Steagul Roşu, octombrie 1972 (Anul 24, nr. 7232-7257)

1972-10-01 / nr. 7232

Pag. a 2-a RĂSPUNSURI la materialele publicate Nedoritele dispute Sunt, uneori, greu de explicat şi chiar, de înţeles. Iată bunăoară, ce­le ivite în relaţiile de colaborare economică dintre binecunoscuta întreprindere de prefabricate din beton Giurgiu şi reputatul Combi­nat Siderurgic Hunedoara. Ambele unităţi au o vastă experienţă con­tractuală atît ca beneficiari, cât şi ca furnizori şi nu există nici un dubiu că depun stăruitoare eforturi pentru onorarea obligaţiilor asuma­te, pentru aplicarea întocmai a le­gii contractelor economice. Nu mai puţin adevărat este că, într-o prac­tică contractuală îndelungată şi în relaţii de livrare devenite de-acum tradiţionale, se pot ivi şi ser ivesc divergenţe în legătură cu terme­nele de livrare. Există chiar, un simţ de „prevedere“ al beneficia­rilor care îi îndeamnă sa opteze pentru prima lună a trimestrului prevăzut în repartiţie şi un fel de­­precauţie“ a furnizorilor care, bine ştiind că nerespectarea unui ter­men, o dată stabilit, înseamnă pla­­ta penalizărilor de întîrziere, pro­pun livrări în ultima lună a tri­mestrului... Şi aşa se nasc primele dispute: se nasc divergențele la încheierea contractelor şi litigiile arbitrare pentru soluţionarea lor. în „SCRISOAREA DESCHISĂ“ adresată C.S.H. prin ziarul nr. 1188, directorul întreprinderii de prefa­bricate din beton Giurgiu, tov. Martin Gabriel, aborda tocmai a­­ceastă problemă, vizînd contracta­rea cantităţilor de oţel beton re­partizate pentru trimestrele III şi IV 1972, în legătură cu ritmul în care s-a desfăşurat acţiunea de contractare, C.S.H., prin răspunsul trimis redacţiei, ne edifică asupra­­ cauzelor care au determinat înche­ierea cu întîrziere a contractelor pentru semestrul II a.c. Cauzele I privesc titularul de cotă — D.G.A.D. I din minister — şi beneficiarii pro­­priu-zişi care au depus cu întîrzie­re specificaţiile de materiale. Referindu-se apoi, concret şi a­­mănunţit la contractele încheiate cu I.P.B. Giurgiu pentru trimestrele III si IV 1972, C.S.H. ne informea­ză că importante cantități au avut termene de livrare la 8 august, 8 septembrie, 8 noiembrie, 29 și 30 noiembrie sau 3­­decembrie, ast­fel că nu se poate conchide că beneficiarul din Giurgiu ar fi fost vitregit prin stabilirea au­tomată de termene în ultima decadă din ultima lună a fiecărui trimestru. Mai mult, sîntem infor­maţi asupra modului cum au fost defalcate cantităţile contractate pe perioada de producţie, în fiecare din cele trei luni ale fiecărui tri­mestru, astfel că nu o dată oţelul beton a fost livrat la Giurgiu In avans. Spaţiul neîngăduindu-ne pu­blicarea acestor situaţii — anexe la răspuns, le vom înainta spre in­formare întreprinderii din Giurgiu cu nădejdea că vor putea contri­bui la elucidarea nedoritelor dispu­te la care ne-am referit mai sus. Informaţii utile « Căutînd răspuns întrebărilor „CE FACE CĂMINUL ? CE FACE BIBLIOTECA ?“ reporterul a po­posit în cîteva comune şi conclu­ziile raidului-anchetă întreprins au fost publicate în ziarul nr. 7183. Din comunele unde, în acea zi de august, treburile nu mergeau chiar pe... toate, ne-au sosit adrese de răspuns din partea organelor locale sesizate. Pe baza acestor comuni­căr, ni se pare util să aducem la cunoştinţa celor interesaţi următoa­rele : — Programul de activitate al bi­bliotecii din Bolintin-Deal a fost a­­probat şi a devenit... definitiv. Ci­titorii pot deci, conta pe prezenţa bibliotecarului la orele indicate în programul afişat. — Programul de activitate al că­minului cultural din aceeaşi loca­litate nu mai este ţinut „sub che­ie“ şi recunoscîndu-i-se calitatea de „■bun public“, i s-au asigurat con­diţii de afişare. — In Bolintin-Vale s-a încheiat acţiunea de clasificare ştiinţifică a fondului de carte, volumele şi-au găsit locul în rafturi; sala de îm­prumut poate fi folosită în bune­­ condiţiuni. De asemenea, în satul Malul Spart a fost înfiinţată o fi­lială a bibliotecii comunale. • Referindu-ne la „OFICIUL DE PENSII“ din cadrul Direcţiei jude­ţene pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale Ilfov, sugeram în ziarul nr. 1206, adaptarea orarului la cerințele publicului. Ni se răs­punde că : — începînd cu data de 1 no­iembrie a.c. (cînd se vor încheia lucrările de majorare­­a pensiilor la care se lucrează intens),­­ serviciul de informaţii va fi asigurat zilnic pe întreaga durată a programului de lucru al institu­ţiei. ILEANA DRAGOŞ ECRANUL IN PREMIERĂ Ecranele bucureştene găz­duiesc o nouă premieră ro­mânească Este vorba de „Drum în penumbră“ după un scenariu de Petru Popes­­cu. Filmul în regia lui Lu­cian Bratu pune grave pro­bleme de responsabilitate, de abordare a vieţii cu toate implicaţiile ei care adesea invită la reflecţie, la gene­rozitate. Eroina filmului, căci despre o eroină este vorba, trăieşte o dramă a iubirii dar şi sensul profund pe care îl are în viaţa oricui existenţa unui copil. în final va şti să se re­găsească şi să-şi înţeleagă a­­devăra­ta menire, dincolo de tentaţiile de a trăi viaţa la suprafaţă. Este un film psi­hologic interesant, care in­vită spectatorul la o intilni­­re cu propria lui conştiinţă. MAREA HOINĂREALĂ — este o altă premieră, pro­ducţie a studiourilor france­ze, care va rula în săptămîna următoare de ecranele bucureştene. Doi celebri co­mici Bourvit şi Louis de Funés se întîlnesc intr-una din cele mai reuşite comedii. O regie care se recomandă singură — Gerard Oury — filmul este una din acele spectacole clasice, pline de inteligenţă rafinată; l­a aceste două premiere se adaugă alte două filme po­liţiste, pline de nerv şi di­namism. AGENTUL NR. 1 este unul dintre acestea, pro­ducţie a studiourilor polono­­neze. Este un film de spio­naj închinat unuia dintre cei mai remarcabili luptă­tori polonezi antifascişti, Jerzy Szajnowicz Iwanow. Celălalt film intitulat MI­SIUNEA SUBLOCOTENEN­TULUI SIPOS este inspirat din intîuiplări dramatice le­gate de activitatea miliţiei populare din Budapesta. Obi­ectul acţiunii miliţiei îl con­stituie existenţa unei bande de falsificatori In primii ani da după cel de al II-l*» răz­boi mondial. » I ■■ I­­I *...... I Doi solişti de muzică populară : Ioana Ion din comuna Crevedia Mică (cli­şeul de sus) şi Dumitru Ridiche din Băneasa-Giurgiu (clişeul de jos) in timpul unor spectacole aplaudate de localnici Tineri dansatori ai Casei de cultură din Buftea in timpul unui spectacol Sunt binecunoscute sar­cinile foarte importan­te care revin sindicate­lor din unităţile indus­triale în ceea ce pri­veşte organizarea şi des­făşurarea activităţilor politico-educative în co­lectivele de muncă ale unităţii, subordonate în­deplinirii prevederilor de plan şi angaja­mentelor luate. Nu-i mai puţin adevărat că formele educative ca­pătă într-un loc sau al­tta valenţe­ specifice născute din caracteristi­cile colectivelor de mun­că, dar, de regulă, pu­tera totuşi întilni cîteva forme comune majori­tăţii unităţilor economi­ce. In acest sens im­pa­­tiva luată la nivel na­ţional de către sindica­te de a se proceda la o trecere in revistă a tuturor brigăzilor artis­tice (a se remarca­­evi­tarea competiţiei care uneori determină lipsa de continuitate) un indiciu valoric al faptului că brigăzi­le artistice de agitaţie se dovedesc forme ale act­ivităţii cult­ural-edu­cative cu uin înalt grad de eficienţă în rindul masei de muncitori. La Filatura Olteniţa există asemenea brigăzi artistice de agitaţie, o brigadă la nivel de în­treprindere şi alte trei brigăzi organizate pe di­verse secţii , una din ele la Secţia finisaj meca­nic, alta la Filatura H, iar cea de a treia la Filatura C. Din păcate însă de-a­­bia in aceste zile se în­cearcă un reviriment al acestor brigăzi artistice. De la Conferinţa Naţio­nală a partidului care a pus serioase probleme de concepţie a muncii — probleme care ar fi putut fi mult mai su­­gestiv prezentate oame­nilor prin aceste brigăzi decit prin simple con­ferinţe şi emisiuni la staţia de radioficare a întreprinderii — brigă­zile n-au susţinut nici un spectacol in faţa muncitorilor. Sprijinite, multă vreme din afară de texte, cînd acest sprijin a dispărut (to­tuşi, de ce o fire ?) au apărut şi probleme pri­vind actualizarea textu­lui brigăzii. In acelaşi timp am aflat insă că există totuşi şi forţe in­terne capabile să redac­teze un text, filatura avind muncitori mem­bri ai Cenaclului literar Alexandru Sahin, maiş­tri pricepuţi in scrie­rea de scurte monolo­­guri. Numai ca­ o anu­­­mită scăpare din vede­re ca şi o anumită iner­ţie şi-au făcut loc în ac­tivitatea Comitetului sindical şi, credem noi, şi in activitatea comi­tetului V T.c. care a sprijinit prea puţin e­­xistenţa brigăzilor, deşi colectivul fabricii are un caracter absolut ti­neresc. Int­re „nedescoperirea“ unor textieri din afară (când ei se aflau înăun­tru !) şi eforturile care se făceau chiar in ziua prezenţei noastre şi fa­brică p pentru punerea pe picioare a brigăzilor ar­tistice de agitaţie nu putem să constatăm de­cit o lipsă de continui­tate în ceea ce priveş­te existenţa activă a acestor forme valoroase de educaţie socialistă. Tovarăşa Ann Mîire­şan, preşedinta comite­tului sindical, ne-a dat cîteva exemple de ac­ţiuni educative inspira­te din ideile Conferin­ţei Naţionale. Exemple­le s-au mărginit insă in special la folosirea sta­ţiei de radioficare a fa­bricii prin prezentarea unor materiale cu a­­dînc caracter de mobi­lizare a energiilor mun­citoreşti precum­: „îm­bunătăţirea calităţii — obligaţie *de onoare a fiecărui salariat“ ; „Nici o maşină, nici un utilaj sub randamentul plani­ficat !• etc.,, S-au reali­zat, de asemenea, foto­montaje cu caracter e­­ducativ care au in ve­­dere cazurile de indis­i­ciplină in muncă, ne­fo­losirea integrală a­ ce­­lor­ 4&fi de minute. Nu S-au­ mai oferit și alte exemple din, care am putut trage conclu­zia că au fost organiza­te intr-adevăr unele ac­ţiuni importante şi in­teresante de către Co­­mitetul sindical al Fi­laturii, acţiuni în spri­jinul ideilor cuprinse in documentele Confe­rinţei Naţionale. Dealt­fel, faptul că Filatura are angajamentul de a realiza planul cincinal in 4 ani şi 4 luni (pla­nul fizic­) şi in 4 ani şi o lună planul valoric, demonstrează capacita­tea mobilizatorică cu care sindicatul, sub con­ducerea organizaţiei de partid, a antrenat co­lectivul in realizarea planului cincinal înain­te de termen. Dar faptul că aceste brigăzi artistice de a­­gitaţie au fost atît de puţin folosite după Con­ferinţa Naţională a partidului a însemnat de fapt neglijarea u­­neia din cele mai fe­cunde căi de educaţie socialistă a tinerelor muncitoare de la Fila­tură Fireşte, am primit a­sigurări că lucrurile vor intra pe făgaşul normal iar in octombrie vor a­­vea loc primele apari­ţii pe scenă ale brigă­zilor artistice în faţa muncitorilor. In acelaşi timp — o­­pinia tovarăşului Ion Mihăilescu, secretarul comitetului de partid al Filaturii — subli­niază că este necesar ca şi Comitetul jude­ţean pentru cultură şi educaţie socialistă sa se­ ocupe mai insistent de coordonarea activită­ţilor c­ultural-artstice de la Filatură Stages­­tiai credem, ar putea­ fi primită cu interes in ansamblu, activita­tea culturală şi educa­tivă cu tinerele munci­toare de la Filatura Ol­teniţa a obţinut şi suc­cese importante. Astfel echipa de dansuri, după apariţii consecutive la televiziune şi pe scene din Capitală, a terminat foarte recent un tur­neul de 8 zile efectuat in Iugoslavia. Exemplul echipei de dansuri do­vedeşte plenar posibili­tatea celor de aici de a realiza acţiuni artistice şi implicit educative de înaltă ţinută şi de a­­ceea, cu atît mai mult, aşteptăm cu încredere in săptămînile următoa­re revirimentul brigă­zilor artistice, reviri­ment promis prin glasul tovarăşei Ana Mureşan, şi pe care îl vom con­semna cu deplină sa­tisfacţie. ADRIAN COSTACHE LA FILATURA OLTENIŢA BRIGĂZILE DE AGITAŢIE au nevoie de sprijinul concret al sindicatului STEAGUL ROŞU la om de aritmetică.. foto ! FBED CjRONSKI SI DE IA CAPĂT Bucureşti — Virful cu Dor nn... doua ore Da... este posibilă o asemenea deplasare. Două mijloace de loc locomoţie sunt necesare pen­tru ca la 6,53 să te afli încă în Bucureşti iar două ore mai tîrziu să te numeri printre „căţărătorii“ de la Cota 2000 din preajma Vîrfului cu Dor. Unul este rapidul „Decebal“ căruia ii trebuie pentru ca să ajungă din Capitală în Sinaia, doar o oră Şi 34 de minute. Restul pină la două ore ÎI re­clamă transportul cu moder­nele telecabine şi popasul la telegara de la Cota 1 400. Ce ţi-e şi cu mijloacele acestea moderne ale „alpinismului“! Au pus alpenstocul la muzeu. Bazaltul concurează o­ţelul Bazaltul poate concura cu suc­ces oţelul. Aceasta este conclu­zia la care au ajuns prof. dr. docent Eugen Staîcovici şi conf. univ. dr. Ion Mureşan de la catedra de mineralogie a Univer­sităţii „Babeş-Bol­ai“ din Cluj. Numeroase experimente şi ana­lize au arătat că bazaltul topit, sintetizat şi cristalizat, capătă o textură fibroasă, cu propr­ităţi mecanice şi chimice deosebite. El poate fi prelucrat întoc­mai ca şi metalul, fiind su­perior oţelului inoxidabil în construcţia de conducte şi in­stalaţii chimice, in fabricarea bilelor pentru niorile industriale şi în alte domenii. Bazaltul to­pit şi prelucrat după procedee metalurgice are o largă aplica­bilitate în cele mai diverse ra­muri industriale. La aceste con­statări trebuie adăugat că cei doi oameni de ştiinţă clujeni au studiat paralel şi formaţiunile bazaltice din ţară, descoperind noi zăcăminte, de mare impor­tanţă, pe Valea Ierii din Mun­ţii Apuseni şi Dealul Ciont­a din apropierea localităţii miniere Căpuş. Cum se ventilează Pămintul ? Locul prin care se pierde în modul cel mai rapid căldura Pămîntului este atmosfera An­tarcticii. Datorită fenomenului meteorologic care are loc în acea zonă, planeta noastră nu este supraîncălzită de fluxul ra­zelor Soarelui. Aceasta este concluzia savan­ţilor sovietici care studiază An­tarctica în mod sistematic de mai bine de 17 ani. Alexandr Gusev, profesor la Universitatea din Moscova, afirmă că în regi­unea studiată se formează o cir­culaţie de aer extrem de puter­nică din pricina imensului con­Statuia Libertăţii din New York găzduieşte un muzeu al imigraţiei în S.U.A., rod al unor eforturi desfăşurate timp de 20 de ani. Sunt expuse peste 200 de piese, o mare parte dintre ele dotate cu efecte sonore, care ilustrează o adevărată istorie a Statelor Unite. Vizitatorul poate urmări stabilirea primilor euro­peni în Lumea Nouă — grupu­rile de englezi şi spanioli care au creat aşezări în Virginia, şi, respectiv, Florida şi sud-vestul continentului. Cea mai mare par­te a exponatelor se referă la aşa­­num­itul secol al imigraţiei, care Meteorologia este una d­in şti­inţele cele mai contestate,­­iar faptul că buletinele întocmite de specialiştii acestei disc­ipline sunt urmărite de fiecare din noi dovedeşte cit de Utilă poate fi o prognoză exactă a timpului. Progresele înregistrate d­e me­teorologie în ultima vreme se datorează în mare parte reţelei de sateliţi specializaţi care fur­traşt de temperaturi dintre su­prafaţa gheţurilor şi apele rela­tiv calde care scaldă continentul îngheţat. Curentul de aer cald a cărui grosime este de aproximativ 2 km, se îndreaptă spre continent şi urcă apoi pierzîndu-se în spa­ţiul cosmic. In acelaşi timp a­­erul răcit pe continentul înghe­ţat d la Sud se îndreaptă spre ocean. Această circulaţie pe două nivele este cauza schimbu­rilor termice care sunt de două ori mai mari deasupra Antarc­ticei în comparaţie cu atmosfera Arcticei-a început prin anii 1820 şi în cursul­ căruia au venit în Ame­rica aproximativ 34 milioane de oameni. O secţie a muzeului a­­dăposteşte reproducerea uriaşă a Declaraţiei de independenţă şi un număr de 14 statuete în ca­sete de sticlă ale unor persona­lităţi din istoria americană. Cînd vizitatorul se opreşte în faţa u­­neia dintre ele, el poate asculta, povestită la persoana întîi, bio­­grafia respectivei personalităţi. Organizatorii speră că muzeul va atrage aproximativ 2 milioa­­ne de vizitatori anual. Vizează un număr impresionant de date cu privire la starea vre­mii în diverse puncte ale glo­bului. Pentru prelucrarea aces­tor date se lucrează în prezent la construirea unui ordinator special, care va putea simula electronic în numai 9 minute schimbările de vreme care ar putea avea loc pe tot globul in­tr-un interval d­e 24 ore. Un muzeu original Ordinator pentru meteorologi Reacţii termonucleare pe suprafaţa Soarelui Laboratorul spaţial american OSO-7 a detectat primele indi­cii ale uneii reacţii termonu­cleare pe suprafaţa Soarelui. Oamenii de ştiinţă dispun acum de dovezi că reacţii termonu­cleare au foc frecvent în cursul erupţiilor solare, a precizat un reprezentant al agenţiei spaţiale americane, înţelegerea modului in care aceste reacţii iau naştere pe suprafaţa Soarelui, va contri­bui la realizarea reacţiilor ter­monucleare dirijate. Promptitudine... rrj La aproape un secol de la ~ câştigarea războiului de inde­~ pendenţă de către Statele Uni uite, Marea Britanie pregă­teşte abrogarea pe cale parla­­m­entară a legilor fiscale im- j­­u­puse fostelor sale colonii­­ nord-am­ericane. „Legea cu cu privire la impozitele colonii-­ lor nu mai are o utilitate practică“, a apreciat recent Comisia juridică a parlamen­tului britanic. Comisia a re­comandat abrogarea acestei legi împreună cu alte... 257, multe dintre ele adoptate încă din anul 1424. Proiectul de lege referitor la anularea acestora va fi în curînd pre-­jrj­zentat Camerei Comunelor. SSRSSWU­­ CU SI FARÂ POEZIE I* DOBRE ENACHE din comuna Nana­­. Şi acum, ca şi altădată, ne-a impresionat mai mult „poe­zia“ scrisorilor dv., decit versul propriuzis. După lectura poeziilor „Incan­descenţă“, „Păianjenul” şi mai ales „Iubire“, nu s-ar putea con­chide că nu aveţi „nimic a spu­ne“. Şi totuşi, se pare că, nici aşa, nu-i „uşor a scrie versuri”... Faptul că mai simţiţi nevoia să vă „povestiţi“ poeziile, poate fi şi el un argument. Sîntem siguri că veţi fi de acord cu noi ca POEZIA nu are nevoie de anexe explicative. Propuneţi colegilor de cenaclu o discuţie pe această temă. CRISTACHE STANCIU din comuna Periş : Descripţia dv. ne-a convins că la această dată, orice visător va fi nevoit să re­cunoască că o plimbare prin sa­tul Cocioe, în prag de ziuă ori în amurg, solitar sau nu, nu mai are nimic... poetic. Or, dacă şi visătorii ajung la o asemenea părere, nu ne îndoim de năduful celor mai realişti, care au sesi­zat situaţia încă mai înainte ca ploile să schimbe cu totul faţa drumurilor şi străzilor din acest sat. Precipitaţiile şi vehiculele au, desigur, partea lor de vină. Dar, ele vin şi trec... Răm­îne însă, sa­tul cu gospodarii şi propunerile lor pe care primăria le „conser­­vău cu grija pe care ar datora-o întreţinerii şi reparării drumuri­lor. De ce ? Sperăm să aflăm din răspunsul Consiliului popu­lar comunal Periş. CORESPONDENŢA SÂPTĂMINII STELIAN SANDULESCU din comuna Valea Măcrişului : Şi dv. scrieţi versuri. Nu le-nchinaţi na­turii, nici iubirii, ci „amicilor“. Ceea ce, precizaţi chiar dv., „NU E TOTUNA“. Folosindu-ne de a­­cest motto, vom spune că a le recita amicilor la o ocazie oare­care sau a le încredinţa tiparu­lui... nu e totuna. Acelaşi răspuns şi pentru stro­fele intitulate „ADU-ŢI AMIN­TE. — Scrisoare mie”... Şi fie cum doriţi. VASILE PIRVAN din Brăila: Ne-aţi prevenit că întîmplările ce ne veţi relata despre vizita dv. la Urziceni, v-au necăjit râu de tot şi nu le puteţi da uitării. Ba, mai mult, doriţi ca toţi cititorii ziarului nostru să afle că în ziua de 27 iulie 1972 aţi fost insultat de un urzicean de pe strada­­ Ionescu , că, într-o altă zi, bar­manul de la bufetul „Ialomiţa“ a refuzat să vă servească 50 gr salam şi 2 felii de pîine, iar la 20 septembrie 1912, ora 9 dimi­neaţa, aţi avut o discuţie în pia­ţă cu un producător care vin­dea vinete cu preţul de 4 lei/kg în loc de 1,70 lei/kg, cît preve­dea mercurialul . Cum, în toate aceste cazuri, aţi sesizat organele competente (mi­liţia, conducerea O.C.L.M. şi consiliul popular orăşenesc), iar acum v-am îndeplinit şi dorinţa de a le da publicităţii, sperăm că aceste „întîmplări“ nu vor mai umbri amintirea celor două luni petrecute la Urziceni. Nu se poa­te să nu fi luat cu dv. ceva din poezia acestui oraş, din tumul-.­toasele­i prefaceri prin care har­nicii săi locuitori trec, cu do­rinţa de a-l sui în rindul oraşe­lor de frunte ale ţarii. Nu vă refuzaţi această satisfacţie. Ca pensionar, septuagenar, vi se cuvine. NADIA CONSTANTINESCU

Next