Steagul Roşu, decembrie 1972 (Anul 24, nr. 7284-7310)

1972-12-01 / nr. 7284

W azi despre... ROLUL ORGANIZAȚIEI DE PARTID IN REALIZAREA OBIECTIVELOR ECONOMICE _________ înfăptuirea obiectivelor economice, profund realiste, __ .1 stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 20—21 noiembrie ffs* Wft a.c., constituie pentru fiecare comunist, pentru fiecare om I al muncii o îndatorire profund patriotică. Pentru orga-RdF&JL® nizaţii aceasta presupune ca toate forţele din întreprin­________ deri industriale, şantiere de construcţii, din agricultura de stat şi cooperatistă, din comerţ şi cooperaţia meşte­şugărească să fie mobilizate pentru realizarea integrală a vastului pro­­gram elaborat de partid Activitatea din aceste zile a organelor şi orga­nizaţiilor de partid trebuie să fie concentrată spre îndeplinirea exem­plară, la toţi indicatorii, a planului de producţie pe anul 1972 şi a anga­jamentelor asumate, spre pregătirea producţiei anului viitor, an hotăritor pentru realizarea sarcinilor cincinalului înainte de termen. Cu prilejul adunărilor de dare de seamă şi alegeri ale organizaţiilor de partid au fost clar conturate sarcinile operative şi cele de perspec­tivă ale comuniştilor. La Şantierul Naval Olteniţa, la întreprinderea de prefabricate Giurgiu, I.A.S. Chirnogi şi Belciugatele, Complexul avicol intercooperatist Manasia, în comunele Mînăstirea, Fierbinţi şi altele, comu­niştii au analizat în adunările de partid răspunderile ce revin organiza­ţiilor de partid, în lumina aprecierilor şi indicaţiilor cuprinse in expune­rile de mare însemnătate teoretică şi practică ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului şi la recenta plenară a Comitetului Central. Exercitarea rolului de conducător al organizaţiei de partid se exprimă de fapt prin modul în care fiecare comunist a înţeles să acţioneze pentru unirea eforturilor oamenilor muncii din unitate în vederea soluţionării, cu succes, a tuturor problemelor pe care le ridică activitatea practică, concretă de la locul respectiv de muncă. De aceea, in multe adunări de partid, comuniştii au subliniat faptul că munca de partid trebuie să fie în legătură indisolubilă cu cerinţele majore ale uni­tăţilor în care îşi desfăşoară activitatea organizaţia de partid respectivă în vederea îndeplinirii planului de producţie, prin folosirea intensivă a tuturor capacităţilor de producţie, sporirea productivităţii muncii, întă­rirea disciplinei in muncă, gospodărirea, cu maximă eficienţă a fonduri­lor de producţie, reducerea consumurilor de materiale şi a cheltuielilor neeconomicoase, realizarea exemplară a sarcinilor de export etc. Aceste probleme au făcut obiectul unor analize aprofundate in cadrul multor adunări de partid din unităţile industriale şi agricole ale judeţului. Solu­ţionarea lor a devenit acum problema principală a activităţii comunişti­lor, a oamenilor muncii. Experienţa a dovedit că îndeplinirea, cu bune rezultate, de către organizaţiile de partid a rolului lor de conducător se reflectă, înainte de toate, în modul în care sunt realizate sarcinile economice. Aceasta presupune angajarea concretă a tuturor mijloacelor muncii de partid spre perfecţionarea activităţii economice. Sunt unităţi economice între care Fabrica de cărămizi Urziceni, I.I.L. Buftea, Domneşti şi Giurgiu, fabricile de conserve, I.A.S. Ciorogîrla şi Olteniţa, care au rămîneri în urmă la producţia globală, mai au minusuri la capitolul eficienţă economică. în aceste unităţi, organizaţiile de partid, exercitindu-şi rolul lor de condu­cător, trebuie să intervină energic şi cu eficienţă pentru a se înlături, piedicile care mai frmnează activitatea economică. Noile organe de partid, alese de adunările generale şi conferinţele organizaţiilor de partid au în problematica perfecţionării producţiei şi a muncii, un vast cîmp de activitate. Important pentru creşterea eficienţei activităţii de partid este selecţionarea acelor probleme majore, specifice fiecărui loc de muncă, spre care se cere să fie concentrate forţele. Recenta plenară a C.C. al P.C.R., expunerea secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oferă un riguros program pentru dinamizarea activităţii fiecărei organizaţii de partid. Anul XXIV Nr. 7284 Buna organizare a producţiei şi a muncii, folosirea raţională a timpului de lucru au făcut ca la ţesătoria „Dună­reană" Giurgiu să se înregistreze însemnate succese în producţie Din experienţa C.A.P. Clejani în tehnologia culturii griului decizia are rol hotăritor Cooperatorii şi specialiştii din CA.P. Clejani au acumulat în de­cursul anilor o bună experienţă în folosirea fondului funciar. Datorită preocupării consiliului de condu­cere şi îndrumării competente exercitată de comitetul comunal de partid, secretar Tănase Şerban, în această unitate fiecare supra­faţă de teren arabil este pusă în deplină valoare atît prin structura culturilor cît şi prin calitatea lu­crărilor efectuate în cîmp de către mecanizatori şi ţăranii coopera­tori. Zilele trecute, cu prilejul unei vizite în această cooperativă am dorit să aflăm cîteva amănunte, să cunoaştem experienţa colectivului de aici în realizarea unor produc­ţii mari de grîu. înainte de a mar­ca această experienţă trebuie să vă spunem că suprafaţa arabilă a cooperativei este compusă din mai multe tipuri de sol, predominînd categoria brun roşcat de pădure. Pe un asemenea sol, în acest an, s-a obţinut o producţie medie de grîu de 2.408 kg. la ha., cu 308 kg. mai mult decit s-a prevăzut iniţial prin planul de producţie. Calitatea lucrărilor efectuate la semănat în toamn şi ne permite să spunem că au fost create de acum toate con­diţiile pentru ca în 1973 să se de­păşească, la cultura griului, cu mult nivelul atins în acest an. Dar să consemnăm în continuare opi­niile cîtorva factori de răspundere din C.A.P. Clejani. RADU BALEA, preşedintele C.A.P. Clejani: Producţia de grîu realizată în acest an, pe un sol brun roşcat de pădure sau podzol în diferite nivele de degradare, nu este singulară. îmi amintesc că în 1967 cooperativa noastră a obţinut locul I şi diploma de onoare la producţia de grîu. Am realizat a­­tunci 2.220 kg. în medie la hectar. Din acel moment am ştiut că ba­remul atins nu constituie o limită superioară şi ca atare poate fi de­păşit. Este adevărat, condiţiile din anii următori nu ne-au favorizat întotdeauna , însă sub 2.000 kg grîu la hectar nu am mai coborît de atunci. In acest an, datorită a­­plicării cu stricteţe a tuturor regu­lilor agrotehnice, am reuşit să ne autodepăşim, apropiindu-ne serios de 2.500 kg. grîu la hectar, plafon pe care cred că îl putem depăşi în anul viitor. PETRUŢA MARIN, inginer şef : Nici la grîu şi nici la oricare altă cultură nu e suficient să te mulțu­mești doar cu faptul că ai respec­tat întrutotul prevederile înscrise în tehnologia culturii. După opinia C. CARTARESCU (Continuare in pag . 3-a) . — Atenţie, băieţi, au terminat repararea străzii. începem noi săpăturile..­Desen de G. FRED ...pe uliţele co­munei Spanţov becu­ /V/s rile ard în plină zi? ^ Or fi controlat e­lectricienii revizori ceva pe liniile elec- ce­trice sau cel care ar fi trebuit să în­­trerupă iluminatul /J public o fi ador­* *** mit ? Oricum, tot risipă rămîne! PROLETARI DIN TOATE TÂRÎLE, U­ITI-VA?" ORGAN AI COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN In cinstea celei de-a XXV-a ANIVERSĂRI A REPUBLICII ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ ŞI FRUNTAŞII EI ÎN CONTUL ANULUI VIITOR La Filatura Baloteşti, rezultate despre hărnicie, competenta. Au mai rămas puţine zile pînă la încheierea celui de-al doilea an al actualului cipcinal. Pînă acum un număr mereu crescînd de co­lective din unităţile industriale ale judeţului nostru au anunţat reali­zarea sarcinilor de plan pe anul în curs. Printre acestea se numără şi colectivul Filaturii Baloteşti care a încheiat anul încă de la 9 noiem­brie. Printre muncitorii întreprinderii circulă următoarea expresie : „Lu­crăm în contul anului viitor“. A­ceste cuvinte sunt rostite cu mîrf­­urie, dar şi cu un sentiment pro­fund de răspundere. Se fac calcule minuţioase, se analizează şi se pun în valoare toate resursele existente pentru ca pînă la 31 decembrie să se obţină o producţie suplimentară cît mai mare. Astfel, la producţia globală se prevede un plus de 6 milioane lei. Pentru a se obţine un asemenea rezultat, în fiecare secţie se des­făşoară o pasionantă întrecere pe care oamenii fabricii o consacră celei de-a 25-a aniversări a Re­publicii. Pot fi date multe exemple de hărnicie şi dăruire în muncă. Dar întrecerea este întrecere, ci­neva trebuie să înregistreze cele mai bune performanţe. Pînă acum în frunte se situează schimbul­­ condus de maistrul Ştefan Gheor­­ghe. Din acest schimb s-au remar­cat în mod deosebit muncitoarele Maria Enach­e, Zoia Nichita şi Ma­ria Pamfil. Fireşte, nici celelalte schimburi nu sínt mai prejos de schimbul B. Rezultatele lor sínt apropiate de ale acestuia din urmă. Şi în cele­lalte schimburi sínt muncitoare harnice, pricepute, fruntaşe ale în­trecerii socialiste ca Paulina Dia­­conescu, Natalia Ion, Ecaterina Io­­niţă, Tudora Alexe şi altele. — Cu cît vom produce mai mult în acest an şi în arvul viitor, spu­nea maistrul Dum­itru Filip, cu atît vom crea condiţii mai favora­bile pentru a înfăptui cincinalul înainte de termen. In felul acesta dorim să răspundem chemării a­­dresate de conducerea partidului la Conferinţa Naţională şi la re­centa plenară a C.C. al P.C.R., să contribuim la accelerarea progre­sului multilateral al patriei. Lu­crăm în contul anului 1973. Cu alte cuvinte am început deja să traducem în viaţă indicaţiile tova­răşului Nicolae Ceauşescu la ple­nara din noiembrie a C.C. al P.C.R. In acest sens putem spune că am pregătit temeinic producţia pentru care vorbesc răspundere anul viitor, că acordăm cea mai mare atenţie folosirii judicioase a maşinilor, a timpului de lucru, a materiilor prime. Rezultatele se văd în producţiile suplimentare. — Aş vrea să menţionez, a com­pletat ing. Radu Paraschiv, direc­torul Filaturii, că o bună parte din producţia noastră este destinată ţesăturilor solicitate la export. Ne bucură că, realizînd planul înainte de termen şi depăşindu-l substan­ţial, contribuim la sporirea livrări­lor la export, cerinţă majoră a economiei noastre naţionale. Legat de aceasta acordăm multă grijă calităţii. Nu avem refuzuri. Sînt numai cîteva din preocupă­rile actuale ale harnicului colectiv din Baloteşti. Pînă la sfîrşitul anu­lui vom avea prilejul să punem în evidenţă alte succese, din ce în ce mai remarcabile, pe care munci­toarele, inginerii şi tehnicienii Fi­laturii le vor obţine, fără îndoială. T. DAMIAN Manifestări consacrate aniversării Republicii Continuă seria de manifestări cultural-educative închinate a­­niversării Republicii. Astfel crea­torii din judeţul Ilfov şi-au a­­dus obolul lor de cîntare şi sim­ţire patriei socialiste în culege­rea de versuri şi proză ce a a­­părut zilele acestea intitulată „Trepte spre împlinire“. Con­semnăm de asemenea, noi ac­ţiuni organizate în cadrul „Săp­tămînii brigăzilor ştiinţifice“. La Călugăreni, de pildă, va fi or­ganizată pe data de 1 decembrie a.c. o dezbatere cu tema : „Ima­ginea localităţii noastre de azi şi de mîine“. La Giurgiu în zilele următoare în cadrul „Economist­­clubului“ — o valoroasă iniţia­tivă a organelor locale — va a­­vea loc expunerea „Coordonate calitative ale economiei moder­ne“. In sfîrşit comuna Belciuga­tele va găzdui la 1 decembrie un colectiv de specialişti care va vorbi despre „Universul în vi­ziunea ştiinţei“, în această perioadă au loc şi intense acţiuni artistice. Notăm astfel trecerea în revistă a for­maţiilor artistice, acţiunea vi­­zînd, in special, brigăzile artis­tice de agitaţie. Fără a avea un caracter competiţional în cîteva săptămîni vor fi văzute toate brigăzile artistice ale caselor de cultură şi căminelor culturale. Specialişti şi metodişti, prezenţi la aceste treceri în revistă, vor da întîlnirilor un caracter ac­centuat lucrativ, organizîndu-se discuţii p­e marginea programe­lor prezentate, sugerîndu-se noi modalităţi de abordare a tema­ticii formaţiilor artistice. Se ur­măreşte de asemenea o revita­­lizare a formaţiilor artistice, în special a brigăzilor artistice de agitaţie, un gest în plus pentru efortul de permanentizare şi di­namizare a acestor valoroase modalităţi de influenţă educati­vă. Notăm că în această săptă­­mînă au loc asemenea treceri în revistă la Vasilaţi, Buftea şi Budeşti. Două semne de întrebare Paralel cu lucrările începute in cursul acestui an, colectivul Şantie­rului de construcţii din Buftea are de executat in 1973 alte 9 obiective. După cum se ştie, reuşita in acest caz este determinată in primul rind de asigurarea unor condiţii optime care să permită executarea a cel puţin 21 la sută din plan in primul trimestru al anului. „Barometrul" activităţii de pînă acum indică timp favorabil. Cind spunem aceasta ne gindim la faptul că numeroase construcţii, prevă­zute pentru 1973, au şi început să se contureze. Aşa de pildă, la cele 200 apartamente, cota cea mai ridicată a fost consemnată la lucrările de zidărie, corespunzătoare etajului I ; la centrala termică se lucrează la fundaţii ; la complexul de locuinţe din Baloteşti se execută lucră­rile exterioare etc. Cu toate acestea, există două semne de întrebare, privind viitorul a două construcţii, datorită lipsei de documentaţie. Este vorba de com­plexul taurin de la Floreşti şi de Fabrica de stilpi metalici. Ca atare, constructorul n-a mişcat nici un... pai. Se înţelege că în acest caz, res­ponsabilitatea revine în mare măsură beneficiarului. Dar ne întrebăm : oare forul tutelar al şantierului din Buftea, respectiv Trustul de construc­ţii Ilfov, nu este interesat în buna pregătire a acestor lucrări ? De ce stă cu braţele încrucişate şi nu se interesează de obţinerea cit mai urgentă a documentaţiei respective? Aceasta cu atît mai mult, cu cît în cursul anului 1972 nu puţine au fost cazurile cind lipsa de documentaţie, predarea ei cu intirziere către executanţi a influenţat negativ ritmul de lucru. " Mu 1 decembrie 1972 4 pagini 30 bani Vineri Dimineaţai, pe de gheaţă şi Precipitaţiile a­­bundente de la sfîr­şitul săptămînii tre­cute au impus şi în zona întercoopera­­tistă Hotarele între­ruperea lucrărilor la arături. Dacă s-ar fi lăsat totul pe sea­ma soarelui — soare cu dinţi cum se spu­ne din bătrîni — poate nici azi nu s-ar lucra în toate secţiile. Zilele sînt prea reci şi soarele destul de neputin­cios ca să se zvînte imediat terenul, fapt pentru care mecani­zatorii S.M.A. Hota­rele au trecut la „tactica“ de iarnă. Dimineaţa, pînă spre ora prînzului, ogorul este acoperit de un adevărat „pod de gheaţă“, care di­minuează atît împot­molirea cît şi dera­parea tractoarelor. Practic, în acest fel se poate lucra timp de 5—6 ore, timp în care un tractor are 1—1,2 ha. Realizări­le, ne spunea ing. Florin Cenciu, di­rectorul staţiunii, n­u sunt spectaculoase, ce-i drept, dar ra­portate la zilele cîş­­tigate şi la numărul tractoarelor ce par­ticipă la acţiune în­dreptăţesc eforturi­le deosebite impuse de asprimea vremii. In trei zile secţiile S.M.A. Hotarele au adăugat la suprafaţa arată pînă la declan­şarea valului de ploi şi ninsoare de săp­­tămîna trecută încă 200 ha. Pînă la a­ceastă dată, în zona deservită de această unitate de mecani­zare a agriculturii, sunt arate 4.330 ha. din 7992 ha. desti­nate semănăturilor de primăvară, situa­ţie la care nu s-ar fi ajuns fără folo­sirea inteligentă a destul de puţinelor zile şi ceasuri bune de lucru. Pe terenurile C.A.P. Adîncata tractoriștii efec­tuează in continuare arături de toamnă. Sindicatele să acţioneze concret ,­ în direcţia dezvoltării spiritului gospodăresc, de economie Obiectiv principal al întrecerii socialiste, cu profunde semnifica­ţii social-economice, valorificarea raţională, eficientă a resurselor ma­teriale şi umane din fiecare unita­te economică se află permanent in atenţia Consiliului judeţean al sin­dicatelor, a consiliilor teritoriale şi a comitetelor sindicale din între­prinderi. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, acestea iniţiază acţiuni multiple, orientate spre obiective precise, pe un front larg. Consfătuirea judeţeană a ino­vatorilor şi a cabinetelor tehnice, de pildă, a avut ca temă sporirea economiilor prin aplicarea în pro­ducţie a noi inovaţii şi raţionali­zări ; la Filatura Olteniţa s-au dezbătut, tot într-o consfătuire, căile de îmbunătăţire a calităţii produ­selor, în cadrul unei alte acţiuni, organizată la Giurgiu, a fost abor­dată problema reducerii consumu­rilor specifice de materiale şi ma­terii prime, iar la S.M.A. Ciorogîrla s-au născut idei şi propuneri valo­roase privind recondiţionarea sau realizarea prin mijloace proprii a unor piese de schimb pentru trac­toare şi maşini agricole. Sindicatele au contribuit, de ase­menea, la popularizarea şi extinde­rea iniţiativelor apărute în întrece­re. In urma unei asemenea ini­ţiative, sub lozinca „Să lucrăm o zi pe lună cu electrozi eco­nomisiţi“, colectivul Şantierului naval din Olteniţa a­ economisit pînă acum 48,6 tone electrozi şi 44 tone sîrmă de sudură. Aceas­tă iniţiativă a fost preluată şi de constructorii navali din Giur­giu, după cum cunoscuta acţiune „Minutul, Milimetrul, Parametrul“, începută la întreprinderea de pre­fabricate din beton Giurgiu a cu­prins majoritatea unităţilor indus­triale din judeţ. In acest an, în unităţile indus­triale din judeţ s-au obţinut eco­nomii de 374 tone metal, 580 m.c. material lemnos, 7.131 tone com­bustibil convenţional. Pe şantierele de construcţii s-au economisit 659 tone ciment şi 617 tone metal, iar în agricultura de stat s-au realizat economii de 674 tone motorină, 700 bucăţi anvelope şi importante can­tităţi de piese de schimb. Se află sintetizată, în cifrele de mai sus, şi eficienţa acţiunilor întreprinse de sindicate. Dar, în spatele realizărilor glo­bale se află şi unele întreprinderi în care s-au depăşit cu mult consu­murile specifice, precum şi altele, în care s-au înregistrat economii la un fel de materiale, în timp ce la altele se înregistrează risipă. Răs­pândirea cît mai largă a iniţiativei de la S.N.C. — „Să lucrăm o zi pe lună cu electrozi economisiţi“ — ar putea contribui la stăvilirea acestui fenomen. Spre exemplu, pe şantie­rele de construcţii se poate lucra o zi pe lună cu materiale econo­misite, iar în transporturile auto, S.M.A. şi I.A.S. — cu carburanţii economisiţi. La I.R.E.B. acţiunea de reducere a consumurilor specifice este exprimată valoric. In aduna­rea grupei sindicale din secţia transporturi auto de la I.R.E.B. a apărut iniţiativa să se realizeze lu­nar 12.000 lei economii, pe calea recondiţionării unor piese de schimb, scule, a mai bunei gospodăriri a materialelor. Iniţiativa a fost însu­şită şi de colectivele atelierelor de sudură, mecanic şi trafo care s-au angajat să realizeze lunar ,cite 4.000—6.000 lei economii ,la consu­murile specifice. In altă ordine de idei spiritul de economie şi combaterea risipei tre­buie să-şi croiască un drum mai larg şi în domeniul folosirii raţio­nale a capacităţilor de producţie, a timpului de lucru şi a inteligenţei umane. In prezent, în secţiile de bază din unităţile industriale ale judeţului, indicele de utilizare a fondului de timp este de 63,1 la sută, iar în secţiile auxiliare de CONSTANTIN ŢIMBALA membru al Biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor (Continuare in pag. a 3-a) Aspect de muncă la S.N.C.

Next