Steagul Roşu, noiembrie 1972 (Anul 24, nr. 7258-7282)

1972-11-01 / nr. 7258

azi despre... EŞTI UN BUN GOSPODAR? ACEASTA SE VEDE DIN CE ECONOMISEŞTI LA LOCUL TĂU DE MUNCĂ! “ Prin munca plină de abnegaţie a întregului popor, aFi­­ desfăşurată sub conducerea înţeleaptă a partidului, se ¥■ făuresc zi de zi noi bunuri materiale, toate reprezentind M­I valori care sporesc avuţia naţională. Este o datorie pa­mură“, triptică a noastră, a tuturor, de a face să domine in ------------această activitate spiritul gospodăresc, de a produce cu cheltuieli minime, de a economisi cu grijă fiecare gram de materie primă şi combustibili, de a nu irosi nimic, nici măcar pro­priul nostru timp. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, organele de conducere din întreprinderi, centrale, ministere, din toate unităţile socialiste au obligaţia să acţioneze cu fermitate pentru a asigura intro­­ducerea unui regim sever de economii, întărirea disciplinei de plan şi financiare, înlăturarea pierderilor şi risipei, sporirea continuă a renta­bilităţii şi, pe această bază, a veniturilor societăţii. Munca politică desfăşurată in acest sens de către organizaţiile de partid din judeţul nostru a oibligat in eficienţă prin extinderea acţiunii Minutul, Milimetrul, Parametrul care urmăreşte folosirea cu chibzuinţă gospodărească a timpului de lucru, a materiilor prime şi a utilajelor. Drept rezultat la cele două şantiere navale din Giurgiu şi Olteniţa, la întreprinderea de prefabricate şi în alte unităţi s-au economisit pină acum sute de tone de metal şi alte materiale din care se vor realiza producţii suplimentare. Dar nu numai metalul stă în centrul atenţiei. La filatura Olteniţa s-a pus la punct un sistem remarcabil de utili­zare a deşeurilor, elaborindu-se în acest scop şi o reţetă specială care asigură produse de calitate. Asemenea exemple mai pot fi date şi din alte unităţi. Problema economiilor este insă mult mai complexă. Şi dacă o pri­vim in toată complexitatea ei, constatăm că, din păcate, nu peste tot este înţeleasă ca atare. Intilnim în special pe şantierele de construcţii din Olteniţa şi Buftea materiale de construcţii care se deteriorează din cauză că sunt lăsate la voia întîmplârii. Pierderile şi implicit creşterea costului lucrărilor nu provin numai din aceasta. Calitatea unor construc­ţii din Olteniţa şi Buftea nu a fost în dese cazuri corespunzătoare. De aceea a trebuit să se recurgă la remedieri care au costat bani şi timp. Cine plăteşte toate acestea ? De ce nu se gindesc cei răspunzători că, in ultimă instanţă, astfel de situaţii afectează avuţia poporului ? După cum se ştie, documentele Congresului al X-lea şi cele ale Conferinţei Naţionale a partidului prevăd sarcina expresă a reducerii cheltuielilor de producţie la 1 000 lei producţie marfă. Trebuie să dea de gindit faptul că la unele întreprinderi cum sunt Fabrica de cărămizi Urziceni, fabricile de conserve şi Industria cărnii, această sarcină nu se realizează. In majoritatea cazurilor depăşirea cheltuielilor de producţie se datoreşte folosirii, fără discernamint, a unor materiale mai scumpe, pierderilor din întreruperea funcţionării unor utilaje, transporturilor neeco­­nomicoase. Se mai face încă risipă la combustibili şi energie electrică. Deseori, în plină zi, în unele magazine, în special de la sate, becurile elec­trice stau aprinse, de parcă ar fi noaptea. Chiar şi pe şosele, în unele comune, ca de pildă la Baloteşti, am găsit de mai multe ori o astfel de situaţie, becurile electrice arzînd în plină zi. Se pune deci şi în astfel de situaţii întrebarea : cine plăteşte ? Risipa de energie electrică nu afectează şi ea avuţia naţională ? Nu este cazul să ne punem la infinit întrebări. Trebuie să se acţioneze pretutindeni cu înaltă răspundere, cu fermitate pentru comba­terea risipei, pentru gospodărirea chibzuită a avuţiei obşteşti. Organiza­ţiile de partid, organizaţiile de tineret, sindicatele sunt chemate să-şi intensifice munca politico-educativă, pentru ca pretutindeni să se dez­volte un spirit sănătos de bună gospodărire a bunurilor materiale (mate­rii prime, combustibili, energie electrică, utilaje) pentru ca pretutindeni economiile să fie privite ca un obiectiv major, ca o cauză a întregii societăţi. Anul XXIV Nr. 7258 Pe aceiaşi oameni din comuna Ulmi, care cu două săptămîni în urmă luptau încă cu apele revărsate într-o nebunească minte, i-am întîl­­nit acum încleştaţi intr-o uită bătă­lie, mai dîrză, mai hotărită : aceea a roadelor recoltei din acest an şi a celei din anul viitor. Pe faţa tovarăşului Gheorghe I. Gheorghe, secretarul comitetului co­munal de partid stăruie încă bucu­ria unei mari victorii : — Am reuşit, spunea el, să învin­gem şi de data aceasta natura po­trivnică şi să încheiem în ambele co­operative agricole de producţie din comuna noastră, la Poenari şi Tres­­tieni, recoltatul porumbului. La Tres­­tieni pe 600 ha., iar la Poenari pe 485 ha. Şi cînd te gîndeşti că peste 100 ha. din cele aproape 1.200 ha cultivate cu porumb fuseseră sub ape Dar le-am smuls furiei acestora prin voinţa neclintită a oameniior noştri... Într-adevăr, la Ulmi, ca şi in alte comune ale judeţului există oameni minunaţi. E greu să evidenţiezi pe cineva. Şi totuşi, brigada a 2-a de la Trestieni condusă de brigadiera Ma­ria Andrei, deputată judeţeană, şi ferma nr. 1 de la C.A.P. Poenari al cărui suflet a fost la recoltatul porumbului Ilie Mihalache se situează în frunte. Preşedintelui C.A.P. Tres­tieni, ing. Florian Răvaş­­i vine greu să pomenească nume : — Doar toţi au fost fruntaşi, aşa ca Vasilica Ioniţă, de pildă, şefă de echipă în brigada a 2-a. Iar pri­marul comunei Ulmi, tov. Udrea Oprea, ţine să adauge : — Nu uitaţi nici pe Ion Constantin și Maria Dinescu de la ferma nr. 1 a C.A.P. Poenari care, dacă-i vorba pe­ asc, nu s-au lăsat mai prejos. — Terminarea recoltatului porum­bului înseamnă doar o etapă, ne spune tov. Gheorghe I. Gheorghe. Greul abia acum începe. Terenul pe care trebuie să insămînțăm griul este încă îmbibat cu apă. Dar ii vom „zgindări” noi ca să-l facem să cedeze sub puterea noastră. In această zi a sfîrşitului de oc­tombrie, pe ogoarele celor două co­operative agricole de producţie din Ulmi lucrau din plin mecanizatori, cooperatori, elevi. Se încărca po­rumb pentru a fi transportat în bază, se pregătea terenul pentru în­­sămînțat, în așa fel incit cele 8 se­mănători să lucreze din plin. Şi pre­şedintele C.A.P. Poenari, Nae Dumi­tru, şi inginerul agronom Natalia Mi­­hăilescu se aflau pe cimp. — Pămintul e încă ud, dar nu ne lăsăm pină nu îl semănăm aşa cum scrie la carte, ne spun mecanizatorii Vasile Jimblă şi Mitică Gheorghe. Şi după felul cum o spun simt că au dreptate. Secretarul comitetului comunal de partid, Gheorghe I. Gheorghe, în­ţelege pulsul favorabil al­­ acţiunii oamenilor şi conchide semnificativ : — Acum cîteva zile mai aveam apă in comună. Astăzi avem şi mai multă hotărîre în oameni. Iar dacă din cele 900 ha. de griu pe care le avem de însăminţat la cele două co­operative agricole de producţie am băgat săminţa in pămint pe mai bine de jumătate, apoi să ştiţi că în cî­teva zile vom termina şi această lu­crare. .. Are dreptate secretarul. La Ulmi sunt oameni destoinici care îşi res­pectă cu sfinţenie cuvîntul dat. VIOREL COSMA în campania agricolă de toamnă HOTĂRIREA DE A ÎNVINGE... Pină ieri, pe judeţ au fost recoltate 113.720 ha. de pe­­­ rumb şi au fost însămînţate cu grîu 92.630 ha.­­v-Cooperativele agricole de producţie care au terminat -"J"­­V" ieri seara însămînţatul griului: J Vasilaţi 800 ha v X Coşereni 730 ha -J 5 Ştefăneşti (Ileana) 650 ha * "X[ Sineşti 600 ha - v- Hagieşti 550 ha “5 X Crînguri - Singureni 250 ha -x­yc. Cu cele apărute azi la panoul de onoare, numărul uni- "y yc taţilor cooperatiste din judeţ care au terminat însămîn- *X'* tatul griului se ridică la 0^ V' 'c Si cooperative agricole de producţie care au terminat X. V­ ieri recoltatul porumbului : "X X Sineşti 918 ha h $ Berceni 924 ha % # Ghimpaţi 721 ha "X[ Mânuţa 720 ha ~X -5 Roşiori 700 ha " y Recoltatul porumbului a fost încheiat pină ieri seara în "X "V 97 cooperative agricole de producţie. X Colectivul de la Fabrica de vară Buftea obţine rezultate de seamă în vederea realizării planului cincinal înainte de termen Sectorul zootehnic nu trebuie scăpat din vedere Este ştiut că în aceste zile, în condiţiile unei toamne cu ploi interminabile, obiectivul principal îl constituie urgentarea lucrărilor din campania agricolă, recoltatul porumbului şi sfeclei de zahăr, în­­sămînţatul păioaselor. Unităţile a­­gricole acordă aceeaşi atenţie însi­­lozării furajelor. Ca activist al Co­mitetului judeţean de partid am acţionat cu toată priceperea şi răs­punderea în direcţia mobilizării tuturor comuniştilor, a cooperato­rilor şi mecanizatorilor la înfăptui­rea sarcinilor din această perioadă. N-am scăpat însă din vedere şi un alt sector, la fel de important în economia judeţului: zootehnia. Participarea mea la diferite adu­nări generale ale organizaţiilor de partid din zootehnie, discuţiile pur­tate cu specialişti, cu îngrijitorii de animale, mi-au prilejuit cîteva reflecţii pe care vreau să le fac cunoscute şi altora. Anul acesta, mai bine şi mai a­­profundat decât în alţi ani, adu­nările generale, consfătuirile îngri­­jitorilor, şedinţele consiliilor de conducere dedicate problemelor din zootehnie au fost mai analitice, mai la obiect, soldîndu-se cu mă­suri precise şi eficiente. Munca politică de masă, sub multiplele sale forme, a fost mai bine anco­rată în realităţile fiecărui sector, ale fiecărui colectiv de muncă, influenţînd şi mobilizînd pe îngri­jitori la îndeplinirea sarcinilor de plan. Exemple în acest sens sunt numeroase. La C.A.P. Grădiştea planul la efectivele de animale a fost depăşit cu 3 la sută, la pro­ducţia de lapte marfă cu 12 la su­tă la carne de bovine cu 4 la sută. Aici există toate condiţiile ca planul anual în zootehnie să fie integral realizat şi chiar depăşit La adunarea de alegeri ţinută re­cent au fost evidenţiaţi comuniştii Andrei Vasile, Nicolae Chiţu, Anica Nenciu şi Elena S. Radu care la grupele lor de vaci au depăşit sub­stanţial planul la lapte livrat la contract. Ar merita consemnată, de ase­menea, contribuţia secretarului co­mitetului de partid Nicolae Mihăi­­lă, eforturile lui în sprijinul orga­nizaţiei de bază din zootehnie. El a ţinut periodic expuneri în faţa îngrijitorilor pe idei din documen­tele Conferinţei Naţionale a parti­dului, pe probleme de etică şi echi­tate. Participînd efectiv la adună­rile de partid, fiind mai mereu prezent printre îngrijitori, el a avut posibilitatea să cunoască bine situaţia din zootehnie, să afle pă­rerile şi cerinţele oamenilor, să acţioneze eficient pentru ca nea­junsurile să fie grabnic lichidate. Tot ca o metodă bună folosită aici sunt discuţiile periodice cu îngriji­torii care nu-şi realizează sarcinile de plan lunare. Cu acest prilej se ION DUMITRESCU activist al Comitetului judeţean de partid (Continuare în pag a 3-a) ...la Crevedia Ma­re, Bolintin Deal şi Băneasa primăriile au permis unor ce- Li­e tăţeni să-şi constru­iască locuinţe în sa­tele sau perimetre­le propuse spre de- p­r­rafectare? Dacă schi-V»­n­ţele de sistematizare a localităţilor au fost dezbătute cu masa largă de cetăţeni şi aprobate, devenind * **­ astfel lege, de ce se permite unora *4 le încalce? ? Şase semnături pe Un frumos şi spaţios magazin universal este gata de dat in fo­losinţă in comuna Spanţov. Este gata cam de mult şi acum cină toate treburile au ajuns „la mal" a apărut un stop : instalaţia elec­trică. Am găsit la faţa locului şapte salariaţi ai I.R.E.R., (sectorul con­­strucţii-montaj) echipaţi cu un autocamion şi o macara care se chinuiau cu un proiect ce se bătea cap in cap cu realitatea Pe scurt, şeful echipei avea in mină un proiect pentru traversarea reţelei de inaltă tensiune şi echi­pare a magazinului, numai el in valoare de aproape 10.000 lei ca să nu mai vorbim de preţul lu­crării, care prevedea un anume tip de stilpi ca să fie plantaţi in faţa magazinului pentru traversa­rea reţelei, complet nepotriviţi lu­crării. Acum, abia aduşi aceşti stilpi, trebuiau schimbate cu alţii adecvaţi sistemului. Apoi, traversa­rea aeriană nu este prevăzută în proiect cu console izolatoare deşi trece sub firele telefonice. Că pro­iectul este făcut din birou o do­vedeşte nu numai tipul de stilpi prevăzuţi in lucrare, complet dife­rit de cel al reţelei, dar şi faptul că dacă autorul sau autorii ar fi venit la faţa locului ar fi văzut că direct in faţa magazinului se află deja un stilp de beton ce putea fi foarte bine folosit la traversa­rea reţelei fără alte implantări şi inutile şi inestetice. După spusele lucrătorilor de la I.R.E.R., proiec­tul trebuie refăcut prin introduce­rea unei traversări de cablu. Deci, alţi bani, altă distracţie ! Apropo de bani (de răspundere materia­lă) că „distracţia" o costă pe UJCC — beneficiarul investiţiei, am citit şi noi proiectul cu pricina. Autor: Institutul judeţean de pro­­iectări, lucrare întocmită in apri­lie 1969 şi avizată prin semnături de nici mai mult, nici mai puţin decit 6 ingineri : Dumitrovici, Că­­tăligă, Moscovici, Hac­i, Hincu, Barbu Boris. Le-am dat numele aşa cum le-am găsit trecute pe proiect pentru că, dacă au fost cu toţii solidari la întocmirea şi avizarea unei asemenea lucrări, normal, trebuie să fie solidari şi la răspundere... Stilpul abia sosit trebuie schimbat Alt drum, altă pierdere de timp si cheltuieli In plus PROLETARI DIN TOATE TÂRILE, M­ÎŢI-VA/ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I Ceva mai mult nu se putea ? § yc. Şi în cadrul consiliului intercooperatist Ştefăneştii de -X,«• X, Jos s-au depus eforturi pentru a se intensifica recoltarea -£­­X porumbului şi insăminţarea griului — eforturi vizibile şi y. "X nu lipsite de rezultate. Totuşi, dintr-un total de 2.700 ha „X v* au fost însămînţate pină acum cu grîu 2.121 ha. Dacă ne X v* gîndim însă că unele cooperative — Tunari, Dimieni, Gă- X yc neasa, — au suprafeţe mici de teren cu această cultură, V yc. sintem­ îndreptăţiţi să ne întrebăm de ce nu s-a depus un v‘ X efort mai susţinut, de ce nu s-a muncit mai organizat, de -lj-" X ce nu au fost mobilizate toate forţele, de ce nu s-a reu- -;|c V" șjt ceva mai mult? ly­ *** - -»** C -11*» »*». ’’*'C — Plusuri și minusuri în aprovizionarea toamnă — iarnă • ORAŞUL A VENIT IN AJUTORUl SATULUI. • PE UNDe AU mcUUT ECHIPELE DE CONTROL OBŞTESC, SOLICITUDINEA ŞI CINSTEA AU IEŞIT LA FATĂ • ZIUA NU PREA SUNT CUMPĂ­RĂTORI — SEARA, MAGAZINUL NU PREA ARE PROGRAM • LA MINASTIREA, ORARUL MA­GAZINELOR REGLAT DUPĂ ORARUL RECOLTĂ­RII . SATENCELE DIN ULMENI, CHISELET ŞI SPANŢOV AU O ÎNTREBARE DE ADRESAT COMERŢULUI... La Spanţov, Chiselet şi Mînăstirea unde am făcut popasuri pentru a afla cum şi-a intrat în ritm şi atribuţii aprovizionarea de sezon, ne-a fost dat să auzim atît de la autorităţile locale cit mai ales de la cumpărători, cuvinte de mulţumire pentru felul în care oraşul a înţeles, ca in această toamnă atit de vitregă, să vină in sprijinul satului. Nu numai în sensul că locuitorii oraşelor ajută la stringerea re­coltei dar în înţelesul că industria, clasa muncitoare, au trimis satului la timp mărfurile necesare conti­nuării în ritm normal a activităţii economice şi so­ciale locale şi aprovizionării cu produsele alimentare şi industriale necesare a gospodăriilor ţărăneşti. •v :** "7»C "rr* 7f\ “,r /p 7,^­­(1' 7,^ 7,“ 7," 7fC "7tC 7tC­­*1C 7," 7,“ 7ff 7,C 75C 7-1C 7,C 7,» La ceasul cînd se ingîna ziua cu noaptea, în faţa primăriei din Fun­dulea un om aştep­ta lotul de autoca­mioane repartizate de la judeţ. Dintre autorităţile locale, doar secretarul co­mitetului comunal de partid, tov. Con­stantin Hurhui, era în sat pentru a di­rija mijloacele şi forţele ce soseau in sprijinul cooperato­rilor de la diferite întreprinderi şi in­stituţii bucureştene. Celelalte cadre de conducere porniseră spre locurile de lu­cru stabilite din ajun în fruntea for­maţiunilor de mun­că. Ziua de lucru a început foarte de FUNDULEA Cine începe de dimineaţă... dimineaţă pentru că programul stabilit era destul de încăr­cat. La recoltat po­rumb participau peste 700 braţe, su­ficiente pentru în­cheierea acestei lu­crări şi transportu­lui întregii recolte din cimp. In aceeaşi zi s-a stabilit pre­darea ultimelor can­tităţi din cele 250 de tone cu care s-a angajat coope­rativa să suplimen­teze livrările către stat. O formaţie mixtă, alcătuită din mecanizatori şi coo­peratori, avea sar­cina de a însiloza recolta de sorg şi porumb masă verde, în amestec cu co­ceni, completînd ast­fel nevoile de fu­raje ale fermei zoo­tehnice. La ferma legumicolă se recol­tau varza şi m­orcovii, ultimele produse din acest an. In sfîrşit, cele 10 se­mănători ale secţiei de mecanizare, după o scurtă întrerupere impusă de ceaţa deasă de la miezul nopţii, intraseră în brazdă. Abia la sfîrşitul zilei avea să se dovedească zicala cu cine se scoală de diminea­ţă... Cooperatorii din Fundulea au înce­put devreme lucrul şi obiectivele stabi­lite s-au realizat conform rinduieli­­lor din ajun. Tot duminică, suprafaţa însăminţată cu griu a fost completată cu încă 100 de ha. C.A.P. Brăneşti. Se recoltează sfecla de zahăr U­LME­NI Conştiinţa socialistă a unit eforturile întregii comune în bătălia pentru cîştigarea timpului Frunţile oamenilor s-au descreţit. Pe ci­m­pi­a de pe terasa Dunării, vreme de 5 zile au lucrat într-un ritm uimitor toţi locui­torii apţi de muncă din Ulmeni; s-a muncit într-o zi cu­ în zece şi în cinci zile cit s-ar fi muncit într-o toamnă întreagă. Bătălia pentru strinsul recoltei, pentru urgentarea însămînţărilor de toamnă a cunoscut valenţe nemaintîlnite, înalta conştiinţă patriotică a ţâra­nilor cooperatori, a mecanizatorilor, a tuturor acelora care trăiesc şi muncesc la sate, a elevilor, a comuniştilor, s-a materializat intr-o organizare riguroasă a muncii, în extinderea timpului productiv, într-o minuţioasă economisire a eforturilor, în ultimă instanţă în înaltul grad de productivitate atins. Aşa Ie-a dictat oamenilor dato­ria lor patriotică de maximă răspundere. (AMĂNUNTE IN PAG. A 3-A) Miercuri 1 noiembrie 1972 4 pagini 30 bani RAID - ANCHETĂ DE SEZON La Spanţov, către seară, sosise din Olteniţa o autodubă plină cu pîine caldă. Sătencele întoarse de la cimp veneau să ia pîine şi ne-au rugat să transmitem prin ziar mulţumirile lor. „Pină vom intra in normal cu treburile la cîmp şi vom putea să ne coacem singura plinea, acest ajutor îl considerăm mai mult decit frăţesc“. In toate magazinele vizitate am găsit sosite o mare parte din măr­furile industriale atît de solicitate în acest sezon­­ diftină, barcheturi, confecţii bărbăteşti, scurte trei sferturi din fîş, costume pentru co­pii, încălţăminte groasă etc. Şi în­că o notă bună. In sectorul alimen­tar uleiul in sticle, zahăr şi orez în vrac se afla în cantităţi suficiente iar conservele de legume, peşte şi carne au crescut şi ele conform no­telor de comandă­­ achitate, şi ca sortimente şi în cantităţi. La Mî­năstirea, un vechi deziderat al popu­laţiei locale salariate, aprovizio­narea cu produse lactate, în special iaurt şi lapte, s-a realizat prin so­sirea de două ori pe săptămînă din Olteniţa a unei autodube cu pro­dusele solicitate. Din carnetele de cerinţe ale con­sumatorilor, ţinute la zi de fiecare gestionar din unităţile vizitate, am spicuit cîteva produse ceruta cu M. STEFANESCU (Continuare in pag. a 2-a)

Next