Steagul Roşu, noiembrie 1972 (Anul 24, nr. 7258-7282)
1972-11-01 / nr. 7258
azi despre... EŞTI UN BUN GOSPODAR? ACEASTA SE VEDE DIN CE ECONOMISEŞTI LA LOCUL TĂU DE MUNCĂ! “ Prin munca plină de abnegaţie a întregului popor, aFi desfăşurată sub conducerea înţeleaptă a partidului, se ¥■ făuresc zi de zi noi bunuri materiale, toate reprezentind MI valori care sporesc avuţia naţională. Este o datorie pamură“, triptică a noastră, a tuturor, de a face să domine in ------------această activitate spiritul gospodăresc, de a produce cu cheltuieli minime, de a economisi cu grijă fiecare gram de materie primă şi combustibili, de a nu irosi nimic, nici măcar propriul nostru timp. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, organele de conducere din întreprinderi, centrale, ministere, din toate unităţile socialiste au obligaţia să acţioneze cu fermitate pentru a asigura introducerea unui regim sever de economii, întărirea disciplinei de plan şi financiare, înlăturarea pierderilor şi risipei, sporirea continuă a rentabilităţii şi, pe această bază, a veniturilor societăţii. Munca politică desfăşurată in acest sens de către organizaţiile de partid din judeţul nostru a oibligat in eficienţă prin extinderea acţiunii Minutul, Milimetrul, Parametrul care urmăreşte folosirea cu chibzuinţă gospodărească a timpului de lucru, a materiilor prime şi a utilajelor. Drept rezultat la cele două şantiere navale din Giurgiu şi Olteniţa, la întreprinderea de prefabricate şi în alte unităţi s-au economisit pină acum sute de tone de metal şi alte materiale din care se vor realiza producţii suplimentare. Dar nu numai metalul stă în centrul atenţiei. La filatura Olteniţa s-a pus la punct un sistem remarcabil de utilizare a deşeurilor, elaborindu-se în acest scop şi o reţetă specială care asigură produse de calitate. Asemenea exemple mai pot fi date şi din alte unităţi. Problema economiilor este insă mult mai complexă. Şi dacă o privim in toată complexitatea ei, constatăm că, din păcate, nu peste tot este înţeleasă ca atare. Intilnim în special pe şantierele de construcţii din Olteniţa şi Buftea materiale de construcţii care se deteriorează din cauză că sunt lăsate la voia întîmplârii. Pierderile şi implicit creşterea costului lucrărilor nu provin numai din aceasta. Calitatea unor construcţii din Olteniţa şi Buftea nu a fost în dese cazuri corespunzătoare. De aceea a trebuit să se recurgă la remedieri care au costat bani şi timp. Cine plăteşte toate acestea ? De ce nu se gindesc cei răspunzători că, in ultimă instanţă, astfel de situaţii afectează avuţia poporului ? După cum se ştie, documentele Congresului al X-lea şi cele ale Conferinţei Naţionale a partidului prevăd sarcina expresă a reducerii cheltuielilor de producţie la 1 000 lei producţie marfă. Trebuie să dea de gindit faptul că la unele întreprinderi cum sunt Fabrica de cărămizi Urziceni, fabricile de conserve şi Industria cărnii, această sarcină nu se realizează. In majoritatea cazurilor depăşirea cheltuielilor de producţie se datoreşte folosirii, fără discernamint, a unor materiale mai scumpe, pierderilor din întreruperea funcţionării unor utilaje, transporturilor neeconomicoase. Se mai face încă risipă la combustibili şi energie electrică. Deseori, în plină zi, în unele magazine, în special de la sate, becurile electrice stau aprinse, de parcă ar fi noaptea. Chiar şi pe şosele, în unele comune, ca de pildă la Baloteşti, am găsit de mai multe ori o astfel de situaţie, becurile electrice arzînd în plină zi. Se pune deci şi în astfel de situaţii întrebarea : cine plăteşte ? Risipa de energie electrică nu afectează şi ea avuţia naţională ? Nu este cazul să ne punem la infinit întrebări. Trebuie să se acţioneze pretutindeni cu înaltă răspundere, cu fermitate pentru combaterea risipei, pentru gospodărirea chibzuită a avuţiei obşteşti. Organizaţiile de partid, organizaţiile de tineret, sindicatele sunt chemate să-şi intensifice munca politico-educativă, pentru ca pretutindeni să se dezvolte un spirit sănătos de bună gospodărire a bunurilor materiale (materii prime, combustibili, energie electrică, utilaje) pentru ca pretutindeni economiile să fie privite ca un obiectiv major, ca o cauză a întregii societăţi. Anul XXIV Nr. 7258 Pe aceiaşi oameni din comuna Ulmi, care cu două săptămîni în urmă luptau încă cu apele revărsate într-o nebunească minte, i-am întîlnit acum încleştaţi intr-o uită bătălie, mai dîrză, mai hotărită : aceea a roadelor recoltei din acest an şi a celei din anul viitor. Pe faţa tovarăşului Gheorghe I. Gheorghe, secretarul comitetului comunal de partid stăruie încă bucuria unei mari victorii : — Am reuşit, spunea el, să învingem şi de data aceasta natura potrivnică şi să încheiem în ambele cooperative agricole de producţie din comuna noastră, la Poenari şi Trestieni, recoltatul porumbului. La Trestieni pe 600 ha., iar la Poenari pe 485 ha. Şi cînd te gîndeşti că peste 100 ha. din cele aproape 1.200 ha cultivate cu porumb fuseseră sub ape Dar le-am smuls furiei acestora prin voinţa neclintită a oameniior noştri... Într-adevăr, la Ulmi, ca şi in alte comune ale judeţului există oameni minunaţi. E greu să evidenţiezi pe cineva. Şi totuşi, brigada a 2-a de la Trestieni condusă de brigadiera Maria Andrei, deputată judeţeană, şi ferma nr. 1 de la C.A.P. Poenari al cărui suflet a fost la recoltatul porumbului Ilie Mihalache se situează în frunte. Preşedintelui C.A.P. Trestieni, ing. Florian Răvaşi vine greu să pomenească nume : — Doar toţi au fost fruntaşi, aşa ca Vasilica Ioniţă, de pildă, şefă de echipă în brigada a 2-a. Iar primarul comunei Ulmi, tov. Udrea Oprea, ţine să adauge : — Nu uitaţi nici pe Ion Constantin și Maria Dinescu de la ferma nr. 1 a C.A.P. Poenari care, dacă-i vorba pe asc, nu s-au lăsat mai prejos. — Terminarea recoltatului porumbului înseamnă doar o etapă, ne spune tov. Gheorghe I. Gheorghe. Greul abia acum începe. Terenul pe care trebuie să insămînțăm griul este încă îmbibat cu apă. Dar ii vom „zgindări” noi ca să-l facem să cedeze sub puterea noastră. In această zi a sfîrşitului de octombrie, pe ogoarele celor două cooperative agricole de producţie din Ulmi lucrau din plin mecanizatori, cooperatori, elevi. Se încărca porumb pentru a fi transportat în bază, se pregătea terenul pentru însămînțat, în așa fel incit cele 8 semănători să lucreze din plin. Şi preşedintele C.A.P. Poenari, Nae Dumitru, şi inginerul agronom Natalia Mihăilescu se aflau pe cimp. — Pămintul e încă ud, dar nu ne lăsăm pină nu îl semănăm aşa cum scrie la carte, ne spun mecanizatorii Vasile Jimblă şi Mitică Gheorghe. Şi după felul cum o spun simt că au dreptate. Secretarul comitetului comunal de partid, Gheorghe I. Gheorghe, înţelege pulsul favorabil al acţiunii oamenilor şi conchide semnificativ : — Acum cîteva zile mai aveam apă in comună. Astăzi avem şi mai multă hotărîre în oameni. Iar dacă din cele 900 ha. de griu pe care le avem de însăminţat la cele două cooperative agricole de producţie am băgat săminţa in pămint pe mai bine de jumătate, apoi să ştiţi că în cîteva zile vom termina şi această lucrare. .. Are dreptate secretarul. La Ulmi sunt oameni destoinici care îşi respectă cu sfinţenie cuvîntul dat. VIOREL COSMA în campania agricolă de toamnă HOTĂRIREA DE A ÎNVINGE... Pină ieri, pe judeţ au fost recoltate 113.720 ha. de pe rumb şi au fost însămînţate cu grîu 92.630 ha.v-Cooperativele agricole de producţie care au terminat -"J"V" ieri seara însămînţatul griului: J Vasilaţi 800 ha v X Coşereni 730 ha -J 5 Ştefăneşti (Ileana) 650 ha * "X[ Sineşti 600 ha - v- Hagieşti 550 ha “5 X Crînguri - Singureni 250 ha -xyc. Cu cele apărute azi la panoul de onoare, numărul uni- "y yc taţilor cooperatiste din judeţ care au terminat însămîn- *X'* tatul griului se ridică la 0^ V' 'c Si cooperative agricole de producţie care au terminat X. V ieri recoltatul porumbului : "X X Sineşti 918 ha h $ Berceni 924 ha % # Ghimpaţi 721 ha "X[ Mânuţa 720 ha ~X -5 Roşiori 700 ha " y Recoltatul porumbului a fost încheiat pină ieri seara în "X "V 97 cooperative agricole de producţie. X Colectivul de la Fabrica de vară Buftea obţine rezultate de seamă în vederea realizării planului cincinal înainte de termen Sectorul zootehnic nu trebuie scăpat din vedere Este ştiut că în aceste zile, în condiţiile unei toamne cu ploi interminabile, obiectivul principal îl constituie urgentarea lucrărilor din campania agricolă, recoltatul porumbului şi sfeclei de zahăr, însămînţatul păioaselor. Unităţile agricole acordă aceeaşi atenţie însilozării furajelor. Ca activist al Comitetului judeţean de partid am acţionat cu toată priceperea şi răspunderea în direcţia mobilizării tuturor comuniştilor, a cooperatorilor şi mecanizatorilor la înfăptuirea sarcinilor din această perioadă. N-am scăpat însă din vedere şi un alt sector, la fel de important în economia judeţului: zootehnia. Participarea mea la diferite adunări generale ale organizaţiilor de partid din zootehnie, discuţiile purtate cu specialişti, cu îngrijitorii de animale, mi-au prilejuit cîteva reflecţii pe care vreau să le fac cunoscute şi altora. Anul acesta, mai bine şi mai aprofundat decât în alţi ani, adunările generale, consfătuirile îngrijitorilor, şedinţele consiliilor de conducere dedicate problemelor din zootehnie au fost mai analitice, mai la obiect, soldîndu-se cu măsuri precise şi eficiente. Munca politică de masă, sub multiplele sale forme, a fost mai bine ancorată în realităţile fiecărui sector, ale fiecărui colectiv de muncă, influenţînd şi mobilizînd pe îngrijitori la îndeplinirea sarcinilor de plan. Exemple în acest sens sunt numeroase. La C.A.P. Grădiştea planul la efectivele de animale a fost depăşit cu 3 la sută, la producţia de lapte marfă cu 12 la sută la carne de bovine cu 4 la sută. Aici există toate condiţiile ca planul anual în zootehnie să fie integral realizat şi chiar depăşit La adunarea de alegeri ţinută recent au fost evidenţiaţi comuniştii Andrei Vasile, Nicolae Chiţu, Anica Nenciu şi Elena S. Radu care la grupele lor de vaci au depăşit substanţial planul la lapte livrat la contract. Ar merita consemnată, de asemenea, contribuţia secretarului comitetului de partid Nicolae Mihăilă, eforturile lui în sprijinul organizaţiei de bază din zootehnie. El a ţinut periodic expuneri în faţa îngrijitorilor pe idei din documentele Conferinţei Naţionale a partidului, pe probleme de etică şi echitate. Participînd efectiv la adunările de partid, fiind mai mereu prezent printre îngrijitori, el a avut posibilitatea să cunoască bine situaţia din zootehnie, să afle părerile şi cerinţele oamenilor, să acţioneze eficient pentru ca neajunsurile să fie grabnic lichidate. Tot ca o metodă bună folosită aici sunt discuţiile periodice cu îngrijitorii care nu-şi realizează sarcinile de plan lunare. Cu acest prilej se ION DUMITRESCU activist al Comitetului judeţean de partid (Continuare în pag a 3-a) ...la Crevedia Mare, Bolintin Deal şi Băneasa primăriile au permis unor ce- Lie tăţeni să-şi construiască locuinţe în satele sau perimetrele propuse spre de- prrafectare? Dacă schi-V»nţele de sistematizare a localităţilor au fost dezbătute cu masa largă de cetăţeni şi aprobate, devenind * ** astfel lege, de ce se permite unora *4 le încalce? ? Şase semnături pe Un frumos şi spaţios magazin universal este gata de dat in folosinţă in comuna Spanţov. Este gata cam de mult şi acum cină toate treburile au ajuns „la mal" a apărut un stop : instalaţia electrică. Am găsit la faţa locului şapte salariaţi ai I.R.E.R., (sectorul construcţii-montaj) echipaţi cu un autocamion şi o macara care se chinuiau cu un proiect ce se bătea cap in cap cu realitatea Pe scurt, şeful echipei avea in mină un proiect pentru traversarea reţelei de inaltă tensiune şi echipare a magazinului, numai el in valoare de aproape 10.000 lei ca să nu mai vorbim de preţul lucrării, care prevedea un anume tip de stilpi ca să fie plantaţi in faţa magazinului pentru traversarea reţelei, complet nepotriviţi lucrării. Acum, abia aduşi aceşti stilpi, trebuiau schimbate cu alţii adecvaţi sistemului. Apoi, traversarea aeriană nu este prevăzută în proiect cu console izolatoare deşi trece sub firele telefonice. Că proiectul este făcut din birou o dovedeşte nu numai tipul de stilpi prevăzuţi in lucrare, complet diferit de cel al reţelei, dar şi faptul că dacă autorul sau autorii ar fi venit la faţa locului ar fi văzut că direct in faţa magazinului se află deja un stilp de beton ce putea fi foarte bine folosit la traversarea reţelei fără alte implantări şi inutile şi inestetice. După spusele lucrătorilor de la I.R.E.R., proiectul trebuie refăcut prin introducerea unei traversări de cablu. Deci, alţi bani, altă distracţie ! Apropo de bani (de răspundere materială) că „distracţia" o costă pe UJCC — beneficiarul investiţiei, am citit şi noi proiectul cu pricina. Autor: Institutul judeţean de proiectări, lucrare întocmită in aprilie 1969 şi avizată prin semnături de nici mai mult, nici mai puţin decit 6 ingineri : Dumitrovici, Cătăligă, Moscovici, Haci, Hincu, Barbu Boris. Le-am dat numele aşa cum le-am găsit trecute pe proiect pentru că, dacă au fost cu toţii solidari la întocmirea şi avizarea unei asemenea lucrări, normal, trebuie să fie solidari şi la răspundere... Stilpul abia sosit trebuie schimbat Alt drum, altă pierdere de timp si cheltuieli In plus PROLETARI DIN TOATE TÂRILE, MÎŢI-VA/ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I Ceva mai mult nu se putea ? § yc. Şi în cadrul consiliului intercooperatist Ştefăneştii de -X,«• X, Jos s-au depus eforturi pentru a se intensifica recoltarea -£X porumbului şi insăminţarea griului — eforturi vizibile şi y. "X nu lipsite de rezultate. Totuşi, dintr-un total de 2.700 ha „X v* au fost însămînţate pină acum cu grîu 2.121 ha. Dacă ne X v* gîndim însă că unele cooperative — Tunari, Dimieni, Gă- X yc neasa, — au suprafeţe mici de teren cu această cultură, V yc. sintem îndreptăţiţi să ne întrebăm de ce nu s-a depus un v‘ X efort mai susţinut, de ce nu s-a muncit mai organizat, de -lj-" X ce nu au fost mobilizate toate forţele, de ce nu s-a reu- -;|c V" șjt ceva mai mult? ly *** - -»** C -11*» »*». ’’*'C — Plusuri și minusuri în aprovizionarea toamnă — iarnă • ORAŞUL A VENIT IN AJUTORUl SATULUI. • PE UNDe AU mcUUT ECHIPELE DE CONTROL OBŞTESC, SOLICITUDINEA ŞI CINSTEA AU IEŞIT LA FATĂ • ZIUA NU PREA SUNT CUMPĂRĂTORI — SEARA, MAGAZINUL NU PREA ARE PROGRAM • LA MINASTIREA, ORARUL MAGAZINELOR REGLAT DUPĂ ORARUL RECOLTĂRII . SATENCELE DIN ULMENI, CHISELET ŞI SPANŢOV AU O ÎNTREBARE DE ADRESAT COMERŢULUI... La Spanţov, Chiselet şi Mînăstirea unde am făcut popasuri pentru a afla cum şi-a intrat în ritm şi atribuţii aprovizionarea de sezon, ne-a fost dat să auzim atît de la autorităţile locale cit mai ales de la cumpărători, cuvinte de mulţumire pentru felul în care oraşul a înţeles, ca in această toamnă atit de vitregă, să vină in sprijinul satului. Nu numai în sensul că locuitorii oraşelor ajută la stringerea recoltei dar în înţelesul că industria, clasa muncitoare, au trimis satului la timp mărfurile necesare continuării în ritm normal a activităţii economice şi sociale locale şi aprovizionării cu produsele alimentare şi industriale necesare a gospodăriilor ţărăneşti. •v :** "7»C "rr* 7f\ “,r /p 7,^(1' 7,^ 7,“ 7," 7fC "7tC 7tC*1C 7," 7,“ 7ff 7,C 75C 7-1C 7,C 7,» La ceasul cînd se ingîna ziua cu noaptea, în faţa primăriei din Fundulea un om aştepta lotul de autocamioane repartizate de la judeţ. Dintre autorităţile locale, doar secretarul comitetului comunal de partid, tov. Constantin Hurhui, era în sat pentru a dirija mijloacele şi forţele ce soseau in sprijinul cooperatorilor de la diferite întreprinderi şi instituţii bucureştene. Celelalte cadre de conducere porniseră spre locurile de lucru stabilite din ajun în fruntea formaţiunilor de muncă. Ziua de lucru a început foarte de FUNDULEA Cine începe de dimineaţă... dimineaţă pentru că programul stabilit era destul de încărcat. La recoltat porumb participau peste 700 braţe, suficiente pentru încheierea acestei lucrări şi transportului întregii recolte din cimp. In aceeaşi zi s-a stabilit predarea ultimelor cantităţi din cele 250 de tone cu care s-a angajat cooperativa să suplimenteze livrările către stat. O formaţie mixtă, alcătuită din mecanizatori şi cooperatori, avea sarcina de a însiloza recolta de sorg şi porumb masă verde, în amestec cu coceni, completînd astfel nevoile de furaje ale fermei zootehnice. La ferma legumicolă se recoltau varza şi morcovii, ultimele produse din acest an. In sfîrşit, cele 10 semănători ale secţiei de mecanizare, după o scurtă întrerupere impusă de ceaţa deasă de la miezul nopţii, intraseră în brazdă. Abia la sfîrşitul zilei avea să se dovedească zicala cu cine se scoală de dimineaţă... Cooperatorii din Fundulea au început devreme lucrul şi obiectivele stabilite s-au realizat conform rinduielilor din ajun. Tot duminică, suprafaţa însăminţată cu griu a fost completată cu încă 100 de ha. C.A.P. Brăneşti. Se recoltează sfecla de zahăr ULMENI Conştiinţa socialistă a unit eforturile întregii comune în bătălia pentru cîştigarea timpului Frunţile oamenilor s-au descreţit. Pe cimpia de pe terasa Dunării, vreme de 5 zile au lucrat într-un ritm uimitor toţi locuitorii apţi de muncă din Ulmeni; s-a muncit într-o zi cu în zece şi în cinci zile cit s-ar fi muncit într-o toamnă întreagă. Bătălia pentru strinsul recoltei, pentru urgentarea însămînţărilor de toamnă a cunoscut valenţe nemaintîlnite, înalta conştiinţă patriotică a ţâranilor cooperatori, a mecanizatorilor, a tuturor acelora care trăiesc şi muncesc la sate, a elevilor, a comuniştilor, s-a materializat intr-o organizare riguroasă a muncii, în extinderea timpului productiv, într-o minuţioasă economisire a eforturilor, în ultimă instanţă în înaltul grad de productivitate atins. Aşa Ie-a dictat oamenilor datoria lor patriotică de maximă răspundere. (AMĂNUNTE IN PAG. A 3-A) Miercuri 1 noiembrie 1972 4 pagini 30 bani RAID - ANCHETĂ DE SEZON La Spanţov, către seară, sosise din Olteniţa o autodubă plină cu pîine caldă. Sătencele întoarse de la cimp veneau să ia pîine şi ne-au rugat să transmitem prin ziar mulţumirile lor. „Pină vom intra in normal cu treburile la cîmp şi vom putea să ne coacem singura plinea, acest ajutor îl considerăm mai mult decit frăţesc“. In toate magazinele vizitate am găsit sosite o mare parte din mărfurile industriale atît de solicitate în acest sezon diftină, barcheturi, confecţii bărbăteşti, scurte trei sferturi din fîş, costume pentru copii, încălţăminte groasă etc. Şi încă o notă bună. In sectorul alimentar uleiul in sticle, zahăr şi orez în vrac se afla în cantităţi suficiente iar conservele de legume, peşte şi carne au crescut şi ele conform notelor de comandă achitate, şi ca sortimente şi în cantităţi. La Mînăstirea, un vechi deziderat al populaţiei locale salariate, aprovizionarea cu produse lactate, în special iaurt şi lapte, s-a realizat prin sosirea de două ori pe săptămînă din Olteniţa a unei autodube cu produsele solicitate. Din carnetele de cerinţe ale consumatorilor, ţinute la zi de fiecare gestionar din unităţile vizitate, am spicuit cîteva produse ceruta cu M. STEFANESCU (Continuare in pag. a 2-a)