Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-05-04 / nr. 98

• STEAUA ROMÂNÎEI. vărate ipotese. Acest ziar crede ca nego­­cierile trebue să remâe secrete intre cabinete. — O telegramă din Berlin, adresată zia­rului „Noul Timp“, vesteşte ca Comtele Şuvaloff s’au asigurat la Fredrichsruhe de sprijinul princepelui de Bismarck, pentru ca Anglia se nu-şi sporească mai târziu pretenţiunele. Ambasadorul rus nu aduce propuneri scrise, ci numai expresiunea ver­bală a dorinţelor Angliei. O altă telegramă, adresată din Berlin zi­arelor din Moscva, declară că inţelegerea cu Anglia este asigurată. —„Golos“ şi totă presa rusă par a avea puţină incredere în spiritul de conciliare al Angliei şi se tem nu cum­va negocieri­le actuale se ascundă o cursă din partea Angliei spre a cîştiga timp. — Locotenentul general Galitzin este nu­mit prefect de poliţie în locul generalului Trepoff. „Kölnische Zeitung“ scrie despre for­­tiele armate ale Russiei următoarele : „Daca tote cele 124 corpuri ale armatei russe se vor mobilisa, vor cuprinde 600,000 omeni, armată care prin redicarea recru­ților se va putea manţine in acest numer, peste care inse nu va mai pute trece. A­­vând Rusia pe câmpul de bataie 4­21,500 omeni, ar mai putea ave în ţară la dispo­­siţie vre-o 187,000 omeni. In caşul unui res­­bel angloso-rus, România şi Turcia nu vor pu­tea fi nici de­cum deşertate de trupe, dar Ru­sia va trebui de sigur să mai ocupe ţiermii mărei Negre precum şi ale marei Baltice; in Polonia asemenea va trebui să ţină un bun numer de trupe regulate , ba chiar Moscva şi Petersburgul nu vor putea fi cu totul lipsite de garnisone. De aci se vede, că Rusia, ce e drept, îşi va putea ţinea po­­ziţiele de acum şi va putea ocupa trermurile cu un numer inseranat de omeni, dar a­­tunci nu-i va remănea nimic,— nu pentru vre-o espediţiune indiană, de care nici că mai pote fi vorba, dar pentru a lua măsuri de prediuţiune faţă cu Austria, la dis­­posiţiimnea careia ar trebui să se pună tară nici o conditiune, in caşul când cabinetul vienes s’ar hotărî la un pas resboinic. In caşul, cănd Rusia nu va inchina un trac­tat special cu Austra, atunci ea va trebui să se supună cererilor generale ale Euro­pei, căci altmintrea cu puţină perspectivă de isbandă va p­utea intimpina atacul din partea Austriei si Engliterei". Turci«». In Constantinopoli se portă vuetul că in tdtă Turcia s’ar fi împrăştiat o proclamaţiiine ameninţiatore vieţei Sul­tan­ului Abdul-­­lamid. In ea se vestesce că toţi musulmanii, de la mic la mare, vor să se lupte, ca să alunge pe neamicul din pământul Osmanilor. —Iată textul proclamaţi­unei adresată Gre­cilor, şi musulmanilor din Epir, Tesalia şi Macedonia, de către insurgenţii din munţii Rodope: „Grecii şi musulmanii au un inimic co­mun. Acest inimic este Moscovitul, care este setos de cuceriri şi de lupte. înce­taţi deci de a vă lupta intre voi şi de a vărsa unul altuia sîngele, şi veniţi la o al­tă luptă, spre a ne apăra onoarea, vieaţa şi renumele. Să ne unim într’o frăţie slui­tă spre a isgoni pe inimic din această pa­trie, care ne este comună.“ —Din Constantinopole se vestesce că Ru­şii au încetat de a contracta de aprovisio­­nari pentru San-Stefano, ci că tote contrac­tele se în­vec spre a li se trada provisili­nele la Ciataldja. Amnailia. Ziarul berlinez „Post“ din 10 Mai, vorbind de căletoria comtelui Su­valoff cuprinde un articul foarte favorabil politicei lordului Beaconsfield. Acest ziar comentează din contra cu asprime politica generalului Ignatieff care prin pretenţiuni­­le sale nemoderate, au făcut inacceptabil tratatul de San-Stefano, şi au compromis cu totul succesul Rusiei. Puntele principale ale acestui articul se pot astfel resuma : Rusia trebue să se re­signeze astăfeli la concesiuni neînlăturabile ; ea trebue să supună în întregul seu tratatul de San-Stefano congresului care’l­ va modi­fica într’un mod complet cu toate cruţări­le putincioase în ceea ce priveşte forma. Resultatul acestor modificări va fi după to­te probabilităţile şi după împrejurări, o nouă amânare, care va putea ţinea încă douăzeci sau treizeci de ani până ce ces­­tiunea Orientului va putea dobândi o des­­legare definitivă. Turcia după ce va fi pu­ternic zguduită, va fi puţin micşurată; dar Rusia va trebui să aştepte până ce Europa se va înţelege în privinţa soartei moşteni­­rei omului bolnav. —Principele de Bismark ar fi aratat pre­cum pretinde „Daily­ Telegraph“ contelui Suvaloff, cu ocasiunea visitei acestuia la Friedrichsruhe, că pacea nu este numai o­­biectul dorinţelor Europei, dar că ea este neaparat trebuitoare şi Rusiei. El ar fi de­clarat tot­o­dată că este dispus a face tot ce va putea spre a aduce o înţelegere. — Vasele chiurasate, zice ziarul „Post“, care au fost puse in stare de serviciu la 6 ale curentei, vor fi intrunite in escadră la Wilhelmshafen, in ziua de 26 sau 27­­. spre a executa o călătorie de exerciţii. Des­­­­tinaţiunea escadrei incă nu este cunoscută. $Hewlift. „Gazeta Germaniei de Nord“ anunţă că Suedia, ca şi Danemarca, au lu­­­­at disposiţiuni spre a întocmi o tabără de manevre lingă Stockholm, şi că 10,000 oa­­meni vor fi concentraţi lingă capitală in luna lui Iunie , principele regal şi al doi­lea fiiu al regelui vor lua parte la exerciţii. DIN ŢARĂ. ! • .inf .­­ » Ziarele de peste Milcov rmrmţrr, că pn linia de joncţiune din jurul Bucureştilor trec pe fie­care mili trupe şi muniţiuni de ale oştirei ruse, rămânând unele in împre­jurimile Bucureştilor, eră altele îndreptă­n­du -se in diferite­ părţi. • ____ „Românul“ spune ca d. N. Ionescu au ţ nut un discurs funerar la îmorm­ântarea regretatului poet d. Petrino, îmormântare care au avut loc luni. 1­. Ionescu au ara­­tat cu obicinuita-i elocvenţă care au fost vieaţa şi faptele bardului Bucovinei, a au­torului nemuritorului poem: „La gura Sobei.“ „Petrino, zice „Românul“, mo­t pe pa­tul unui spital, lepădase de mult titlul de baron, la care avea drept prin nascerea sa. Dinsul, acum vre-­o două luni, refusase „Steaua României“, incompatibile cu prin­cipiile sale democratice“. ȘTIRI DIVERSE. Citim in „Voacea Covurhiiului.“ In filele de 29 şi 30 Aprilie au sosit 2 corăbii încărcate şi un vapor, şi au plecat 2 corăbii incarcate, 3 deşert., şi 4 vapoare. Bastimente faţă în port au fost 18. S’au ex­portat : 52,280 klgr. grâu pentru Marsilia, 937,040 klgr. ,popuşoi pentru Anglia, Gre­cia şi Marsilia, 32,046 klgr. faina de grâu pentru Turcia, 20,000 kilgr. făină de se­cară pentru Turcia, 105,000 klgr. suhareu pentru Turcia Preţurile productelor au fost: popuşoi, caic, 60 şi jum­.—61 şi jum. Ibr. 37 şi jum.— 38 1; ora­l, caic, 46 Ibr. 25­­.“ —Un ziar din New-York asigură că per­soana, care comandează echipagiul aflător pe vasul „Cimbria“ şi toată expediţiunea rusă organisată pe ţermurile americane, es­te căpitanul Sometssichkin. Ruşii,­­J.ice aceeaşi ide, se pregătesc să a­­tace pe Engleji în marea largă, în cas când s’ar declara resboiul.­­Dup­­ă „Standard“, ambasadorul rus din Roma ar fi declarat că steamerul „Cimbria“ are de misiune de a transporta în Ameri­ca ofiţeri şi soldaţi care vor trece peste continentul american, spre a veni la ţer­­murile Oceanului Pacific. De aici alte co­răbii îi vor lua spre a-i conduce la gura

Next