Steagul Roşu, septembrie 1972 (Anul 24, nr. 7206-7231)
1972-09-01 / nr. 7206
! O însemnată categorie de oameni ai muncii o formează pensionarii. Indiferent dacă ei beneficiază de pensie pentru limită de vîrsta, invaliditate (ca urmare a unor accidente de muncă sau boală etc., sau ca beneficiari de ajutor social, pensionarii trebuie să se bucure de toată atenţia şi solicitudinea din partea factorilor responsabili. Cu aceste gînduri am întreprins zilele trecute o anchetă la Oficiul de asigurări sociale şi pensii al judeţului Ilfov. Nepăsarea unora îngreunează munca altora Se ştie că cei doi factori care concură la traducerea în viaţa a dreptului fiecărui salariat la sie sunt unităţile de muncă şi oficiile de pensii. La oficiul de pensii al judeţului Ilfov aveam să constatăm că în ceea ce priveşte stabilirea pensiilor pentru limită de virstă, unităţile interesate au înaintat in termen dosarele de pensionare, iar la rîndul său, oficiul a emis la timp deciziile de pensionare care stabileau drepturile băneşti ale viitorilor pensionari în spiritul prevederilor legale. Această bună colaborare nu s-a extins, din păcate, şi asupra pensiilor de invaliditate, la acest capitol unele unităţi de muncă dînd dovadă de o crasă nepăsare faţă de respectarea obligaţiilor ce le revin. După cum se ştie, în urma unor accidente survenite în timpul producţiei, întreprinderile trimit oficiilor de pensii dosarele muncitorilor respectivi în vederea pensionării de invaliditate. Oficiile de pensii stabilesc pensiile şi trimit deciziile întreprinderilor. Acestea au obligaţia legală să comunice imediat oficiului ori încetarea activităţii salariaţilor, ori menţinerea lor pe mai departe în muncă. Nu toate unităţile însă respectă această îndatorire legală. De exemplu, Regionala Căi Ferate București, divizia M.C., a înaintat oficiului dosarul lui Gheorghe Meilă din Urziceni în toamna anului 1971 pentru stabilirea pensiei de invaliditate. La 9 octombrie 1971 oficiul a trimis decizia de pensionare la unitatea respectivă. Unitatea trebuia să comunice situaţia salariatului la apariţia deciziei, pentru ca în cazul în care acesta îşi încetase activitatea, oficiul să poată trece la achitarea pensiei cuvenite. Unitatea însă nu a trimis comunicarea nici pînă în prezent, deşi oficiul a revenit cu două adrese în acest sens, la 9 decembrie 1971 şi 29 martie 1972. La fel se prezintă situaţia cu Dumitru Mărgărit din comuna Vasilaţi, salariat al I.A.S. Buciumeni, Petre Radu, din comuna Bucşani, salariat la întreprinderea Gospodăria Transportului Electric, Velicu Baltac din comuna Chirnogi, salariat la I.A.S. Chirnogi, Tănase Similea din comuna 30 Decembrie, salariat la I.A.S. 30 Decembrie) şi alţii. Am numărat dosarele aflate în această situaţie : 87 ! ! Pe de altă parte, conform legilor în vigoare, unităţile care angajează pensionari de invaliditate gradul III, au obligaţia de a anunţa acest fapt Oficiului de pensii pentru ca plata pensiei să nu se mai efectueze de către oficiu, ci de către întreprinderea respectivă din fondul de asigurări sociale. Nu toate întreprinderile însă respectă această elementară obligaţie, şi, ca urmare, oficiul continuă să achite pensia, creîndu-se astfel debite complet nelegale. De aici ,răpirea de timp preţios pentru lichidarea debitelor şi aceasta în condiţiile cînd numărul total al pensionarilor şi beneficiarilor de ajutor social se ridică la 33.293 ! ! Iată numai două exemple de acest fel: întreprinderea avicolă de stat Crevedia a angajat la 15 mai a. c. pe pensionarul Maria Marin, din comuna Bulbucata, şi a anunţat oficiul de pensii abia la... 18 august 1972 : întreprinderea de nutreţuri combinate Periş a angajat la 15 martie pe Elena Pîrlog, pensionară de invaliditate gr. III, şi a anunţat oficiul de pensii la 2 august a. c. Străduinţele depuse de salariaţii oficiului de pensii — avînd în vedere volumul mare de muncă — sunt meritorii şi salutare. Dosarele sunt păstrate în ordine iar evidenţa este clară. Trebuie remarcate şi două iniţiative luate în anul 1971 de şeful oficiului de pensii, tov. Adriana Ianoliu. Prima este menită să evite formarea de debite nelegale la oficiu, iar a doua vine în sprijinul direct al pensionarilor, dovedind grijă şi solicitudine faţă de aceştia. Aceste iniţiative se concretizează prin existenţa unor formulare tip pe care pensionarii de invaliditate gradul III le completează la fiecare revizie anuală a invalidităţii, atestind dacă sunt sau nu încadraţi în cîmpul muncii. In felul acesta numărul debitelor a scăzut considerabil , şi prin existenţa unei serii de imprimatepentru întocmirea de copii de pe diferite acte necesare, astfel că pensionarii nu mai sunt nevoiţi să se deplaseze în oraş pentru asemenea forme legale. Bineînţeles că formularele se distribuie gratuit. Of-ul informaţiilor... La oficiul de pensii vin, fireşte, mulţi pensionari sau viitori pensionari cu diverse chestiuni. In acest sens s-a stabilit un program pentru acordarea de informaţii. Acesta arată astfel : marţi şi vineri de la 8—15 iar restul zilelor din săptămînă de la 12—14. De unde să ştie însă pensionarii programul ? Luni 21 august, la ora 7 dimineaţa, în curtea oficiului se aflau 7 pensionari, pentru ca pînă la ora 9 numărul lor să crească la 14. Chestiunile ce le aveau de rezolvat nu necesitau o intervenţie imediată. Totuşi, ca de obicei, funcţionarii n-au avut încotro, şi-au lăsat treburile — şi sunt destule — şi l-au satisfăcut. Conducerea oficiului ar trebui să mai studieze problema şi să găsească posibilităţi pentru a evita asemenea situaţii neplăcute, generatoare de discuţii şi enervări inutile. ...şi al unor pensionari Dincolo de problema programului, mai intervin însă şi altele. De pildă pensionarul Alexandru Petcu din Urziceni primeşte o adresă din partea oficiului ca în ziua de 19 august 1972 sa se prezinte să-şi ridice biletul pentru o staţiune de odihnă. Omul vine, dar surpriză: funcţionara Elisabeta Mitroi, care trebuia să i-l elibereze, era plecată la Buftea şi neglijase să lase altcuiva biletul. Urmarea, pensionarul revine a doua zi şi-l ridică. Pe lîngă oboseala fizică, a fost nevoit să mai dea încă o dată bani la tren. Oare, în acest caz, paguba n-ar trebui suportată de neglijenţa funcţională? Nicolae Filotache din comuna Găiseni, satul Căscioarele, pensionar de invaliditate gr. III, se prezintă la comisia de expertiză la 24 iulie şi primeşte o nouă decizie, valabilă pînă la 13 august 1973. Din păcate, oficiul omite să-i dea să completeze declaraţia că nu este încadrat în cîmpul muncii. La 8 august oficiul îi face cunoscut că trebuie să completeze declaraţia. Omul vine din nou. De aici, cheltuieli de tren, timp pierdut, nemulţumire. Iată acum un caz mai regretabil. Maria Dumitru, din comuna Gîrbovi este pensionară I.O.V.R. în anul 1971, la cererea ei, i se întocmeşte un alt dosar deoarece vechiul dosar, de la fostul raion Urziceni, se pierduse. Printre actele depuse figura şi o adresă a Ministerului Muncii care atesta că Maria Dumitru, primind pensie în anul 1945, beneficiază şi în prezent de acest drept. Oficiul trimite actele la Ministerul Muncii care dispune ca de la 1 iulie să fie plătită pensia. Oficiul însă nu trece la executarea acestei hotărîri pe motiv că susnumita trebuie să facă dovada că soţul ei a murit în război! Abia luni 21 august îi comunică verbal fratelui pensionarei (aceasta este bolnavă netransportabilă) care păstra legătura dintre sora lui şi oficiu, hotărîrea Ministerului Muncii. Şi astfel Maria Dumitru va primi abia în luna septembrie drepturile băneşti ce i se cuveneau pe lunile iulie şi august. Ce denotă aceste cazuri ? Că la oficiul de pensii nu se acordă atenţie maximă pensionarilor, care mai sunt purtaţi uneori pe drumuri. Este adevărat că astfel de cazuri sunt puţine, dar nu trebuie să se înregistreze nici măcar unul singur. De aceea se cere din partea tuturor funcţionarilor oficiului să se aplece asupra dosarelor cu toată conştiinciozitatea şi competenţa. C. VASILIU Ancheta NOASTRĂ OFICIUL DE PENSII — o instituţie cu maximă atenţie şi solicitudine! Pag.2 a Programul, oglinda căminului cultural Cînd facem referiri la munca cultural-educativă, cel mai adesea avem în vedere cîteva aspecte esenţiale ale acestui domeniu de activitate. Astfel facem adesea referiri la noţiunea de continuitate a muncii culturale, în opoziţie cu fragmentarea acesteia pe perioade, pe „campanii“. Urmărim în ce măsură activiştii culturali sunt în posesia unei concepţii de ansamblu, structurare a muncii cultural-educative, sau, dimpotrivă, activităţile se desfăşoară la întîmplare încercăm de asemenea să constatăm dacă programele de activitate au cuprinsă în ele, organic, ideea muncii diferenţiate pe categorii de oameni ai muncii, dacă acţiunile organizate sînt specifice locurilor şi cerinţelor beneficiarilor ori, din contră, ele se justifică foarte puţin. Toate aceste lucruri devin tot atîtea întrebări cînd ai în faţă un program de activitate. Căminul cultural Budeşti, director G. Botgros (perioada 7—13 august). Luni : repetiţie la cor, repetiţie la dansuri; marţi : activitate la club ; miercuri: simpozion .Cartea ştiinţifică pentru educarea ateist-ştiinţifică a cititorilor“ ; joi: seară distractivă la Aprozi ; vineri : „Cincinalul în patru ani şi jumătate“ — expunere la C.A.P. Aprozi; sîmbătă : repetiţie cu orchestra de mandoline, bal ; duminică : activitate sportivă. Ce se poate spune despre acest program de activitate ? Se încearcă aici (acest lucru rezultă şi din alte programe de activitate) o direcţionare a muncii cultural-educative. Activitatea însă nu este gîndită diferenţiat, deşi aceasta este o cerinţă imperioasă a concepţiei moderne. La Budeşti există o categorie destul de numeroasă de tineri (dovadă existenţa unei orchestre de muzică uşoară), un număr mare de cooperatori etc. Se pot aşadar căuta şi găsi soluţii pentru realizarea de acţiuni separate, nu numai strict culturale, dar şi educative, cu toate aceste categorii de oameni. O altă observaţie care se impune este precăderea pe care o au expunerile în detrimentul dezbaterilor. Săptămîna la care ne referim nu este suficient de edificatoare în acest sens, dar oricum, problema înlocuirii tot mai frecvente a caracterului expozitiv al unei acțiuni cu dezbaterea, care implică participarea activă, rămîne o chestiune care trebuie să intereseze în mod foarte direct pe toţi responsabilii acestui domeniu de activitate. Mai lipsesc din acest program acţiunile destinate satelor Gruiu şi Crivăţ. Căminul cultural din Afumaţi, director Costică Sebastian (perioada 14—21 august). Marţi : „Prelucrarea documentelor Conferinţei Naţionale“ ; miercuri : „Prelucrarea documentelor Conferinţei Naţionale“ (la legumicultura), acţiune cu femeile la : „Şcoala mamei şi a copilului“; joi: întîlnirea tinerilor cu un fost combatant al războiului antihitlerist ; vineri : activitate cu femeile ; sîmbătă : seară distractivă ; duminică : conferinţă, spectacol Se adaugă la acestea repetiţiile curente cu formaţiile artistice, activitatea cu filmul. O oarecare monotonie se desprinde din compoziţia acestui program, deşi el este conceput în sensul modern al cuvîn- tului. Expunerile se fac pe diverse categorii de oameni, ne referim în special la prelucrarea documentelor Conferinţei Naţionale pe sectoare de activitate, ceea ce implică o înţelegere adecvată a ideilor izvorîte din lucrările Conferinţei: Căminul cultural Frumuşani, director G. Rotaru. Marţi : Conferinţa : „Orientările şi direcţiile dezvoltării economico-sociale a României în deceniile următoare ; miercuri: informare politică ; joi: dezbatere cu tineretul . ..Noul Cod al muncii“ ; vineri: prezentarea cărţii social-politice ; sîmbătă : prezentarea filmului : „Fredy şi cîntecul preeriei“ ; duminică, dimineaţă de basm, dans, film artistic. Prin ce se deosebeşte acest program de activitate de celelalte ? Am spune mai întîi că el întruneşte calităţile unei varietăţi, mai mari a acţiunilor propuse, dar şi a factorilor antrenaţi (bibliotecă, film etc.). Din păcate însă caracterul excesiv expozitiv este prezent şi aici iar majoritatea acţiunilor se fac în căminul cultural, ceea ce ridică semne de întrebare în legătură cu eficienţa lor atotcuprinzătoare. Am putea spune, cu referire la cele trei programe de activitate, că în general ele nu aprofundează suficient ideea activităţii diferenţiate, deşi Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă a dat indicaţii precise în acest sens. Diferenţierea, acolo unde ea există, e limitată deoarece din punctul nostru de vedere, ea poate merge pînă la activităţi specifice cu intelectuali, cu bătrînii comunei etc. De asemenea trebuie înlăturat cu mai multă hotărîre caracterul expozitiv al diferitelor acţiuni, înlocuit fiind cu dezbateri creatoare care implică o adevărată participare. In sfîrşit, aceste programe se cuvin în primul rînd urmărite pentru îndeplinirea lor constantă, în aşa fel încît noţiunea de continuitate să se impună întregii activităţi desfăşurate. Ar mai fi de spus de asemenea cîteva lucruri despre relaţia realitatea comunei — oglindirea ei în program, dar o vom face cu altă ocazie. Remarcăm totuşi că la Afumaţi, ca şi la Frumuşani, s-a înţeles indicaţia spre deosebire de alte cămine culturale, de a exclude din programul de activitate destinat publicului, repetiţiile cu formaţiile artistice, care alcătuiesc un capitol al muncii interne, de pregătire.! ADRIAN COSTACHE Olteniţa pe coordonatele continuei modernizări — Ce noutăţi au fost înscrise în ultimele zile pe cartea de vizită a oraşului Olteniţa ? ! La această întrebare ne-a răspuns cu amabilitate vicepreşedintele Consiliului popular orăşenesc Olteniţa, tov. PETRE NASTASE. — In primul rînd aş aminti darea în folosinţă la termenul stabilit a 20 apartamente şi a 45 garsoniere. Printre cei ce s-au mutat în casă nouă sînt mecanicii Marin Chira şi Tudor Filimon, tîmplarul Virgil Madinoaia de la S.N.C., şoferul Gheorghe Calciu de la întreprinderea de industrie locală, tinerele filatoare Paraschiva Etic şi Ecaterina Nachiu, farmacista Ecaterina Dumitrescu. Bucuria trăită de ei o vor încerca în curînd şi alţi oameni ai muncii din oraşul nostru. — Suntem gata să notăm şi alte evenimente... — O veste care, de bună seamă, o să-i bucure pe părinţi. A început construirea unei creşe de 100 locuri. Sperăm ca pînă la sfîrşitul anului să o putem inaugura, transformînd astfel în realitate o doleanţă mai veche a cetăţenilor. — Despre ce alte fapte ne mai puteţi vorbi ? — Lucrările de modernizare a oraşului, de înfrumuseţare a lui, se materializează continuu. Aşa de pildă pe strada 23 Aprilie, care urmează a fi pavată în întregime, au şi fost executate două tronsoane. S-a turnat asfalt pe circa 600 metri şi pe strada Dunării, acţiuni similare întreprinzîndu-se în momentul de faţă pe străzile Cuza Vodă, C.A Rosetti şi Argeşului. Ţin să remarc în mod deosebit aportul pe care-l aduc la activităţile de modernizare şi înfrumuseţare a oraşului deputaţii Elena Pascale, laborantă la Baza de recepţie Maria Voicu, cooperatoare, Constantin Manea, muncitor la S.N.C. Elena Presa, casnică, EUGEN CHIRCULESCU STEAGUL ROŞU Noi realizări ale edililor din orașul Buftea LEGEA 57 ÎN VIAŢA JUDEŢULUI Iniţiative in folosul sănătăţii publice • IMPLICAŢIILE DESCENTRALIZĂRII. • „CHEIA" SOLUŢIILOR POLIVALENTE. • COMUNA SI-A SPUS CUVANTUL. URMEAZA DIRECŢIA JUDEŢEANĂ Obligate prin lege să asigure buna funcţionare a unităţilor sanitare, consiliilor populare comunale din judeţul nostru li s-au conferit posibilităţi mereu lărgite de exercitare plenară a competenţelor în materie, prin transferul unor atribuţii de la nivel judeţean, precum şi prin majorarea fondurilor bugetare destinate cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. Realizată prin măsuri hotărîte de organul judeţean, această descentralizare a creat deci cadrul necesar organelor comunale pentru realizarea atribuţiilor sporite prevăzute de legea 57. Cu alte cuvinte, s-a realizat premisa, terenul pe care urmează să rodească iniţiativa, experienţa, răspunderea fiecărui consiliu comunal. Cum a fost fertilizat acest teren, cum au fost valorificate premisele create, cum a înţeles consiliul popular să-şi înfăptuiască atribuţiile ? Iată cîteva din întrebările pe care le-am adresat primarului, secretarului comitetului executiv, unor deputaţi şi cetăţeni din MOARA VLASIEI, cu prilejul unui recent popas în această comună. Aproape în toate cazurile, ni s-a răspuns cu o... întrebare : „Aţi vizitat noul nostru dispensar ?“ Acesta era, va să zică, esenţialul : înfăptuirea unei propuneri mai vechi, realizarea unor condiţii optime de activitate sanitară în satul Moara Vlăsiei. Şi trebuie s-o spunem : mîndria locuitorilor este deplin justificată. Nu numai prin aspectul frumos al mediului şi gradul de dotare, dar şi prin conştiinţa contribuţiei tuturor la amenajarea lui. Pînă acum, „istoria“ punctului sanitar din satul Moara Vlăsiei a fost destul de uşor de consemnat. Deşi acesta este satul de reşedinţă, baza materială nu a permis pînă acum amenajarea unui dispensar şi, la punctul sanitar existent, condiţiile erau şi ele improprii. Ba mai mult, aceleaşi condiţii au determinat şi desfiinţarea casei de naşteri. Se punea deci problema găsirii şi amenajării unui alt sediu. Şi atunci, consiliul popular s-a angajat să rezolve această problemă, iar angajamentul a fost înscris la loc de cinste în răspunsul dat chemării la întrecere lansată de comuna PecheşPentru găsirea soluţiei, comisia permanentă de resort a efectuat un studiu şi a înaintat propuneri concrete comitetului executiv, înscrise în ordinea de zi a uneia din şedinţele comitetului executiv, propunerile au fost dezbătute şi finalizate în decizia de cumpărare a unui imobil din centrul satului, nelocuit de moştenitorii fostului proprietar. Iată deci, un prim pas. După care, a urmat o vastă acţiune pentru repararea şi amenajarea localului pînă ce acesta a ajuns ceea ce este azi. Prin contribuţia deputaţilor şi cetăţenilor Nicolae Florea, Dumitru Dobre, Toma Porumbel, Aurel Simion şi mulţi alţii, s-au efectuat prin muncă patriotică lucrări în valoare de 13.000 lei. ...Şi punctul sanitar s-a mutat în noul local. Iar cum fostul sediu a devenit disponibil, iată deschisă şi calea realizării unui al doilea deziderat : înfiinţarea unor secţii de croitorie şi cişmărie în cadrul cooperativei de consum. Există însă şi o a treia propunere. ..promovarea“ punctului sanitar din satul Moara Vlăsiei la rangul de dispensar. Motivaţia : «dispensarul comunalcu 3 medici şi 4 cadre sanitare medii funcţionează (în bune condiţiuni, este adevărat) în satul Căciulaţi (cu 1.800 locuitori), în timp ce la punctul sanitar din centrul civic funcţionează permanent numai cadre medii (tot 4) şi numărul locuitorilor se ridică la 4.000 Este adevărat că satele sunt apropiate dar, în acelaşi timp, ele se întind pe o lungime de 9 km., astfel că deplasarea unor bolnavi pentru consult medical la Căciulaţi este dificilă. Soluţionarea acestei propuneri, ca şi reînfiinţarea casei de naşteri, nu mai depind de consiliul popular comunal. Comuna şi-a spus cuvîntul, asigurînd condiţiile necesare bunei funcţionări a unor asemenea unităţi. In continuare, are cuvîntul Direcţia sanitară Ilfov. NADIA CONSTANTINESCU La plimbare... Foto : F. GRONSKI ă ESS Şl 0E LA CAPĂT Remuneraţie pentru... absenţe Oricît tie paradoxal ar părea, dar remunerarea absenţei de la servici este un fapt împlinit in comuna Bărcăneşti. Un control al corpului unic financiar intern de pe lîngă Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, a scos la iveală faptul că mai multe cadre didactice de la şcoala din localitate au lipsit de la catedră 232 ore, fără a li se reţine din salariu suma de 3.601 lei, care trebuia să li se impute. Cum s-ar spune, ei au trecut clasa de... salarizare, dar aten-ţia contabilului a rămas corijentă ! Dresură de înalta clasa Nu e vorba de arena circului, ci de I.I.L. „Steagul roşu“ din Giurgiu, unde nişte şoricei au fost puşi să execute un număr deosebit de dificil : perforarea cămăşilor aflate în depozitele magaziei. Reprezentaţiile susţinute pînă acum s-au soldat cu jertfirea a 56 de cămăşi, în valoare de 1.414 lei. Cum s-ar spune, regia spectacolului est® încărcată , dar cînd e vorba de amorul artei.« Bilanţul bogat al unor cercetări speologice Cetăţile Ponorului, gigantica peşteră din Munţii Apuseni, al cărei tavan atinge înălţimea de 100 m, a fost cercetată timp de mai mulţi ani de un colectiv de oameni de ştiinţă români şi francezi. Ultima expediţie, a şaptea, care s-a încheiat recent, a stabilit că „cetăţile“ nu sunt închise, că există reale speranţe de a se găsi ieşirea în Izbucni Gabriei, spre valea cu acelaşi nume. Bilanţul cercetărilor speologice de pînă acum este deosebit de bogat. A fost alcătuită o nouă hartă în care sunt consemnate 1800 metri de galerii principale, s-au recoltat eşantioane de cristale de calcit ce vor fi studiate paralel la Bucureşti, Cluj şi Lyon şi s-au descoperit noi insecte cavernicole. De asemenea specialiştii au realizat un interesant film documentar. Ordinatorul şi diagnosticul In ultima vreme se vorbeşte foarte mult despre maşinile electronice puse în slujba medicinii, în special despre cele care înlocuiesc chiar medicul în fixarea diagnosticului. Unele publicaţii străine sunt însă sceptice în ce priveşte exactitatea acestor diagnostice. Revista vest-germana „Stern“ a publicat un desen reprezentînd un Bolnav în fața unui ordinator. Alături, operatorul îl informează pe medic : — maşina noastră nu ne poate spune boala de care suferă pacientul, în schimb a făcut o socoteală foarte precisă asupra onorariului ce trebuie încasat: 1 248 de mărci! Spectacolul din Berlington Acum 20 de ani, cînd împlinea 70 de ani, fermierul Jim Gerard din localitatea Berlington (Colorado), a organizat o repetiţie generală a înmormîntării sale, vrînd să asiste la propriile funeralii. De atunci, originala şi ciudata „punere în scenă“ s-a repetat cu regularitate, în fiecare an, la „înmormîntarea“ lui Gerard participînd majoritatea populaţiei micului oraş. împlinind anul acesta 90 de ani, fermierul a declarat că „spectacolul“ va continua pînă la înmormîntarea adevărată, pe care o doreşte cît mai îndepărtată. Era şi timpul Singaporezul Tak Almán Bui Aji a împlinit recent 83 de ani. El deţine recordul mondial în materie de divorţuri : 78 ! In 77 din ele, el a fost cel care a cerut despărţirea, numai al 78-lea divorţ a fost intentat de ultima soţie. Aflînd despre acţiunea nevestei, octogenarul a exclamat cu amărăciune: „Am început să îmbâ*trînesc“ ! FABRICA DE ZAHĂR GIURGIU ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ 2 MAŞINIŞTI MAŞINI TERASAMENTE (EXCAVATORIŞTI) PENTRU SECTORUL AGRICOL, cu respectarea prevederilor legii 12/1971 şi H.C.M. 914/1968. Prezentarea la sediul Fabricii de zahăr Giurgiu, strada Păcii nr. 60. UZINA DE MAŞINI ELECTRICE BUCUREŞTI ANGAJEAZĂ URGENT: — administrator cantină — cu respectarea condiţiilor legale. — strunguri metale, frezori universali, turnători metale feroase şi neferoase, curăţitori sablatori, împachetatori miezuri magnetice şi muncitori necalificaţi din municipiul Bucureşti şi judeţele: Ilfov, Ialomiţa, Dîmboviţa şi Teleorman care pot face naveta. Doritorii se vor adresa la Serviciul Personal învăţămînt, telefon : 31.37.81. ÎNTREPRINDEREA CANAL APĂ BUCUREŞTI str. Oteteleşanu nr. 2 ANGAJEAZĂ URGENT: — Dragori pentru dragi NZ 12 — Tractorişti rutierişti — Electricieni pentru înaltă tensiune — Şefi de echipaj cu brevet MTANA Pentru angajaţii nefamilişti întreprinderea asigură cazare la dormitor comun. Informaţii suplimentare se pot obţine la ICAR — Gospodara construcţii — Splaiul Independentei nr. 235 telefon 49.58.30 interior 40, tramvai 13,14.