imprime în toa­te sectoarele de activitate pe care le conduc exigenţe şi răspunderi noi, la nivelul răspunderilor tra­sate de Conferinţa Naţională, în domeniul agriculturii, ramură economică de bază a judeţului, se cere impulsionat ritmul predării in baze a tuturor cantităţilor de grîu prevăzute în contracte. Pre­gătirea producţiei agricole a anului 1973 formează un obiectiv de mare importanţă care cere de pe acum intervenţia şi sprijinul competent al primăriilor. Pentru aceasta, la nivelul tuturor comunelor vor­­fi constituite comandamente formate din cadrele cu munci de răspun­dere şi deputaţi care vor îndruma şi supraveghea acţiunea de recol­tare a porumbului, sfeclei de za­hăr, florii-soarelui, legumelor. Privitor la zootehnie, s-au făcut ample referiri la acţiunea ce se desfăşoară pe judeţ, realizarea spo­rurilor de greutate planificate şi pentru asigurarea depăşirii sub­stanţiale a planului la furaje. Bi­roul Comitetului judeţean de partid apreciază, pe baza evaluării pro­ducţiei existente şi a culturilor duble, că fiecare unitate agricolă din judeţ are posibilitatea să de­păşească planul la furaje cu 25—30 la sută. Sistematizarea şi gospodărirea localităţilor a fost problema care s-a bucurat de aprecieri pozitive dar şi de evaluări critice, fixîn­­du-se totodată sarcini imediate pentru întărirea disciplinei în con­strucţii şi economisirea de supra­feţe de teren. S-a indicat primari­lor în ce direcţii să sprijine dezvol­tarea unităţilor de industrie loca­lă, pregătirile pentru deschiderea noului an şcolar, ridicarea eficien­ţei acţiunilor cultural-educative, de ocrotire a sănătăţii oamenilor. Pentru investiţiile din fond cen­tralizat şi din contribuţia bănească şi in muncă a cetăţenilor s-au pre­văzut termene concrete de punere in funcţiune cu 30 de zile mai de­vreme decit datele planificate. Primul secretar a cerut primari­lor să acorde o deosebită , atenţie înfăptuirii principiului conducerii şi muncii colective, respectării le­gilor, rezolvării operative a sarci­nilor ce le revin. Pină la sfirşitul lunii septembrie, toate comitetele executive ale con­siliilor populare vor definitiva pla­nuri proprii de acţiuni pentru acce­lerarea progresului in toate dome­niile, astfel ca oraşele şi comunele să se înscrie tot mai activ pe tra­iectoria formării şi dezvoltării lor ca unităţi administra­tiv-teritoriale complexe, în plină înflorire econo­mică şi socială, aşa cum a preconi­zat recenta Conferinţă Naţională a partidului, în zilele următoare vor avea loc alte acţiuni menite să asigure un cadru cît mai bine organizat acti­vităţii consacrate realizării impor­tantelor hotărîri ale Conferinţei Naţionale. In repaus Ce „pică“ la Radovanu... N­u ştim ce reţetă vor fi folosind brutarii din Radovanu pentru prepararea pîinii şi nici cum o apreciază localnicii. În schimb am aflat că pentru consumatorii din comuna Nana există şi un al doilea motiv de reproşuri pe adresa celor de la brutăria din Rado­vanu. De multe ori plinea expediată cooperativei Nana are o „vîrstă" care o face, practic, neconsumabilă. Se pare că brutăria din Radovanu livrează acestei cooperative marfa care „pică" in localitate, ignorînd obligaţiile contractuale asumate prin semnăturile şefilor săi. Acest gest, credem, este încurajat şi de faptul că reprezentanţii beneficiarilor din Nana nu manifestă exigenţa cuvenită la recepţia produsului. Ca la ei acasă ampingurile din judeţul nostru pot fi numărate pe degete. Dar aşa cum sunt, ele îşi îndeplinesc într-o oarecare măsură meni­rea lor. Şi în această direcţie poate fi evidenţiat campingul de la Giurgiu, din păcate mult prea mic faţă de necesităţile zilnice. Dar nu intenţionăm să vorbim nici despre spaţii, nici despre numărul cam­pingurilor. În cursul lunii iulie un colectiv format din reprezentanţi ai orga­nelor comerciale judeţene şi centrale au făcut cîteva inspecţii inopinate în unităţile de alimentaţie publică de pe traseele turistice. Şi— aceasta vrem s-o relevăm — atît la Săftica cit şi la Sineşti au fost găsite o serie întreagă de căsuţe destinate turiştilor folosite de către personalul unităţilor de alimentaţie respective. Mai mult, la Sineşti, asemenea că­suţe erau repartizate chiar şi unor lucrători de pe­ un şantier. Suntem­ convinşi că „locatarii" respectivi s-au simţit foarte bine mai cu seamă că nu au plătit nici un fel de taxe, dar ce părere au gestio­narii respectivi ? Ca să nu mai vorbim de părerea turiştilor care solicită locuri şi nu găsesc 11 . Marți 1 august 1972 4 pagini 30 bani Noi măsuri privind majorarea salariilor - O h­o­tar­ire a Consiliului de Ministri -­ Ca urmare a celor hotărîte de Conferința Naționala a Parti­dului Comunist Român cu privire la majorarea salariilor, Consiliul de Ministri a adoptat o hotărîre in care se prevăd următoarele : 1. — Cu începere de la 1 septembrie 1972, salariul tarifar mi­nim se stabileşte la 1 000 lei lunar, cu o creştere de 25 la sută faţă de salariul tarifar minim de 800 lei stabilit în luna mai 1970. Salariile tarifare lunare intre 801 şi 1 000 lei se vor majora în medie cu circa 13,2 la sută, în mod diferenţiat, pe grupe de salarii tarifare, prevăzîndu-se creșteri mai ridicate pentru personalul cu sala­riile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va beneficia un număr de circa 1 160 000 salariați. 2. Pentru a se putea asigura diferențierea în continuare a sala­riilor tarifare in raport de gradul de calificare a personalului, chiar și în perioada de trecere de la actuala majorare a salariilor mici la majorarea prevăzută pentru anul 1973 pentru toate celelalte salarii, se vor aduce unele corecturi la salariile intre 1 000—1 180 lei, urmind ca majorarea propriu-zisa a salariilor acestei categorii de personal precum și pentru restul salariaților să se facă, pentru prima etapă din cincinal, în anul 1973. 3. In scopul aplicării prevederilor acestei hotăriri, se va aloca, pentru perioada 1 septembrie — 31 decembrie 1972, un fond de sa­larii suplimentar de 1 130 milioane lei, ceea ce reprezintă la nivelul unui an întreg, un fond suplimentar de 3 390 milioane lei. 4. Salariații care, ca urmare a majorării sau corectării salariilor tarifare vor avea salarii tarifare ce vor depăși plafonul de salariu în raport cu care se acordă transportul gratuit, vor beneficia in conti­nuare de acest drept, în condiţiile stabilite anterior aplicării acestei hotăriri. De asemenea, se majorează plafonul de la 1 800 lei la 2 200 lei venit lunar net al­ ambilor părinţi, pentru acordarea burselor în invă­­ţămîntul de cultură generală şi de artă, precum şi din institutele pe­dagogice de învăţători şi educatoare, şi de la 2100 lei la 2 500 lei pentru acordarea burselor în învăţâmintul superior. ★ Majorarea salariului tarifar minim pe economie şi creşterea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidu­lui şi statului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai materiale şi cul­­turale ale populaţiei. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea maselor de oameni ai muncii la realizarea şi depăşirea sarcinilor care decurg din documen­tele aprobate de Conferinţa Naționala a Partidului Comunist Român din 19—21 iulie 1972 cu privire la îndeplinirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, la creșterea ritmului de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România. CONSFĂTUIRE DE LUCRU Luni dimineaţa a început în Ca­pitală Consfătuirea de lucru a in­ginerilor şefi din cooperativele a­­gricole de producţie situate în ju­deţele din sudul şi vestul ţării, în prima zi a lucrărilor — consacrate culturii griului — au luat parte pre­şedinţi de cooperative agricole, specialişti din întreprinderi agrico­le de stat şi pentru mecanizarea agriculturii, din staţiuni experimen­tale şi institute de cercetări, de la direcţiile agricole judeţene. La şedinţa plenară a participat tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al F.C.R. In raportul prezentat de ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor, Angelo Miculescu, au fost înfăţişate pe larg rezultatele ob­ţinute în acest an la cultura griului. ■ Au fost, de asemenea, arătate deficienţele care mai există în a­­plicarea diferenţiată a tehnologiei culturii griului, în terenuri neiri­gate şi irigate, în folosirea îngră­şămintelor şi maşinilor, situaţii care au dus la obţinerea in unele unităţi a unor producţii sub posibi­lităţile de care dispun şi la un cost ridicat. In continuare, Nicolae Ştefan, şe­ful Departamentului agriculturii co­operatiste, a prezentat recomandă­rile Ministerului Agriculturii, Indus­triei Alimentare şi Apelor privind creşterea producţiei de grîu şi orz de toamnă în anul 1973. Au urmat apoi, dezbateri în şe­dinţă plenară şi pe grupe Lucrările consfătuirii continuă. (Agerpres)

Next