Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-05-04 / nr. 98
• STEAUA ROMÂNÎEI. vărate ipotese. Acest ziar crede ca negocierile trebue să remâe secrete intre cabinete. — O telegramă din Berlin, adresată ziarului „Noul Timp“, vesteşte ca Comtele Şuvaloff s’au asigurat la Fredrichsruhe de sprijinul princepelui de Bismarck, pentru ca Anglia se nu-şi sporească mai târziu pretenţiunele. Ambasadorul rus nu aduce propuneri scrise, ci numai expresiunea verbală a dorinţelor Angliei. O altă telegramă, adresată din Berlin ziarelor din Moscva, declară că inţelegerea cu Anglia este asigurată. —„Golos“ şi totă presa rusă par a avea puţină incredere în spiritul de conciliare al Angliei şi se tem nu cumva negocierile actuale se ascundă o cursă din partea Angliei spre a cîştiga timp. — Locotenentul general Galitzin este numit prefect de poliţie în locul generalului Trepoff. „Kölnische Zeitung“ scrie despre fortiele armate ale Russiei următoarele : „Daca tote cele 124 corpuri ale armatei russe se vor mobilisa, vor cuprinde 600,000 omeni, armată care prin redicarea recruților se va putea manţine in acest numer, peste care inse nu va mai pute trece. Având Rusia pe câmpul de bataie 421,500 omeni, ar mai putea ave în ţară la disposiţie vre-o 187,000 omeni. In caşul unui resbel angloso-rus, România şi Turcia nu vor putea fi nici decum deşertate de trupe, dar Rusia va trebui de sigur să mai ocupe ţiermii mărei Negre precum şi ale marei Baltice; in Polonia asemenea va trebui să ţină un bun numer de trupe regulate , ba chiar Moscva şi Petersburgul nu vor putea fi cu totul lipsite de garnisone. De aci se vede, că Rusia, ce e drept, îşi va putea ţinea poziţiele de acum şi va putea ocupa trermurile cu un numer inseranat de omeni, dar atunci nu-i va remănea nimic,— nu pentru vre-o espediţiune indiană, de care nici că mai pote fi vorba, dar pentru a lua măsuri de prediuţiune faţă cu Austria, la disposiţiimnea careia ar trebui să se pună tară nici o conditiune, in caşul când cabinetul vienes s’ar hotărî la un pas resboinic. In caşul, cănd Rusia nu va inchina un tractat special cu Austra, atunci ea va trebui să se supună cererilor generale ale Europei, căci altmintrea cu puţină perspectivă de isbandă va putea intimpina atacul din partea Austriei si Engliterei". Turci«». In Constantinopoli se portă vuetul că in tdtă Turcia s’ar fi împrăştiat o proclamaţiiine ameninţiatore vieţei Sultanului Abdul-lamid. In ea se vestesce că toţi musulmanii, de la mic la mare, vor să se lupte, ca să alunge pe neamicul din pământul Osmanilor. —Iată textul proclamaţiunei adresată Grecilor, şi musulmanilor din Epir, Tesalia şi Macedonia, de către insurgenţii din munţii Rodope: „Grecii şi musulmanii au un inimic comun. Acest inimic este Moscovitul, care este setos de cuceriri şi de lupte. încetaţi deci de a vă lupta intre voi şi de a vărsa unul altuia sîngele, şi veniţi la o altă luptă, spre a ne apăra onoarea, vieaţa şi renumele. Să ne unim într’o frăţie sluită spre a isgoni pe inimic din această patrie, care ne este comună.“ —Din Constantinopole se vestesce că Ruşii au încetat de a contracta de aprovisionari pentru San-Stefano, ci că tote contractele se învec spre a li se trada provisilinele la Ciataldja. Amnailia. Ziarul berlinez „Post“ din 10 Mai, vorbind de căletoria comtelui Suvaloff cuprinde un articul foarte favorabil politicei lordului Beaconsfield. Acest ziar comentează din contra cu asprime politica generalului Ignatieff care prin pretenţiunile sale nemoderate, au făcut inacceptabil tratatul de San-Stefano, şi au compromis cu totul succesul Rusiei. Puntele principale ale acestui articul se pot astfel resuma : Rusia trebue să se resigneze astăfeli la concesiuni neînlăturabile ; ea trebue să supună în întregul seu tratatul de San-Stefano congresului care’l va modifica într’un mod complet cu toate cruţările putincioase în ceea ce priveşte forma. Resultatul acestor modificări va fi după tote probabilităţile şi după împrejurări, o nouă amânare, care va putea ţinea încă douăzeci sau treizeci de ani până ce cestiunea Orientului va putea dobândi o deslegare definitivă. Turcia după ce va fi puternic zguduită, va fi puţin micşurată; dar Rusia va trebui să aştepte până ce Europa se va înţelege în privinţa soartei moştenirei omului bolnav. —Principele de Bismark ar fi aratat precum pretinde „Daily Telegraph“ contelui Suvaloff, cu ocasiunea visitei acestuia la Friedrichsruhe, că pacea nu este numai obiectul dorinţelor Europei, dar că ea este neaparat trebuitoare şi Rusiei. El ar fi declarat totodată că este dispus a face tot ce va putea spre a aduce o înţelegere. — Vasele chiurasate, zice ziarul „Post“, care au fost puse in stare de serviciu la 6 ale curentei, vor fi intrunite in escadră la Wilhelmshafen, in ziua de 26 sau 27. spre a executa o călătorie de exerciţii. Destinaţiunea escadrei incă nu este cunoscută. $Hewlift. „Gazeta Germaniei de Nord“ anunţă că Suedia, ca şi Danemarca, au luat disposiţiuni spre a întocmi o tabără de manevre lingă Stockholm, şi că 10,000 oameni vor fi concentraţi lingă capitală in luna lui Iunie , principele regal şi al doilea fiiu al regelui vor lua parte la exerciţii. DIN ŢARĂ. ! • .inf . » Ziarele de peste Milcov rmrmţrr, că pn linia de joncţiune din jurul Bucureştilor trec pe fiecare mili trupe şi muniţiuni de ale oştirei ruse, rămânând unele in împrejurimile Bucureştilor, eră altele îndreptăndu -se in diferite părţi. • ____ „Românul“ spune ca d. N. Ionescu au ţ nut un discurs funerar la îmormântarea regretatului poet d. Petrino, îmormântare care au avut loc luni. 1. Ionescu au aratat cu obicinuita-i elocvenţă care au fost vieaţa şi faptele bardului Bucovinei, a autorului nemuritorului poem: „La gura Sobei.“ „Petrino, zice „Românul“, mot pe patul unui spital, lepădase de mult titlul de baron, la care avea drept prin nascerea sa. Dinsul, acum vre-o două luni, refusase „Steaua României“, incompatibile cu principiile sale democratice“. ȘTIRI DIVERSE. Citim in „Voacea Covurhiiului.“ In filele de 29 şi 30 Aprilie au sosit 2 corăbii încărcate şi un vapor, şi au plecat 2 corăbii incarcate, 3 deşert., şi 4 vapoare. Bastimente faţă în port au fost 18. S’au exportat : 52,280 klgr. grâu pentru Marsilia, 937,040 klgr. ,popuşoi pentru Anglia, Grecia şi Marsilia, 32,046 klgr. faina de grâu pentru Turcia, 20,000 kilgr. făină de secară pentru Turcia, 105,000 klgr. suhareu pentru Turcia Preţurile productelor au fost: popuşoi, caic, 60 şi jum.—61 şi jum. Ibr. 37 şi jum.— 38 1; oral, caic, 46 Ibr. 25.“ —Un ziar din New-York asigură că persoana, care comandează echipagiul aflător pe vasul „Cimbria“ şi toată expediţiunea rusă organisată pe ţermurile americane, este căpitanul Sometssichkin. Ruşii,J.ice aceeaşi ide, se pregătesc să atace pe Engleji în marea largă, în cas când s’ar declara resboiul.După „Standard“, ambasadorul rus din Roma ar fi declarat că steamerul „Cimbria“ are de misiune de a transporta în America ofiţeri şi soldaţi care vor trece peste continentul american, spre a veni la ţermurile Oceanului Pacific. De aici alte corăbii îi vor lua spre a-i conduce la gura