Steagul Roşu, decembrie 1972 (Anul 24, nr. 7284-7310)
1972-12-01 / nr. 7284
W azi despre... ROLUL ORGANIZAȚIEI DE PARTID IN REALIZAREA OBIECTIVELOR ECONOMICE _________ înfăptuirea obiectivelor economice, profund realiste, __ .1 stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 20—21 noiembrie ffs* Wft a.c., constituie pentru fiecare comunist, pentru fiecare om I al muncii o îndatorire profund patriotică. Pentru orga-RdF&JL® nizaţii aceasta presupune ca toate forţele din întreprin________ deri industriale, şantiere de construcţii, din agricultura de stat şi cooperatistă, din comerţ şi cooperaţia meşteşugărească să fie mobilizate pentru realizarea integrală a vastului program elaborat de partid Activitatea din aceste zile a organelor şi organizaţiilor de partid trebuie să fie concentrată spre îndeplinirea exemplară, la toţi indicatorii, a planului de producţie pe anul 1972 şi a angajamentelor asumate, spre pregătirea producţiei anului viitor, an hotăritor pentru realizarea sarcinilor cincinalului înainte de termen. Cu prilejul adunărilor de dare de seamă şi alegeri ale organizaţiilor de partid au fost clar conturate sarcinile operative şi cele de perspectivă ale comuniştilor. La Şantierul Naval Olteniţa, la întreprinderea de prefabricate Giurgiu, I.A.S. Chirnogi şi Belciugatele, Complexul avicol intercooperatist Manasia, în comunele Mînăstirea, Fierbinţi şi altele, comuniştii au analizat în adunările de partid răspunderile ce revin organizaţiilor de partid, în lumina aprecierilor şi indicaţiilor cuprinse in expunerile de mare însemnătate teoretică şi practică ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului şi la recenta plenară a Comitetului Central. Exercitarea rolului de conducător al organizaţiei de partid se exprimă de fapt prin modul în care fiecare comunist a înţeles să acţioneze pentru unirea eforturilor oamenilor muncii din unitate în vederea soluţionării, cu succes, a tuturor problemelor pe care le ridică activitatea practică, concretă de la locul respectiv de muncă. De aceea, in multe adunări de partid, comuniştii au subliniat faptul că munca de partid trebuie să fie în legătură indisolubilă cu cerinţele majore ale unităţilor în care îşi desfăşoară activitatea organizaţia de partid respectivă în vederea îndeplinirii planului de producţie, prin folosirea intensivă a tuturor capacităţilor de producţie, sporirea productivităţii muncii, întărirea disciplinei in muncă, gospodărirea, cu maximă eficienţă a fondurilor de producţie, reducerea consumurilor de materiale şi a cheltuielilor neeconomicoase, realizarea exemplară a sarcinilor de export etc. Aceste probleme au făcut obiectul unor analize aprofundate in cadrul multor adunări de partid din unităţile industriale şi agricole ale judeţului. Soluţionarea lor a devenit acum problema principală a activităţii comuniştilor, a oamenilor muncii. Experienţa a dovedit că îndeplinirea, cu bune rezultate, de către organizaţiile de partid a rolului lor de conducător se reflectă, înainte de toate, în modul în care sunt realizate sarcinile economice. Aceasta presupune angajarea concretă a tuturor mijloacelor muncii de partid spre perfecţionarea activităţii economice. Sunt unităţi economice între care Fabrica de cărămizi Urziceni, I.I.L. Buftea, Domneşti şi Giurgiu, fabricile de conserve, I.A.S. Ciorogîrla şi Olteniţa, care au rămîneri în urmă la producţia globală, mai au minusuri la capitolul eficienţă economică. în aceste unităţi, organizaţiile de partid, exercitindu-şi rolul lor de conducător, trebuie să intervină energic şi cu eficienţă pentru a se înlături, piedicile care mai frmnează activitatea economică. Noile organe de partid, alese de adunările generale şi conferinţele organizaţiilor de partid au în problematica perfecţionării producţiei şi a muncii, un vast cîmp de activitate. Important pentru creşterea eficienţei activităţii de partid este selecţionarea acelor probleme majore, specifice fiecărui loc de muncă, spre care se cere să fie concentrate forţele. Recenta plenară a C.C. al P.C.R., expunerea secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oferă un riguros program pentru dinamizarea activităţii fiecărei organizaţii de partid. Anul XXIV Nr. 7284 Buna organizare a producţiei şi a muncii, folosirea raţională a timpului de lucru au făcut ca la ţesătoria „Dunăreană" Giurgiu să se înregistreze însemnate succese în producţie Din experienţa C.A.P. Clejani în tehnologia culturii griului decizia are rol hotăritor Cooperatorii şi specialiştii din CA.P. Clejani au acumulat în decursul anilor o bună experienţă în folosirea fondului funciar. Datorită preocupării consiliului de conducere şi îndrumării competente exercitată de comitetul comunal de partid, secretar Tănase Şerban, în această unitate fiecare suprafaţă de teren arabil este pusă în deplină valoare atît prin structura culturilor cît şi prin calitatea lucrărilor efectuate în cîmp de către mecanizatori şi ţăranii cooperatori. Zilele trecute, cu prilejul unei vizite în această cooperativă am dorit să aflăm cîteva amănunte, să cunoaştem experienţa colectivului de aici în realizarea unor producţii mari de grîu. înainte de a marca această experienţă trebuie să vă spunem că suprafaţa arabilă a cooperativei este compusă din mai multe tipuri de sol, predominînd categoria brun roşcat de pădure. Pe un asemenea sol, în acest an, s-a obţinut o producţie medie de grîu de 2.408 kg. la ha., cu 308 kg. mai mult decit s-a prevăzut iniţial prin planul de producţie. Calitatea lucrărilor efectuate la semănat în toamn şi ne permite să spunem că au fost create de acum toate condiţiile pentru ca în 1973 să se depăşească, la cultura griului, cu mult nivelul atins în acest an. Dar să consemnăm în continuare opiniile cîtorva factori de răspundere din C.A.P. Clejani. RADU BALEA, preşedintele C.A.P. Clejani: Producţia de grîu realizată în acest an, pe un sol brun roşcat de pădure sau podzol în diferite nivele de degradare, nu este singulară. îmi amintesc că în 1967 cooperativa noastră a obţinut locul I şi diploma de onoare la producţia de grîu. Am realizat atunci 2.220 kg. în medie la hectar. Din acel moment am ştiut că baremul atins nu constituie o limită superioară şi ca atare poate fi depăşit. Este adevărat, condiţiile din anii următori nu ne-au favorizat întotdeauna , însă sub 2.000 kg grîu la hectar nu am mai coborît de atunci. In acest an, datorită aplicării cu stricteţe a tuturor regulilor agrotehnice, am reuşit să ne autodepăşim, apropiindu-ne serios de 2.500 kg. grîu la hectar, plafon pe care cred că îl putem depăşi în anul viitor. PETRUŢA MARIN, inginer şef : Nici la grîu şi nici la oricare altă cultură nu e suficient să te mulțumești doar cu faptul că ai respectat întrutotul prevederile înscrise în tehnologia culturii. După opinia C. CARTARESCU (Continuare in pag . 3-a) . — Atenţie, băieţi, au terminat repararea străzii. începem noi săpăturile..Desen de G. FRED ...pe uliţele comunei Spanţov becu /V/s rile ard în plină zi? ^ Or fi controlat electricienii revizori ceva pe liniile elec- cetrice sau cel care ar fi trebuit să întrerupă iluminatul /J public o fi ador* *** mit ? Oricum, tot risipă rămîne! PROLETARI DIN TOATE TÂRÎLE, UITI-VA?" ORGAN AI COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN In cinstea celei de-a XXV-a ANIVERSĂRI A REPUBLICII ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ ŞI FRUNTAŞII EI ÎN CONTUL ANULUI VIITOR La Filatura Baloteşti, rezultate despre hărnicie, competenta. Au mai rămas puţine zile pînă la încheierea celui de-al doilea an al actualului cipcinal. Pînă acum un număr mereu crescînd de colective din unităţile industriale ale judeţului nostru au anunţat realizarea sarcinilor de plan pe anul în curs. Printre acestea se numără şi colectivul Filaturii Baloteşti care a încheiat anul încă de la 9 noiembrie. Printre muncitorii întreprinderii circulă următoarea expresie : „Lucrăm în contul anului viitor“. Aceste cuvinte sunt rostite cu mîrfurie, dar şi cu un sentiment profund de răspundere. Se fac calcule minuţioase, se analizează şi se pun în valoare toate resursele existente pentru ca pînă la 31 decembrie să se obţină o producţie suplimentară cît mai mare. Astfel, la producţia globală se prevede un plus de 6 milioane lei. Pentru a se obţine un asemenea rezultat, în fiecare secţie se desfăşoară o pasionantă întrecere pe care oamenii fabricii o consacră celei de-a 25-a aniversări a Republicii. Pot fi date multe exemple de hărnicie şi dăruire în muncă. Dar întrecerea este întrecere, cineva trebuie să înregistreze cele mai bune performanţe. Pînă acum în frunte se situează schimbul condus de maistrul Ştefan Gheorghe. Din acest schimb s-au remarcat în mod deosebit muncitoarele Maria Enache, Zoia Nichita şi Maria Pamfil. Fireşte, nici celelalte schimburi nu sínt mai prejos de schimbul B. Rezultatele lor sínt apropiate de ale acestuia din urmă. Şi în celelalte schimburi sínt muncitoare harnice, pricepute, fruntaşe ale întrecerii socialiste ca Paulina Diaconescu, Natalia Ion, Ecaterina Ioniţă, Tudora Alexe şi altele. — Cu cît vom produce mai mult în acest an şi în arvul viitor, spunea maistrul Dumitru Filip, cu atît vom crea condiţii mai favorabile pentru a înfăptui cincinalul înainte de termen. In felul acesta dorim să răspundem chemării adresate de conducerea partidului la Conferinţa Naţională şi la recenta plenară a C.C. al P.C.R., să contribuim la accelerarea progresului multilateral al patriei. Lucrăm în contul anului 1973. Cu alte cuvinte am început deja să traducem în viaţă indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara din noiembrie a C.C. al P.C.R. In acest sens putem spune că am pregătit temeinic producţia pentru care vorbesc răspundere anul viitor, că acordăm cea mai mare atenţie folosirii judicioase a maşinilor, a timpului de lucru, a materiilor prime. Rezultatele se văd în producţiile suplimentare. — Aş vrea să menţionez, a completat ing. Radu Paraschiv, directorul Filaturii, că o bună parte din producţia noastră este destinată ţesăturilor solicitate la export. Ne bucură că, realizînd planul înainte de termen şi depăşindu-l substanţial, contribuim la sporirea livrărilor la export, cerinţă majoră a economiei noastre naţionale. Legat de aceasta acordăm multă grijă calităţii. Nu avem refuzuri. Sînt numai cîteva din preocupările actuale ale harnicului colectiv din Baloteşti. Pînă la sfîrşitul anului vom avea prilejul să punem în evidenţă alte succese, din ce în ce mai remarcabile, pe care muncitoarele, inginerii şi tehnicienii Filaturii le vor obţine, fără îndoială. T. DAMIAN Manifestări consacrate aniversării Republicii Continuă seria de manifestări cultural-educative închinate aniversării Republicii. Astfel creatorii din judeţul Ilfov şi-au adus obolul lor de cîntare şi simţire patriei socialiste în culegerea de versuri şi proză ce a apărut zilele acestea intitulată „Trepte spre împlinire“. Consemnăm de asemenea, noi acţiuni organizate în cadrul „Săptămînii brigăzilor ştiinţifice“. La Călugăreni, de pildă, va fi organizată pe data de 1 decembrie a.c. o dezbatere cu tema : „Imaginea localităţii noastre de azi şi de mîine“. La Giurgiu în zilele următoare în cadrul „Economistclubului“ — o valoroasă iniţiativă a organelor locale — va avea loc expunerea „Coordonate calitative ale economiei moderne“. In sfîrşit comuna Belciugatele va găzdui la 1 decembrie un colectiv de specialişti care va vorbi despre „Universul în viziunea ştiinţei“, în această perioadă au loc şi intense acţiuni artistice. Notăm astfel trecerea în revistă a formaţiilor artistice, acţiunea vizînd, in special, brigăzile artistice de agitaţie. Fără a avea un caracter competiţional în cîteva săptămîni vor fi văzute toate brigăzile artistice ale caselor de cultură şi căminelor culturale. Specialişti şi metodişti, prezenţi la aceste treceri în revistă, vor da întîlnirilor un caracter accentuat lucrativ, organizîndu-se discuţii pe marginea programelor prezentate, sugerîndu-se noi modalităţi de abordare a tematicii formaţiilor artistice. Se urmăreşte de asemenea o revitalizare a formaţiilor artistice, în special a brigăzilor artistice de agitaţie, un gest în plus pentru efortul de permanentizare şi dinamizare a acestor valoroase modalităţi de influenţă educativă. Notăm că în această săptămînă au loc asemenea treceri în revistă la Vasilaţi, Buftea şi Budeşti. Două semne de întrebare Paralel cu lucrările începute in cursul acestui an, colectivul Şantierului de construcţii din Buftea are de executat in 1973 alte 9 obiective. După cum se ştie, reuşita in acest caz este determinată in primul rind de asigurarea unor condiţii optime care să permită executarea a cel puţin 21 la sută din plan in primul trimestru al anului. „Barometrul" activităţii de pînă acum indică timp favorabil. Cind spunem aceasta ne gindim la faptul că numeroase construcţii, prevăzute pentru 1973, au şi început să se contureze. Aşa de pildă, la cele 200 apartamente, cota cea mai ridicată a fost consemnată la lucrările de zidărie, corespunzătoare etajului I ; la centrala termică se lucrează la fundaţii ; la complexul de locuinţe din Baloteşti se execută lucrările exterioare etc. Cu toate acestea, există două semne de întrebare, privind viitorul a două construcţii, datorită lipsei de documentaţie. Este vorba de complexul taurin de la Floreşti şi de Fabrica de stilpi metalici. Ca atare, constructorul n-a mişcat nici un... pai. Se înţelege că în acest caz, responsabilitatea revine în mare măsură beneficiarului. Dar ne întrebăm : oare forul tutelar al şantierului din Buftea, respectiv Trustul de construcţii Ilfov, nu este interesat în buna pregătire a acestor lucrări ? De ce stă cu braţele încrucişate şi nu se interesează de obţinerea cit mai urgentă a documentaţiei respective? Aceasta cu atît mai mult, cu cît în cursul anului 1972 nu puţine au fost cazurile cind lipsa de documentaţie, predarea ei cu intirziere către executanţi a influenţat negativ ritmul de lucru. " Mu 1 decembrie 1972 4 pagini 30 bani Vineri Dimineaţai, pe de gheaţă şi Precipitaţiile abundente de la sfîrşitul săptămînii trecute au impus şi în zona întercooperatistă Hotarele întreruperea lucrărilor la arături. Dacă s-ar fi lăsat totul pe seama soarelui — soare cu dinţi cum se spune din bătrîni — poate nici azi nu s-ar lucra în toate secţiile. Zilele sînt prea reci şi soarele destul de neputincios ca să se zvînte imediat terenul, fapt pentru care mecanizatorii S.M.A. Hotarele au trecut la „tactica“ de iarnă. Dimineaţa, pînă spre ora prînzului, ogorul este acoperit de un adevărat „pod de gheaţă“, care diminuează atît împotmolirea cît şi deraparea tractoarelor. Practic, în acest fel se poate lucra timp de 5—6 ore, timp în care un tractor are 1—1,2 ha. Realizările, ne spunea ing. Florin Cenciu, directorul staţiunii, nu sunt spectaculoase, ce-i drept, dar raportate la zilele cîştigate şi la numărul tractoarelor ce participă la acţiune îndreptăţesc eforturile deosebite impuse de asprimea vremii. In trei zile secţiile S.M.A. Hotarele au adăugat la suprafaţa arată pînă la declanşarea valului de ploi şi ninsoare de săptămîna trecută încă 200 ha. Pînă la această dată, în zona deservită de această unitate de mecanizare a agriculturii, sunt arate 4.330 ha. din 7992 ha. destinate semănăturilor de primăvară, situaţie la care nu s-ar fi ajuns fără folosirea inteligentă a destul de puţinelor zile şi ceasuri bune de lucru. Pe terenurile C.A.P. Adîncata tractoriștii efectuează in continuare arături de toamnă. Sindicatele să acţioneze concret , în direcţia dezvoltării spiritului gospodăresc, de economie Obiectiv principal al întrecerii socialiste, cu profunde semnificaţii social-economice, valorificarea raţională, eficientă a resurselor materiale şi umane din fiecare unitate economică se află permanent in atenţia Consiliului judeţean al sindicatelor, a consiliilor teritoriale şi a comitetelor sindicale din întreprinderi. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, acestea iniţiază acţiuni multiple, orientate spre obiective precise, pe un front larg. Consfătuirea judeţeană a inovatorilor şi a cabinetelor tehnice, de pildă, a avut ca temă sporirea economiilor prin aplicarea în producţie a noi inovaţii şi raţionalizări ; la Filatura Olteniţa s-au dezbătut, tot într-o consfătuire, căile de îmbunătăţire a calităţii produselor, în cadrul unei alte acţiuni, organizată la Giurgiu, a fost abordată problema reducerii consumurilor specifice de materiale şi materii prime, iar la S.M.A. Ciorogîrla s-au născut idei şi propuneri valoroase privind recondiţionarea sau realizarea prin mijloace proprii a unor piese de schimb pentru tractoare şi maşini agricole. Sindicatele au contribuit, de asemenea, la popularizarea şi extinderea iniţiativelor apărute în întrecere. In urma unei asemenea iniţiative, sub lozinca „Să lucrăm o zi pe lună cu electrozi economisiţi“, colectivul Şantierului naval din Olteniţa a economisit pînă acum 48,6 tone electrozi şi 44 tone sîrmă de sudură. Această iniţiativă a fost preluată şi de constructorii navali din Giurgiu, după cum cunoscuta acţiune „Minutul, Milimetrul, Parametrul“, începută la întreprinderea de prefabricate din beton Giurgiu a cuprins majoritatea unităţilor industriale din judeţ. In acest an, în unităţile industriale din judeţ s-au obţinut economii de 374 tone metal, 580 m.c. material lemnos, 7.131 tone combustibil convenţional. Pe şantierele de construcţii s-au economisit 659 tone ciment şi 617 tone metal, iar în agricultura de stat s-au realizat economii de 674 tone motorină, 700 bucăţi anvelope şi importante cantităţi de piese de schimb. Se află sintetizată, în cifrele de mai sus, şi eficienţa acţiunilor întreprinse de sindicate. Dar, în spatele realizărilor globale se află şi unele întreprinderi în care s-au depăşit cu mult consumurile specifice, precum şi altele, în care s-au înregistrat economii la un fel de materiale, în timp ce la altele se înregistrează risipă. Răspândirea cît mai largă a iniţiativei de la S.N.C. — „Să lucrăm o zi pe lună cu electrozi economisiţi“ — ar putea contribui la stăvilirea acestui fenomen. Spre exemplu, pe şantierele de construcţii se poate lucra o zi pe lună cu materiale economisite, iar în transporturile auto, S.M.A. şi I.A.S. — cu carburanţii economisiţi. La I.R.E.B. acţiunea de reducere a consumurilor specifice este exprimată valoric. In adunarea grupei sindicale din secţia transporturi auto de la I.R.E.B. a apărut iniţiativa să se realizeze lunar 12.000 lei economii, pe calea recondiţionării unor piese de schimb, scule, a mai bunei gospodăriri a materialelor. Iniţiativa a fost însuşită şi de colectivele atelierelor de sudură, mecanic şi trafo care s-au angajat să realizeze lunar ,cite 4.000—6.000 lei economii ,la consumurile specifice. In altă ordine de idei spiritul de economie şi combaterea risipei trebuie să-şi croiască un drum mai larg şi în domeniul folosirii raţionale a capacităţilor de producţie, a timpului de lucru şi a inteligenţei umane. In prezent, în secţiile de bază din unităţile industriale ale judeţului, indicele de utilizare a fondului de timp este de 63,1 la sută, iar în secţiile auxiliare de CONSTANTIN ŢIMBALA membru al Biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor (Continuare in pag. a 3-a) Aspect de muncă la S.N.C.