Steagul Roşu, august 1972 (Anul 24, nr. 7180-7205)

1972-08-01 / nr. 7180

VIETNAMUL DE SUD Succese ale forţelor patriotice VIETNAMUL DE SUD 31 (Ager­­pres). Agenţia de presă „Elibera­rea“ informează că, în perioada 8 aprilie — 20 iulie, forţele patrio­tice din Vietnamul de Sud au scos din luptă 79 500 militari inamici în operaţiunile desfăşurate în zona centrală Trung Bo, care cuprinde şi regiunea Platourilor înalte. In acelaşi timp, forţele de eliberare au doborit ori au distrus la sol 511 aparate de zbor, au capturat ori dis­trus 2 344 vehicule militare, 240 piese de artilerie, au distrus 160 depozite, au incendiat 25 milioane litri de carburanţi. Lista pierderi­lor inamicului cuprinde, de aseme­nea, 20 de nave militare. Patrioţii au capturat — menţionează agen­ţia de p­resă „Eliberarea“ — 9 400 arme de foc şi 620 de posturi de radio. In urma acestor operaţiuni, peste 500 000 de oameni au fost eliberaţi. Paralel cu ofensiva forţelor armate de eliberare, sute de mii de local­nici s-au răsculat şi au preluat con­trolul în multe localităţi. Noi bombardamente ale aviaţiei S. U. A. asupra teritoriului R. D. Vietnam JÎAWOI 31 (Agerpres). — După cum transmite agenţia S.N.A., la 30 iulie, aviaţia americană a bom­bardat o zonă populată situată la 10 kilometri de centrul Hanoiului şi a lansat rachete asupra distric­telor învecinate Gia Lam, Dong Anh, Tu Liem. In acelaşi timp, avioane americane au atacat mai­­multe cartiere de locuit din Hai­­fong şi zone dens populate din îm­prejurimi. In ziua precedentă men­ţionează agenţia C.N.A., avioanele S.U.A. au bombardat numeroase zone populate din suburbiile Hai­­fongului din proviciile­­ Lang Son, *Ha Bac, Hai Huang, Q­uang Ninh, Thai Binh, Ninh Binh, Thanh Hoa, ivghe An, Ha Tinh, Quang Binh și regiunea Vinh Linh, iar nave de război americane au deschis focul­­asupra mai multor localităţi din provincia Quang Binh. In cursul bombardamentelor, nu­meroşi civili au pierit,­imele lo­cuinţe, instituţii economice şi cul­turale, precum şi porţiuni de di­guri au fost distruse. Purtătorul de cuvînt al Ministe­rului Afacerilor Externe al R. D. Vietnam a dat publicităţii o decla­raţie în care condamnă aceste acte de război şi cere Administraţiei a­­mericane încetarea imediată a bombardamentelor, precum şi mi­nării şi blocadei porturilor R. D. Vietnam şi a tuturor acţiunilor care încalcă suveranitatea şi secu­ritatea R.­­D. Vietnam. HANOI 31 (Agerpres). — In de­curs de trei luni, 15 ianuarie — 15 aprilie, aviaţia americană a bom­bardat în R. D. Vietnam peste 60 de şcoli din provinciile Quang Binh, Ha Tinh, Nghe An, Thanh Hoa, Ninh Binh, Nam Ha, Thai Binh, Hai Huang, Ha Tay, Quang Ninh şi din oraşele Hanoi şi Haifong — se spune într-o decla­raţie dată publicităţii de purtătorul de cuvînt al Ministerului Educaţiei al R. D. Vietnam şi difuzată de agenţia V.N.A. Au fost bombarda­te, de asemenea, şcoli profesionale şi institute de învăţămînt superior. In cursul raidurilor, se arată în declaraţie, sute de profesori şi elevi au fost ucişi ori răniţi, iar mii de săli de clase au fost dis­truse. Ministerul Educaţiei al R. D. Vietnam cheamă oamenii de ştiin­ţă, profesorii, părinţii, elevii şi­ stu­denţii, popoarele iubitoare de pace din lume, inclusiv din Statele U­­nite, să condamne vehement aceste acte şi să acţioneze imediat pentru a contribui la încetarea lor. HANOI 31 (Agerpres). — In ca­pitala R. D. Vietnam a sosit o de­legaţie a Comisiei internaţionale pentru cercetarea crimelor de război comise de S.U.A. în Indochi­na. In componenţa delegaţiei intră secretarul şi fostul ministru al justiţiei al S.U.A. R. Clark. Scopul vizitei delegaţiei este de a aduna materiale în vederea sesiunii din octombrie a Comisiei, ce urmează să aibă loc la Copenhaga După vizitele lui Norodom Sianuk în unele ţări din Europa şi Africa Recepţia de la Pekin PEKIN 31 (Agerpres).­­ Premie­rul Consiliului de Stat, Ciu En-lai, a oferit, duminică seara, o recep­ţie cu prilejul încheierii vizitelor prinţului Norodom Sianuk, şeful statului cambodgian, preşedintele F.U.N.R. în România, Albania, Al­geria, Mauritania şi Iugoslavia. Luînd cuvîntul cu acest prilej, premierul Ciu En-lai a adresat prinţului Sianik, în numele pre­şedintelui Mao Tzedun, al guver­nului şi poporului chinez, cele mai calde felicitări pentru succesul de­plin al vizitelor sale în aceste ţări. China — a relevat premierul Ciu En-lai — îşi va îndeplini cu fermi­tate şi consecvenţă datoria interna­­ţionalistă şi va sprijini cu hotărîre poporul cambodgian şi celelalte popoare din Indochina, în lupta lor împotriva agresiunii americane, pentru salvarea naţională, pînă la victoria totală. După ce a mulţumit guvernului şi poporului chinez pentru spriji­nul multilateral acordat, Norodom Sianuk a subliniat rolul jucat de şefii de state şi de guverne din ţă­rile vizitate, în obţinerea rezultate­lor acestor vizite, care sunt folosi­toare pentru lupta dusă în prezent de popoarele din Indochina pentru propria lor salvare naţională şi e­­liberarea completă a patriilor lor. Poporul khmer şi, în special, for­ţele sale armate de eliberare naţio­nală, se inspiră din actuala dezvol­tare a prieteniei şi solidarităţii cu popoarele din China, România, Al­bania, Algeria, Mauritania şi Iugo­slavia — a subliniat Sianuk. In în­cheiere, mulţumind preşedinţilor Guineei şi Congoului pentru invi­taţiile adresate, prinţul Sianuk a spus că va vizita aceste două ţări africane în 1973. Parlamentul indian de la DELHI 31 (Agerpres). — Luînd cuvîntul în şedinţa de deschidere a sesiunii parlamentului, ministrul indian al afacerilor externe, Swa­­ran Singh, a prezentat deputaţilor acordul indo-pakistanez de la Simla, subliniind că acesta repre­zintă un pas important pe calea lichidării confruntării între cele două ţări şi deschide o posibilita­­te reală de stabilire a relaţiilor prieteneşti de cooperare între In­dia şi Pakistan. La baza acordului — a spus Swaran Singh — se află principiile egalităţii şi suveranită­ţii celor două state, precum şi principiul neamestecului în aface­rile interne. El a menţionat că In­dia consideră drept una dintre principalele prevederi ale acestui document renunţarea la folosirea a aprobat acordul Simla forţei pentru reglementarea proble­melor litigioase dintre cele două ţări. „Acordul de la Simla, a arătat ministrul de externe indian, con­stituie numai primul pas spre re­stabilirea păcii, prieteniei şi co­operării între India şi Pakistan. Succesul său va depinde de respec­tarea cu stricteţe a prevederilor pe care le conţine“. „In ce ne priveşte, sîntem gata să stabilim relaţii paşnice, prieteneşti cu Pakistanul. Aceasta serveşte, înainte de toate, intereselor popoarelor din zonă“ , a subliniat, în încheiere, ministrul afacerilor externe al Indiei. In pofida opoziţiei unor reprezen­tanţi ai partidelor de dreapta, par­lamentul a adoptat o rezoluție prin care aprobă acordul indo-pakista­nez de la Simla. LA O. N. U. Rezoluţia Conferinţei Naţionale cu privire la politica şi activitatea internaţională ale P. C. R. şi României Intr-o scrisoare adresată la 29 iulie a.c. secretarului general al O.N.U., Kurt Waldheim, reprezen­tantul permanent al R.S. România la Organizaţia Naţiunilor Unite, Ion Datcu, a cerut ca Rezoluţia Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român cu privire la po­litica şi activitatea internaţională ale Partidului Comunist Român şi Republicii Socialiste România să fie difuzată tuturor statelor mem­bre, ca document oficial al Adu­nării Generale a Organizaţiei Na­ţiunilor Unite. Rezoluţia se va nu­măra astfel printre documentele importante care se vor găsi în atent­­ţia delegaţiilor statelor membre ale O.N.U., cu ocazia dezbaterilor vii­toarei sesiuni a Adunării Generale a O.N.U (Agerpres) Forţele patriotice din Vietnamul de sud sunt întâmpinate cu multă dragoste de locuitorii regiunilor eliberate. Imaginea de mai sus — prezentând un ostaş al Frontului Naţional de Eliberare alături de un copil — are valoare de simbol. O declaraţie a guvernului R. P. D. Coreene PHENIAN 31 (Agerpres). — Gu­vernul R.P.D. Coreene a dat pu­blicităţii o declaraţie­ în care spri­jină întru totul şi aprobă propune­rea unui grup de ţări ca pe ordi­nea de zi provizorie a celei de-a 27-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. să figureze punctul inti­tulat „Crearea condiţiilor favorabile pentru accelerarea reunificării in­dependente şi paşnice a Coreei“. Acest nou punct de pe ordinea de zi — se subliniază în declaraţie — reflectă cerinţele situaţiei nou crea­te în Coreea prin publicarea, la 4 iulie, a declaraţiei comune Nord- Sud, care prevede, în principal, reu­­nificarea ţării pe baza principiilor independenţei, pe cale paşnică şi prin promovarea unităţii naţionale. Propunerea reprezintă opinia obiec­tivă a guvernelor din ţările progre­siste şi a popoarelor iubitoare de pace din lumea întreabă, care do­resc să nu precupeţească nici un efort pe calea cooperării cu între­gul popor coreean în lupta justă pentru traducerea în viaţă a de­claraţiei comune Nord-Sud. Evolu­ţia situaţiei din Coreea demon­strează, în prezent, în mod clar, că rezoluţiile cu privire la „pro­blema coreeană“, adoptate de O­N­U. în trecut, nu corespund as­piraţiilor poporului coreean şi că ele mai degrabă, au ridicat un obstacol în calea reunificării Co­reei. In prezent, relevă declaraţia. Na­ţiunile Unite pot adopta măsuri care să înlăture obstacolele care împiedică poporul coreean să-şi rezolve problema reunificării na­ţionale în mod independent şi paşnic, pe baza principiului auto­determinării. In primul rînd Naţiunile Unite trebuie să ia măsuri pentru a anula motivarea prezenţei S.U.A. în Co­reea de sud, care fac uz de dra­pelul O.N.U., a suspenda activită­ţile „Comisiei O.N.U. pentru uni­ficarea şi refacerea Coreei“, a re­trage trupele străine din Coreea de sud, astfel incit să poată fi asi­gurată o pace trainică în Coreea şi o înfăptuire a reunificării na­ţionale a poporului coreean. Guvernul R.P­ D. Coreene con­sideră că reprezentantul Republi­cii Populare Democrate Coreene, parte interesată, trebuie să ia par­te la discutarea, la O.N.U., a pro­blemei privind Coreea — menţio­nează declaraţia. Situaţie încordată­­ în Irlanda de Nord BELFAST 31 (Agerpres). — Si­tuaţia din Irlanda de Nord conti­nuă­­să se menţină încordată. Tru­pele britanice, dislocate în Ulster, au primit ordinul, duminică seara, să pătrundă în cartierele comuni­tăţilor protestantă şi catolică pen­tru lichidarea baricadelor. Aceas­tă măsură a fost anunţată de Wil­liam Whitelaw, secretarul de stat britanic pentru Irlanda de Nord. In Ulster, după cum s-a mai a­­nunţat, în prezent se află peste 21 000 de militari englezi, care dis­pun de un important material a­­daptat luptelor de stradă, precum şi de tancuri de tipul „Centurion“, special folosite pentru înlăturarea fortificaţiilor. Obiectivul urmărit de noua ac­ţiune a trupelor britanice, a pre­cizat William Whitelaw, este crea­rea posibilităţilor pentru soldaţii britanici „de a se deplasa liber în toate sectoarele din Ulster, precum și pentru a proteja întreaga popu­lație a provinciei“. . u.r,^ .7^ ■«,■.,mmm,. .7, m «miji a ., ^........................„-----------------------------------------~-----------------------------------­N CITEVA R­ÎNDURI + ÎN CI­TE­VA RIN­DURI — I, I ... I .I,,. ........... .................-...........-■­ WASHINGTON. — Ultimul son­daj de opinie „Gallup" acordă pre­şedintelui Nixon o majoritate de 56 la sută din voturile electoratu­lui american în alegerile preziden­ţiale din noiembrie, faţă de 37 la sută, cu­ s-au pronunţat pentru candidatul democrat, senatorul George McGovern. Rezultatele anchetei — realizată după Convenţia Naţională a parti­dului democrat — publicate dumi­nică de ziarul „Washington Post“, relevă, totodată, că, in rindul tine­rilor in vîrstă de­­18 pînă la 29 ani, senatorul George McGovern se bucură de o mai mare popularitate — 49 la sută, fată de 47 la sută — decit preşedintele Nixon. BERNA. —• Autorităţile elveţiene au anunţat blocarea a trei conturi depuse la băncile din această ţară, întrucît s-a descoperit că fondurile respective provin din trafic ilegal de droguri. DAMASC. — Abdel Alim Khad­­dam, vicepremier şi ministru al afacerilor externe al Siriei, a avut convorbiri cu Abdel Malek Ben Jimles, secretar general ad-interim algerian pentru probleme externe, care a sosit la Damasc pentru o vizită oficială. A fost abordată problema convocării unei confe­rinţe a ţărilor mediteraneene ne­angajate, data acestei conferinţe, statele invitate şi nivelul partici­pării. TOKIO. — La Tokio s-a anunţat oficial că in primele şase luni ale anului curent, in Japonia, preţurile la alimente şi bunuri de consum au crescut cu aproximativ 5 la sută, in comparaţie cu aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. O creştere deosebită a preţurilor s-a făcut simţită la serviciile comunale. DJAKARTA. — La Djakar­ta a avut loc festivitatea de închidere a Tirgului Interna­ţional, ediţia 1972. Sultanul Hamenkubowono, ministru de stat pentru economie, fi­nanţe şi industrie, a decer­nat Pavilionului României, Premiul III al Tirgului. După cum s-a mai anun­ţat, la deschiderea oficială a Tirgului, Pavilionul românesc a fost vizitat de preşedintele Suharto, împreună cu soţia sa, şi de membri ai guver­nului indonezian, printre care A. Malik, ministrul afaceri­lor externe. Succesul repurtat de Pavi­lionul românesc este atestat şi de faptul că a fost vizitat de un numeros public, oa­meni de afaceri indonezieni şi străini, de membri ai cor­pului diplomatic şi de zia­rişti. Exponatele prezentate au întrunit aprecieri pozitive din partea a numeroşi vizi­tatori. LONDRA. — Preţul aurului a în­registrat, luni, un nou record. După cum au transmis agenţiile de presă, uncia de metal fin s-a vîn­­dut, luni dimineaţa, la bursa din Londra cu 68,75 dolari, — un nou preţ record ! — faţă de 68,25 do­lari, cit atinsese, vineri, la închi­derea bursei londoneze. KHARTUM. — Sudanul este hotărît să soluţioneze definitiv pro­blemele de frontieră cu toţi veci­nii săi , a declarat ministrul suda­nez de externe, Mansour Khalid El a evocat, în acest sens, acordu­rile realizate, recent, cu Etiopia şi a subliniat, potrivit agenţiei Reu­ter, că invitarea Kenyei la deli­mitarea zonei de joncţiune ale frontierei celor trei ţâri constituie un gest de bunăvoinţă. Mansour Khalid a precizat că s-a ajuns, de asemenea, la un acord cu Etiopia privind tranzitul prin teritoriul a­­cestei ţări spre portul Mosawa, care va contribui la descongestio­narea portului Sudan, BOGOTA. — Cel de-al doilea congres al asociaţiei agricultorilor din Columbia s-a încheiat prin a­­doptarea unei declaraţii in care participanţii se pronunţă pentru înfăptuirea unei autentice reforme agrare vi­­ară — informează a­genţia Prensa Latina. Totodată, declaraţia subliniază necesitatea unei strinse colaborări cu munci­torii in lupta dusă de ţăranii co­­lumbieni împotriva marilor latifun­diari. CIUDAD DE PANAMA. — Pre­şedintele Comisiei reformei consti­tuţionale din Panama, Marcelino Jaen, a anunţat că schimbările propuse de această comisie la legea supremă a ţării vor fi supuse unei largi dezbateri populare, mai îna­inte de a fi înaintate noii Adunări Naţionale, care urmează să fie a­­leasă la 6 august. Aceste reforme a spus Marcelino Jaen, se referă, între altele, la drepturile politice şi la organul legislativ, la dreptu­rile şi obligaţiile sociale ale cetă­ţenilor. LONDRA. — Primul volum legat in folio în Anglia, cuprinzînd ope­rele lui William Shakespeare a fost furat din biblioteca Universităţii din Manchester. Volumul, evaluat la 10 000 lire sterline, reprezenta prima tipăritură in folio din Londra și fu­sese realizată în 1623 de către Isaac Jaggard şi E. Blount. Avînd dimen­siunile de aproximativ 33/21 centi­metri, volumul se intitula „Come­diile, dramele și tragediile lui Wil­liam Shakespeare“. întrevedere între tovarăşii Paul Niculescu-Mizil — Stane Dolani BELGRAD 31 (Agerpres). — Co­respondentul Agerpres, George Io­­nescu, transmite : La invitaţia Pre­zidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, luni a sosit la Belgrad to­varăşul Paul Niculescu-Mizil, mem­bru­­ al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, pentru a-şi petrece o parte din concediul de odihnă în Iugoslavia. La sosire pe aeroportul Surcin, a fost salutat de Stane Dolanţ, secre­tar al Biroului Executiv al Prezi­diului U.C.I. In aceeaşi zi tovarăşii Paul Niculescu-Mizil şi Stane Do­lanţ, au avut o întrevedere. Cu acest prilej a avut loc o convorbire desfăşurată într-o atmo­sferă cordială, de caldă prietenie, în cadrul căreia a fost făcut un schimb reciproc de informaţii pri­vind activitatea internă şi inter­naţională a celor­­ două partide şi ţări şi a fost exprimată satisfacţia comună în legătură cu dezvoltarea relaţiilor dintre P.C.R. şi U.C.I., a colaborării multilaterale prieteneşti dintre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Socialistă Federa­tivă Iugoslavia. La sosire şi la întrevedere au fost prezenţi Ignat Golob, şeful Secţiei pentru relaţii internaţionale a Pre­zidiului U.C.I., şi Ion Avram, în­sărcinatul cu afaceri ad-interim al României la Belgrad. Remanieri in guvernul grec ATENA 31 — Corespondentul A­­gerpres,­­Al. Cîmpeanu, transmite : Primul ministru al Greciei, Gheor­­ghios Papadopoulos, a procedat luni la o importantă remaniere a guvernului său. Papadopoulos deţi­ne, în afara funcţiei de premier, şi pe cele de mi­nistru al afacerilor externe, ministru al apărării şi mi­nistru al planificării guvernamen­tale. Celelalte portofolii importante­­ au fost atribuite astfel : Stylianos Pattakos şi Nikolaos Makarezos — vicepremieri ; Constantin Papa­dopoulos (fratele şefului guvernu­lui) — ministru pe lingă primul ministru şi ministru al programării şi politicii guvernamentale ; Ioannis Agathanghelou — ministru pe lin­gă primul ministru; Adamandios Androutsopoulos — ministru al a­­facerilor interne ; Nikolaos Efesios — ministru al economiei naţionale; Emmanuel Fthenakis — ministru al marinei comerciale, transporturilor şi comunicaţiilor ; general Vassi­­lios Tsoumbas — ministru al or­dinii publice ; Constantin Aslanidis şi Spyridon Katsotas — subsecretari de stat pe lingă primul ministru; Diomidis Anghelopoulos — subse­cretar de stat pentru politica guver­namentală : general Alexandros Hadjipetros și Constantin Miha­­lopoulos — subsecretari de stat la Ministerul Afacerilor Externe etc. Majoritatea titularilor funcțiilor de mai sus au fost şi pînă în pre­zent membri ai guvernului. Apărarea suveranităţii şi independenţei ţării­componentă de bază a politicii externe a guvernului peruan Declaraţia preşedintelui Perului co Alvarado. Acest , proces — a spus preşedintele peruan — se bucură de un sprijin popular tot mai larg şi orice acţiune violentă din partea grupurilor minoritare reacţionare va sfirşi printr-un eşec. Evocind unele succese dobindite în cei patru ani, de guvernare, Velasco Alvarado a evidenţiat fap­tul că agricultura peruană a de­venit un sector necapitalist funda­mental, unul dintre cele mai dina­mice şi mai puternice domenii ale economiei. Au fost menţionate, tot­odată, măsurile luate pentru îm­bunătăţirea învăţământului supe­rior, modificarea bazelor legale ale unor societăţi „naţionale“ din in­dustrie, agricultură şi pescuit, în scopul declarat de a face din ele sectoare vitale ale economiei. Tot­odată, Alvarado a evidenţiat pro­gresele dobîndite în extinderea participării populare la remodela­­rea vieţii economice şi sociale a naţiunii. Declarînd că „dezvoltarea unui viguros sector social este decisivă pentru viitorul procesului revolu­ţionar“, preşedintele a menţionat exemplul cooperativelor agricole, care au organizat marile complexe agroindustriale din regiunile nor­dică şi centrală ale ţării şi a anun­ţat că, în cadrul activităţii sale, guvernul revoluţionar va acorda prioritate, în cursul acestui an, creării unui sector productiv coope­­rativizat, proprietate socială. Abordând unele probleme ale ac­tivităţii internaţionale a Perului, preşedintele Alvarado a relevat că linia de apărare a suveranităţii şi independenţei ţării pe care o pro­movează, constituie o componentă de bază a politicii externe a gu­vernului său. Reluarea relaţiilor diplomatice cu Cuba, expresie a politicii independente, „a pus capăt unei izolări de mai mulţi ani, care nu corespundea intereselor poporului nostru“ — a încheiat Şeful statului peruan, LIMA 31 (Agerpres). — Proce­sul revoluţionar, care se desfăşoară în ţară, demonstrează capacitatea peruanilor de a construi, paşnic şi liber, o nouă societate, bazată pe justiţie şi lipsită de orice dependen­ţă externă — a declarat, într-un mesaj adresat naţiunii cu prilejul celei de-a 151-a anivesări a inde­pendenţei, preşedintele Juan Velas- Declaraţia preşedintelui Argentinei BUENOS AIRES 31 (Agerpres). —­ Intr-o declaraţie făcută la un miting desfăşurat la Academia Mi­litară Naţională din Buenos Aires, şeful statului argentinian, Alejan­dro Lanusse, l-a avertizat pe fos­tul preşedinte, Juan Peron, că tre­buie să se întoarcă în ţară îna­inte de 25 august, pentru a parti­cipa la pregătirea alegerilor prezi­denţiale din martie 1973 — rela­tează agenţia Prensa Latina. Pre­şedintele Lanusse a reafirmat, cu acest prilej, că soluţia preconizată de actualul regim militar pentru revenirea vieţii politice argenti­­nene la constituţionalitate trebuie să treacă printr-un acord al forţe­lor politice, în care, însă, forţele militare vor avea un cuvînt de spus. Potrivit agenţiei Prensa Latina, preşedintele a recunoscut că Peron şi justiţialiştii constituie „o reali­tate a scenei politice argentinene, care nu poate fi trecută cu vede­rea“, dar şi-a exprimat îndoiala că liderul Partidului justiţialist este „singura soluţie a ţării“ pentru alegerile din martie 1973. Aceeaşi agenţie relevă că raporturile din­tre autorităţile militare şi forţele politice componente ale Frontului Civic de Eliberare Naţională (pero­­nişti, radicali şi reprezentanţi ai unor partide mai mici) au intrat în faza unor confruntări decisive după refuzul acestei grupări de a parti­cipa la consultările cu reprezen­tanţii forţelor armate, în vederea stabilirii planului politic şi discu­tării candidaţilor pentru alegerile de anul viitor. Problema care se pune în pre­zent, subliniază Prensa Latina, este aceea că regimul preşedintelui La­nusse va reuşi sau nu să realizeze acel „mare acord naţional“ (Gran Acuerdo Nacional), preconizat ca o soluţie la care să adere forţele po­litice mai importante ale ţării şi care să garanteze stabilitatea şi exercitarea unui mandat integral de către guvernul ce ar urma să fie desemnat in urma alegerilor din 1973. Vizita in India a lui George Macovescu DELHI 31 — Trimisul special A­­gerpres, Ion Puţinelu, transmite : Primul adjunct al ministrului afa­cerilor externe al Republicii Socia­liste România, George Macovescu, şi-a încheiat convorbirile purtate cu oficialităţile indiene la Delhi, desfăşurate într-o deplină atmo­sferă de cordialitate şi înţelegere. Duminică, oaspetele român a pă­răsit capitala indiană, plecînd la Bombay , capitala statului indian Maharashtra, cel mai important centru industrial al ţării. El se va întîlni cu oficialităţi locale, cu oa­meni de afaceri, va vizita Centrul de cercetări nucleare de la Trom­­bay, precum și Institutul de cerce­tări „TATA“. I 20.15. TELEVIZIUNE MARŢI 1 AUGUST PROGRAMUL I 9.00 Deschiderea emisiunii — Telex. 9.05 Cintece şi jocuri populare in­terpretate de Ansamblul artistic al UCECOM din municipiul Bucureşti. 9.30 Căminul 10.00 Curs de limba engleză. 10.30 Prim-plan : Tudor Morar — reluare. 11.00 Film serial : Salut Germain — reluare. 11.45 Selecţiuni din emisiunea pro­menadă duminicală 12.30 Telejurnal. 17.30 Deschiderea emisiunii de d­upă­­amiază. Curs de limba franceză. 18.00 Steaua polară. Cabinet de o­­rientare şcolară şi profesională. 18.30 „Hercules ’72“. Festivalul in­terj­udeţean de folclor de la Băile Herculane, in sunet şi imagine. 18.50 Muncă, demnitate, integrare socială. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Seară de teatru : „întoarcerea tatălui risipitor“. 22.20 Teleglob . Itinerar elveţian. 22.40 „24 de ore“. PROGRAMUL II 20.00 Telecinemateca pentru Corabia „Pasărea albastră“* 21.30 Agenda. 21.40 Luminile rampei. 22.15 Telex tehnico-ştiinţific.­­ 22.25 Dicţionar muzical-distractiv MARŢI 1 AUGUST Trăsnitul meu drag, ora 20 : Tea­trul satiric-muzical „C. Tanase” — Grădina Boema. Pe plaiurile Mioriţei, ora 18.30 2 Rapsodia Română. CIMMATOCBAH Naufragiaţi in spaţiu : Patria (9, 12, 15, 18, 21) ; Capitol (9, 12, 15, 18. 21); Balada lui Cable Hogue : Scala (8.45, 11.15, 13.45, 16.15, 18.45 , 21.15) ; Festival (8.45, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 21) ; Favorit (8.30, 10.45, 13.15, 15.45, 18 15. 20.30). Dacă e marţi, e Belgia : Lucea­fărul (9. 11.15, 13.30, 16. 18.30. 20.43); Bucureşti (9. 11.15, 16.30. 18.45. 21). Directorul : Lumina (9. 12.30, 18. 19.30). Lupul negru : Volga (10. 12.30. 15.15, 18. 20.30) ; Flacăra (15.30. 18. 20.15). Vedere de pe pod : Central . (9.30, 12, 15, 17.30, 20.15) ; Bucegi (15.30. 18). Dragoste şi amenzi : Floreasca (15.30, 18, 20.30). Desculţ în parc : Victoria (9. 11.15, 13.30, 16. 18.30, 20.45). De-aş fi Harap Alb : Timpuri Noi (9.30—20.15 în continuare). Ferma din Arizona : Feroviar (9, 12.30, 16, 19.30) ; Melodia (9. 12.30, 16, 19.30) ; Modern (9. 12.30, 16, 19.30). Explozia albă : Dacia (9. 11-15, 13.30, 16, 18.15, 20.30). Ultimul tren din Gun Hill : Excel­sior (9. 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30). Osceola : Doina (13. 15.30. 18 , 20.15). Jocul de-a moartea: Grivița (9­. 11.15, 13.30. 15.45, 18.15, 20.30) ; Fla­mura (9. 11.15, 13.30. 16, 18.15, 20.30)., Aventuri la Marea Neagră : Lira (ora 16) ; Vitan (ora 16). Marea speranţă albă : Buzeşti (13.30. 181. Doamna şi vagabondul : Unirea (15.30. 18). Felix şi Otilia : Cotroceni (15.30,, »191. Inima e un vînător singuratic : Drumul Sării (15.30, 17.45. 20). 19 fete și un marinar : Pacea (15.45, 18. 20). Robin Hood : Ferentari (15.30, 17.45, 20) . Munca (15.30, 18. 20.15). • Pescărușul : Viitorul (15.45, 18. 20.15). O afacere : Gloria (9. 11.15, 13.30, 16. 18.15, 20.30). Pădurea pierdută : Cosmos -­­15.50, 18. 20.15). Trei din Virginia : Aurora (9.30, 12. 15.30, 18. 20.30) ; Tomis (9.30, 12.15, 15. 17.45). Pentru că se iubesc : Progresul (15.30, 18. 20.15). Casa de sub arbori : Giuleşti (1939, 18. 20.30) ; Mioriţa (10. 12.30, 15. 17.30, 20). Steaua Sudului : Grîngaşi (15.30, 18. 20.15). Astă-seară dansăm în familie : Rahova (15.30, 18. 20.15). Mărturisirile unui comisar de po­liţie făcute procurorului Republicii 2 Moşilor (15.30, 18). Ancheta de la Hotel Excelsior 2 Popular (15.30, 18. 20.15). 20 000 de leghe sub mări : Arfa (15.30, 18). B.D. la munte şi la mare: La­ pomét (15.30, 17.30, 19.30). Toamna Cheyennilor : Clubul uzi­nelor Republica (rulează în ziua de 6 august). GRĂDINI Balada Iul Cable Hogue 2 ora 20 ; Festival, ora 20. Dacă e marţi, e Belgia 5 ora 20.15. Marea speranţă albă 1 ora 20.30. Naufragiaţi în spaţiu : Capitol, ora 20.15. Vedere de pe pod : Bucegi, ora Doamna şi vagabondul : Unirea, ora 20.15. Aventuri la Marea Neagră : Lira, ora 20.15 ; Vitan, ora 20.15. Trei din Virginia : Aurora, ora 20 : Tomis, ora 20.30. Mărturisirile unui comisar de po­liţie făcute procurorului Republicii­ Moşilor, ora 20.15. 20 000 de leghe sub mări 2 Arta, ora 20.30. Ferma din Arizona 2 Modern, ora 20. GIURGIU Bucureşti : Batalionul invizibil. Lumina 2 20.000 de leghe sub mări OLTENIŢA Flacăra : Piaţa Roşie (seriile I şi H). Club S.N.O. : Ultimul drum URZICENI Pacea : Frunza de viţă. BUFTEA Libertăţii : Copiii mării BOUNTIN Luceafărul : Tabla viselor. ST­AMA TIMPULUI Institutul meteorologic comunică d­in următoarele 24 de ore, vremea va fi uşor instabilă cu cerul­ tem­porar noros favorabil aversei de scurtă durată. Vint slab pînă la po­trivit. Temperatura va fi cuprinsă între 17 și 19 grade, iar maxima Intre 30—32 grade. In următoarele 3 zile , vremea va fi ușor instabilă cu cerul schimbă­tor. Ploaie de scurtă durată. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura în scădere ușoară. copoi: Select, Doina* Buzești, ÎNTREPRINDERI DIN CADRUL INDUSTRIEI ALIMEN­TARE, TRUSTURI ALE ALIMENTAŢIEI PUBLICE LOCALE, RESTAURANTE, CANTINE, UTILIZATI PENTRU SPĂLAREA UTILAJELOR, AMBALAJELOR SI A ALTOR USTENSILE, PRECUM SI A VASELOR SI TACTIURILOR NUMAI PRO­DUSUL DE FOARTE MARE EFICACITATE DETEVIC vă veţi convinge că este cel mai bun detergent. Se livrează în pungi de : — 5 kg la preţul de lei 5/kg — 10 kg la preţul de lei 4,60/kg * — 25 kg la preţul de lei 4/ kg Pentru relaţii vă adresaţi la sediul central al întreprin­derii „VICTORIA" din Bucureşti Str. Cobîlcescu nr. 9 — sectorul 7 telefon 15.96.90/906 sau 15.23.06. REDACŢIA ŞI ADM1NIStRAŢIA: Bucureşti, strada Brezoianu nr. 13, telefon 15 1314. 14 1118 Abonamentele «e fac la oficiile poştale, factorii poştal şi difuzor» din întreprinderi şi Institut». Tiparul: întreprinderea poligrafică „INFORMAŢIA“ «0 368 4

Next