Steagul Roşu, octombrie 1972 (Anul 24, nr. 7232-7257)
1972-10-01 / nr. 7232
Pag. a 2-a RĂSPUNSURI la materialele publicate Nedoritele dispute Sunt, uneori, greu de explicat şi chiar, de înţeles. Iată bunăoară, cele ivite în relaţiile de colaborare economică dintre binecunoscuta întreprindere de prefabricate din beton Giurgiu şi reputatul Combinat Siderurgic Hunedoara. Ambele unităţi au o vastă experienţă contractuală atît ca beneficiari, cât şi ca furnizori şi nu există nici un dubiu că depun stăruitoare eforturi pentru onorarea obligaţiilor asumate, pentru aplicarea întocmai a legii contractelor economice. Nu mai puţin adevărat este că, într-o practică contractuală îndelungată şi în relaţii de livrare devenite de-acum tradiţionale, se pot ivi şi ser ivesc divergenţe în legătură cu termenele de livrare. Există chiar, un simţ de „prevedere“ al beneficiarilor care îi îndeamnă sa opteze pentru prima lună a trimestrului prevăzut în repartiţie şi un fel deprecauţie“ a furnizorilor care, bine ştiind că nerespectarea unui termen, o dată stabilit, înseamnă plata penalizărilor de întîrziere, propun livrări în ultima lună a trimestrului... Şi aşa se nasc primele dispute: se nasc divergențele la încheierea contractelor şi litigiile arbitrare pentru soluţionarea lor. în „SCRISOAREA DESCHISĂ“ adresată C.S.H. prin ziarul nr. 1188, directorul întreprinderii de prefabricate din beton Giurgiu, tov. Martin Gabriel, aborda tocmai această problemă, vizînd contractarea cantităţilor de oţel beton repartizate pentru trimestrele III şi IV 1972, în legătură cu ritmul în care s-a desfăşurat acţiunea de contractare, C.S.H., prin răspunsul trimis redacţiei, ne edifică asupra cauzelor care au determinat încheierea cu întîrziere a contractelor pentru semestrul II a.c. Cauzele I privesc titularul de cotă — D.G.A.D. I din minister — şi beneficiarii propriu-zişi care au depus cu întîrziere specificaţiile de materiale. Referindu-se apoi, concret şi amănunţit la contractele încheiate cu I.P.B. Giurgiu pentru trimestrele III si IV 1972, C.S.H. ne informează că importante cantități au avut termene de livrare la 8 august, 8 septembrie, 8 noiembrie, 29 și 30 noiembrie sau 3decembrie, astfel că nu se poate conchide că beneficiarul din Giurgiu ar fi fost vitregit prin stabilirea automată de termene în ultima decadă din ultima lună a fiecărui trimestru. Mai mult, sîntem informaţi asupra modului cum au fost defalcate cantităţile contractate pe perioada de producţie, în fiecare din cele trei luni ale fiecărui trimestru, astfel că nu o dată oţelul beton a fost livrat la Giurgiu In avans. Spaţiul neîngăduindu-ne publicarea acestor situaţii — anexe la răspuns, le vom înainta spre informare întreprinderii din Giurgiu cu nădejdea că vor putea contribui la elucidarea nedoritelor dispute la care ne-am referit mai sus. Informaţii utile « Căutînd răspuns întrebărilor „CE FACE CĂMINUL ? CE FACE BIBLIOTECA ?“ reporterul a poposit în cîteva comune şi concluziile raidului-anchetă întreprins au fost publicate în ziarul nr. 7183. Din comunele unde, în acea zi de august, treburile nu mergeau chiar pe... toate, ne-au sosit adrese de răspuns din partea organelor locale sesizate. Pe baza acestor comunicăr, ni se pare util să aducem la cunoştinţa celor interesaţi următoarele : — Programul de activitate al bibliotecii din Bolintin-Deal a fost aprobat şi a devenit... definitiv. Cititorii pot deci, conta pe prezenţa bibliotecarului la orele indicate în programul afişat. — Programul de activitate al căminului cultural din aceeaşi localitate nu mai este ţinut „sub cheie“ şi recunoscîndu-i-se calitatea de „■bun public“, i s-au asigurat condiţii de afişare. — In Bolintin-Vale s-a încheiat acţiunea de clasificare ştiinţifică a fondului de carte, volumele şi-au găsit locul în rafturi; sala de împrumut poate fi folosită în bune condiţiuni. De asemenea, în satul Malul Spart a fost înfiinţată o filială a bibliotecii comunale. • Referindu-ne la „OFICIUL DE PENSII“ din cadrul Direcţiei judeţene pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale Ilfov, sugeram în ziarul nr. 1206, adaptarea orarului la cerințele publicului. Ni se răspunde că : — începînd cu data de 1 noiembrie a.c. (cînd se vor încheia lucrările de majorarea pensiilor la care se lucrează intens), serviciul de informaţii va fi asigurat zilnic pe întreaga durată a programului de lucru al instituţiei. ILEANA DRAGOŞ ECRANUL IN PREMIERĂ Ecranele bucureştene găzduiesc o nouă premieră românească Este vorba de „Drum în penumbră“ după un scenariu de Petru Popescu. Filmul în regia lui Lucian Bratu pune grave probleme de responsabilitate, de abordare a vieţii cu toate implicaţiile ei care adesea invită la reflecţie, la generozitate. Eroina filmului, căci despre o eroină este vorba, trăieşte o dramă a iubirii dar şi sensul profund pe care îl are în viaţa oricui existenţa unui copil. în final va şti să se regăsească şi să-şi înţeleagă adevărata menire, dincolo de tentaţiile de a trăi viaţa la suprafaţă. Este un film psihologic interesant, care invită spectatorul la o intilnire cu propria lui conştiinţă. MAREA HOINĂREALĂ — este o altă premieră, producţie a studiourilor franceze, care va rula în săptămîna următoare de ecranele bucureştene. Doi celebri comici Bourvit şi Louis de Funés se întîlnesc intr-una din cele mai reuşite comedii. O regie care se recomandă singură — Gerard Oury — filmul este una din acele spectacole clasice, pline de inteligenţă rafinată; la aceste două premiere se adaugă alte două filme poliţiste, pline de nerv şi dinamism. AGENTUL NR. 1 este unul dintre acestea, producţie a studiourilor polononeze. Este un film de spionaj închinat unuia dintre cei mai remarcabili luptători polonezi antifascişti, Jerzy Szajnowicz Iwanow. Celălalt film intitulat MISIUNEA SUBLOCOTENENTULUI SIPOS este inspirat din intîuiplări dramatice legate de activitatea miliţiei populare din Budapesta. Obiectul acţiunii miliţiei îl constituie existenţa unei bande de falsificatori In primii ani da după cel de al II-l*» război mondial. » I ■■ II *...... I Doi solişti de muzică populară : Ioana Ion din comuna Crevedia Mică (clişeul de sus) şi Dumitru Ridiche din Băneasa-Giurgiu (clişeul de jos) in timpul unor spectacole aplaudate de localnici Tineri dansatori ai Casei de cultură din Buftea in timpul unui spectacol Sunt binecunoscute sarcinile foarte importante care revin sindicatelor din unităţile industriale în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea activităţilor politico-educative în colectivele de muncă ale unităţii, subordonate îndeplinirii prevederilor de plan şi angajamentelor luate. Nu-i mai puţin adevărat că formele educative capătă într-un loc sau altta valenţe specifice născute din caracteristicile colectivelor de muncă, dar, de regulă, putera totuşi întilni cîteva forme comune majorităţii unităţilor economice. In acest sens impativa luată la nivel naţional de către sindicate de a se proceda la o trecere in revistă a tuturor brigăzilor artistice (a se remarcaevitarea competiţiei care uneori determină lipsa de continuitate) un indiciu valoric al faptului că brigăzile artistice de agitaţie se dovedesc forme ale activităţii cultural-educative cu uin înalt grad de eficienţă în rindul masei de muncitori. La Filatura Olteniţa există asemenea brigăzi artistice de agitaţie, o brigadă la nivel de întreprindere şi alte trei brigăzi organizate pe diverse secţii , una din ele la Secţia finisaj mecanic, alta la Filatura H, iar cea de a treia la Filatura C. Din păcate însă de-abia in aceste zile se încearcă un reviriment al acestor brigăzi artistice. De la Conferinţa Naţională a partidului care a pus serioase probleme de concepţie a muncii — probleme care ar fi putut fi mult mai sugestiv prezentate oamenilor prin aceste brigăzi decit prin simple conferinţe şi emisiuni la staţia de radioficare a întreprinderii — brigăzile n-au susţinut nici un spectacol in faţa muncitorilor. Sprijinite, multă vreme din afară de texte, cînd acest sprijin a dispărut (totuşi, de ce o fire ?) au apărut şi probleme privind actualizarea textului brigăzii. In acelaşi timp am aflat insă că există totuşi şi forţe interne capabile să redacteze un text, filatura avind muncitori membri ai Cenaclului literar Alexandru Sahin, maiştri pricepuţi in scrierea de scurte monologuri. Numai ca o anumită scăpare din vedere ca şi o anumită inerţie şi-au făcut loc în activitatea Comitetului sindical şi, credem noi, şi in activitatea comitetului V T.c. care a sprijinit prea puţin existenţa brigăzilor, deşi colectivul fabricii are un caracter absolut tineresc. Intre „nedescoperirea“ unor textieri din afară (când ei se aflau înăuntru !) şi eforturile care se făceau chiar in ziua prezenţei noastre şi fabrică p pentru punerea pe picioare a brigăzilor artistice de agitaţie nu putem să constatăm decit o lipsă de continuitate în ceea ce priveşte existenţa activă a acestor forme valoroase de educaţie socialistă. Tovarăşa Ann Mîireşan, preşedinta comitetului sindical, ne-a dat cîteva exemple de acţiuni educative inspirate din ideile Conferinţei Naţionale. Exemplele s-au mărginit insă in special la folosirea staţiei de radioficare a fabricii prin prezentarea unor materiale cu adînc caracter de mobilizare a energiilor muncitoreşti precum: „îmbunătăţirea calităţii — obligaţie *de onoare a fiecărui salariat“ ; „Nici o maşină, nici un utilaj sub randamentul planificat !• etc.,, S-au realizat, de asemenea, fotomontaje cu caracter educativ care au in vedere cazurile de indisiciplină in muncă, nefolosirea integrală a celor 4&fi de minute. Nu S-au mai oferit și alte exemple din, care am putut trage concluzia că au fost organizate intr-adevăr unele acţiuni importante şi interesante de către Comitetul sindical al Filaturii, acţiuni în sprijinul ideilor cuprinse in documentele Conferinţei Naţionale. Dealtfel, faptul că Filatura are angajamentul de a realiza planul cincinal in 4 ani şi 4 luni (planul fizic) şi in 4 ani şi o lună planul valoric, demonstrează capacitatea mobilizatorică cu care sindicatul, sub conducerea organizaţiei de partid, a antrenat colectivul in realizarea planului cincinal înainte de termen. Dar faptul că aceste brigăzi artistice de agitaţie au fost atît de puţin folosite după Conferinţa Naţională a partidului a însemnat de fapt neglijarea uneia din cele mai fecunde căi de educaţie socialistă a tinerelor muncitoare de la Filatură Fireşte, am primit asigurări că lucrurile vor intra pe făgaşul normal iar in octombrie vor avea loc primele apariţii pe scenă ale brigăzilor artistice în faţa muncitorilor. In acelaşi timp — opinia tovarăşului Ion Mihăilescu, secretarul comitetului de partid al Filaturii — subliniază că este necesar ca şi Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă sa se ocupe mai insistent de coordonarea activităţilor cultural-artstice de la Filatură Stagestiai credem, ar putea fi primită cu interes in ansamblu, activitatea culturală şi educativă cu tinerele muncitoare de la Filatura Olteniţa a obţinut şi succese importante. Astfel echipa de dansuri, după apariţii consecutive la televiziune şi pe scene din Capitală, a terminat foarte recent un turneul de 8 zile efectuat in Iugoslavia. Exemplul echipei de dansuri dovedeşte plenar posibilitatea celor de aici de a realiza acţiuni artistice şi implicit educative de înaltă ţinută şi de aceea, cu atît mai mult, aşteptăm cu încredere in săptămînile următoare revirimentul brigăzilor artistice, reviriment promis prin glasul tovarăşei Ana Mureşan, şi pe care îl vom consemna cu deplină satisfacţie. ADRIAN COSTACHE LA FILATURA OLTENIŢA BRIGĂZILE DE AGITAŢIE au nevoie de sprijinul concret al sindicatului STEAGUL ROŞU la om de aritmetică.. foto ! FBED CjRONSKI SI DE IA CAPĂT Bucureşti — Virful cu Dor nn... doua ore Da... este posibilă o asemenea deplasare. Două mijloace de loc locomoţie sunt necesare pentru ca la 6,53 să te afli încă în Bucureşti iar două ore mai tîrziu să te numeri printre „căţărătorii“ de la Cota 2000 din preajma Vîrfului cu Dor. Unul este rapidul „Decebal“ căruia ii trebuie pentru ca să ajungă din Capitală în Sinaia, doar o oră Şi 34 de minute. Restul pină la două ore ÎI reclamă transportul cu modernele telecabine şi popasul la telegara de la Cota 1 400. Ce ţi-e şi cu mijloacele acestea moderne ale „alpinismului“! Au pus alpenstocul la muzeu. Bazaltul concurează oţelul Bazaltul poate concura cu succes oţelul. Aceasta este concluzia la care au ajuns prof. dr. docent Eugen Staîcovici şi conf. univ. dr. Ion Mureşan de la catedra de mineralogie a Universităţii „Babeş-Bolai“ din Cluj. Numeroase experimente şi analize au arătat că bazaltul topit, sintetizat şi cristalizat, capătă o textură fibroasă, cu proprităţi mecanice şi chimice deosebite. El poate fi prelucrat întocmai ca şi metalul, fiind superior oţelului inoxidabil în construcţia de conducte şi instalaţii chimice, in fabricarea bilelor pentru niorile industriale şi în alte domenii. Bazaltul topit şi prelucrat după procedee metalurgice are o largă aplicabilitate în cele mai diverse ramuri industriale. La aceste constatări trebuie adăugat că cei doi oameni de ştiinţă clujeni au studiat paralel şi formaţiunile bazaltice din ţară, descoperind noi zăcăminte, de mare importanţă, pe Valea Ierii din Munţii Apuseni şi Dealul Cionta din apropierea localităţii miniere Căpuş. Cum se ventilează Pămintul ? Locul prin care se pierde în modul cel mai rapid căldura Pămîntului este atmosfera Antarcticii. Datorită fenomenului meteorologic care are loc în acea zonă, planeta noastră nu este supraîncălzită de fluxul razelor Soarelui. Aceasta este concluzia savanţilor sovietici care studiază Antarctica în mod sistematic de mai bine de 17 ani. Alexandr Gusev, profesor la Universitatea din Moscova, afirmă că în regiunea studiată se formează o circulaţie de aer extrem de puternică din pricina imensului conStatuia Libertăţii din New York găzduieşte un muzeu al imigraţiei în S.U.A., rod al unor eforturi desfăşurate timp de 20 de ani. Sunt expuse peste 200 de piese, o mare parte dintre ele dotate cu efecte sonore, care ilustrează o adevărată istorie a Statelor Unite. Vizitatorul poate urmări stabilirea primilor europeni în Lumea Nouă — grupurile de englezi şi spanioli care au creat aşezări în Virginia, şi, respectiv, Florida şi sud-vestul continentului. Cea mai mare parte a exponatelor se referă la aşanumitul secol al imigraţiei, care Meteorologia este una din ştiinţele cele mai contestate,iar faptul că buletinele întocmite de specialiştii acestei discipline sunt urmărite de fiecare din noi dovedeşte cit de Utilă poate fi o prognoză exactă a timpului. Progresele înregistrate de meteorologie în ultima vreme se datorează în mare parte reţelei de sateliţi specializaţi care furtraşt de temperaturi dintre suprafaţa gheţurilor şi apele relativ calde care scaldă continentul îngheţat. Curentul de aer cald a cărui grosime este de aproximativ 2 km, se îndreaptă spre continent şi urcă apoi pierzîndu-se în spaţiul cosmic. In acelaşi timp aerul răcit pe continentul îngheţat d la Sud se îndreaptă spre ocean. Această circulaţie pe două nivele este cauza schimburilor termice care sunt de două ori mai mari deasupra Antarcticei în comparaţie cu atmosfera Arcticei-a început prin anii 1820 şi în cursul căruia au venit în America aproximativ 34 milioane de oameni. O secţie a muzeului adăposteşte reproducerea uriaşă a Declaraţiei de independenţă şi un număr de 14 statuete în casete de sticlă ale unor personalităţi din istoria americană. Cînd vizitatorul se opreşte în faţa uneia dintre ele, el poate asculta, povestită la persoana întîi, biografia respectivei personalităţi. Organizatorii speră că muzeul va atrage aproximativ 2 milioane de vizitatori anual. Vizează un număr impresionant de date cu privire la starea vremii în diverse puncte ale globului. Pentru prelucrarea acestor date se lucrează în prezent la construirea unui ordinator special, care va putea simula electronic în numai 9 minute schimbările de vreme care ar putea avea loc pe tot globul intr-un interval de 24 ore. Un muzeu original Ordinator pentru meteorologi Reacţii termonucleare pe suprafaţa Soarelui Laboratorul spaţial american OSO-7 a detectat primele indicii ale uneii reacţii termonucleare pe suprafaţa Soarelui. Oamenii de ştiinţă dispun acum de dovezi că reacţii termonucleare au foc frecvent în cursul erupţiilor solare, a precizat un reprezentant al agenţiei spaţiale americane, înţelegerea modului in care aceste reacţii iau naştere pe suprafaţa Soarelui, va contribui la realizarea reacţiilor termonucleare dirijate. Promptitudine... rrj La aproape un secol de la ~ câştigarea războiului de inde~ pendenţă de către Statele Uni uite, Marea Britanie pregăteşte abrogarea pe cale parlamentară a legilor fiscale im- jupuse fostelor sale colonii nord-americane. „Legea cu cu privire la impozitele colonii- lor nu mai are o utilitate practică“, a apreciat recent Comisia juridică a parlamentului britanic. Comisia a recomandat abrogarea acestei legi împreună cu alte... 257, multe dintre ele adoptate încă din anul 1424. Proiectul de lege referitor la anularea acestora va fi în curînd pre-jrjzentat Camerei Comunelor. SSRSSWU CU SI FARÂ POEZIE I* DOBRE ENACHE din comuna Nana. Şi acum, ca şi altădată, ne-a impresionat mai mult „poezia“ scrisorilor dv., decit versul propriuzis. După lectura poeziilor „Incandescenţă“, „Păianjenul” şi mai ales „Iubire“, nu s-ar putea conchide că nu aveţi „nimic a spune“. Şi totuşi, se pare că, nici aşa, nu-i „uşor a scrie versuri”... Faptul că mai simţiţi nevoia să vă „povestiţi“ poeziile, poate fi şi el un argument. Sîntem siguri că veţi fi de acord cu noi ca POEZIA nu are nevoie de anexe explicative. Propuneţi colegilor de cenaclu o discuţie pe această temă. CRISTACHE STANCIU din comuna Periş : Descripţia dv. ne-a convins că la această dată, orice visător va fi nevoit să recunoască că o plimbare prin satul Cocioe, în prag de ziuă ori în amurg, solitar sau nu, nu mai are nimic... poetic. Or, dacă şi visătorii ajung la o asemenea părere, nu ne îndoim de năduful celor mai realişti, care au sesizat situaţia încă mai înainte ca ploile să schimbe cu totul faţa drumurilor şi străzilor din acest sat. Precipitaţiile şi vehiculele au, desigur, partea lor de vină. Dar, ele vin şi trec... Rămîne însă, satul cu gospodarii şi propunerile lor pe care primăria le „conservău cu grija pe care ar datora-o întreţinerii şi reparării drumurilor. De ce ? Sperăm să aflăm din răspunsul Consiliului popular comunal Periş. CORESPONDENŢA SÂPTĂMINII STELIAN SANDULESCU din comuna Valea Măcrişului : Şi dv. scrieţi versuri. Nu le-nchinaţi naturii, nici iubirii, ci „amicilor“. Ceea ce, precizaţi chiar dv., „NU E TOTUNA“. Folosindu-ne de acest motto, vom spune că a le recita amicilor la o ocazie oarecare sau a le încredinţa tiparului... nu e totuna. Acelaşi răspuns şi pentru strofele intitulate „ADU-ŢI AMINTE. — Scrisoare mie”... Şi fie cum doriţi. VASILE PIRVAN din Brăila: Ne-aţi prevenit că întîmplările ce ne veţi relata despre vizita dv. la Urziceni, v-au necăjit râu de tot şi nu le puteţi da uitării. Ba, mai mult, doriţi ca toţi cititorii ziarului nostru să afle că în ziua de 27 iulie 1972 aţi fost insultat de un urzicean de pe strada Ionescu , că, într-o altă zi, barmanul de la bufetul „Ialomiţa“ a refuzat să vă servească 50 gr salam şi 2 felii de pîine, iar la 20 septembrie 1912, ora 9 dimineaţa, aţi avut o discuţie în piaţă cu un producător care vindea vinete cu preţul de 4 lei/kg în loc de 1,70 lei/kg, cît prevedea mercurialul . Cum, în toate aceste cazuri, aţi sesizat organele competente (miliţia, conducerea O.C.L.M. şi consiliul popular orăşenesc), iar acum v-am îndeplinit şi dorinţa de a le da publicităţii, sperăm că aceste „întîmplări“ nu vor mai umbri amintirea celor două luni petrecute la Urziceni. Nu se poate să nu fi luat cu dv. ceva din poezia acestui oraş, din tumul-.toaselei prefaceri prin care harnicii săi locuitori trec, cu dorinţa de a-l sui în rindul oraşelor de frunte ale ţarii. Nu vă refuzaţi această satisfacţie. Ca pensionar, septuagenar, vi se cuvine. NADIA CONSTANTINESCU