Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-05-05 / nr. 99
M 00. ABONAMENTE In Iasi, un an..................................... Treî lunî............................................ Pentru străinătate se adaugă portul. . 24 lei . . . Vineri 5 Mai 1878. Anul 77. STEAUA ROMÂNIEI Redacţiunea şi Administraţiunea se află provisoriu la Tip. Buciumului Romăn. Un esemplar 10 bani............. ... ----- ANUNCIURI Rândul sa fi locul în pagina IV . . . .15 bani Inserţiunî și reclame, rândul.................25 „ Scrisori nefrancate se refusă. Inși, 4 Mai ^ Declaraţiunile, facile de cătră miniştrii preside^i^ă^j^lor doue părţi ale monarchiei halSllowgSolovene, iu sinul representaţiunilor naţionali, sînt de o însemnătate foarte mare. Principele Auersperg, respunglînd la o interpelare privitoare la pretinsa intrare a oştirei austriace în Bosnia şi Herţegovina, au desminţit în modul cel mai formal această ştire şi au declarat fără nici-un încunjur că guvernul austriac nici-odata n’au avut intenţiunea de a scoate cestiunea Bosniei şi a Herţegovinei din sfera aprecierilor congresului, care singur este în drept de a regula într’un mod definitiv toate afacerile aşa zrise ale Orientului. Principele Auersperg au respins departe din sfera politicei austriace ideea de a aspira redobândirea unei soluţiuni prin cooperarea unei singure puteri. Primul-ministru al Ungariei au fost încă şi mai explicit asupra intenţiunilor guvernului în cestiunea Orientului, în genere, şi a tratatului de San-Stefano, în particular, când au declarat în camera deputaţilor din Pesta, cu ocasiunea discuţiunei proiectului pentru acoperirea creditului de 60 milioane, că, stipulaţiunile acelui tratat, atât acelea cari privesc partea occidentală a peninsulei Balcanice, cât şi acelea cari se raportează la partea orientală, simt în contra-ţucere cu interesele monarhiei Austro-maghiare. Guvernul, adause d. Tisza, este dispus în cas când n’ar isbuti congresul, a lucra în înţelegere cu puterile cari urmăresc în deslegarea cestiunei orientale acelaşi scop ca şi Austria. Deci, din declaraţiunile forte solemne şi,neîndoiese, ale şefilor celor douăcabinete din Cisleitania şi Transleitania, resultă din nou încredinţarea că politica urmărită de cabinetele din Viena şi Pesta în cestiune Orientului, departe de a merge mînă în mînă cu politica cabinetului de St- Petersburg, se află dimpotrivă intr’o făţişă impondişare cu aceasta. Primii miniştri ai celor doue părţi ale monarhiei austro-maghiare se rostesc astfel incă odată fără şovăire contra punerilor la cale statornicite in peninsula Balcanică prin faimosul tractat de la 3 Marte. Declaraţiunile d.lor Aulesperg şi Tisza, pe lingă avantagiul ce au de a da o noua forţă morală acelei puteri care sau făcut aparatoarea sfinţeniei tractatelor şi a dreptului public european, vor contribui puternic la risipirea ultimelor ilusiuni ce ar mai pute conserva diplomaţii de pe ţermurile Nevei, in privinţa modului cum este privită de majoritatea statelor europeene, pretinsa operă de emancipare şi civilisare. Desaprobarea aproape unanimă, protestaţiuni şi revolte, neîncrederea, dispreţul şi indignaţiunea universală . Iată fructele ce au produs pretenţiunile exorbitante şi nedreptăţile strigătoare la cer ale unei politice necumpatate şi neînţelepte ! Se culege ceea ce s au samanat... Atentatul comis contra împăratului Wilhelm întimpină în toată lumea condamnarea cea mai irevocabilă. Simpatiile şi felicitările, ce se manifestează din partea guvernelor ca şi din partea presei tuturor ţerilor, pentru scaparea norocoasă a elitelor Şefului Germaniei, sunt o dovadă netăgăduită despre marele progrese ce s’au realizat în veacul nostru, nu numai pe tărîmul material şi intelectual, ci chiar şi pe acel moral. Odinioară se găsiau oameni, cetăţi întregi chiar, cari onorau şi divinisau pe aceia ce atentau la vieaţa Domnitorilor. Arestogiton şi Harmodiu, omoritorii lui Hiparc, fiiul atenianului Pisistrate, au fost puşi de cătră Ateniani în rîndul eroilor şi celebraţi ca nişte salvatori ai patriei. Astăzi lumea întreagă, toate partiţiile, fie monarchiste, fie republicane, fie socialiste, fie clericale, şi chiar iesuitice, osîndese, trebue să osîndească toate, cu nemilostivire crimele, cari totdeauna rămân crime, ori cari ar fi fost mobilurile acelora cari leau îndeplinit. Astăzi simţul moral s’au îmbunătăţit, căci astăzli este respândită în toate spiritele opiniunea ca nici-odată prin crime nu sau putut realiza nici un bine pe faţa pămîntului. Adunarea noastră au votat in şedinţa de ieri o lege forte folositore, voim să zicem aceea prin care se statornicesce ca să se aprovizioneze oştirea cu postavul trebuitor din fabrica de postav de la Neamţ a d.lui Eugeniu Aicaz. Prin acestă măsura, camera română au făcut primul pas serios in calea protecţiunei industriei naţionale. Efectele bine-făcătoare ale acestui fericit inceput, nu vor intărzia de a se simţi în domenul economiei naţionale : rămînerea in ţeală a unei însemnate sume de bani, sporirea preţului materiilor brute, cum este in caşul de faţă a lânei, prin urmare un beneficiu pentru proprietarii de oi, ocuparea unui mare număr de braţe, ascuţirea minţei locuitorilor prin introducerea procedimentelor mecanice ; aceste şi alte foloase vor fi resultatele întroducerei în România a diferitelor ramuri de industrie naţională. Cîteva legi încă de feliul acesteia, in favoarea fabricelor de hîrtie, de piei etc., şi numai de cît, vădend cu ochii, industria va incepe a se împământeni şi în ţeara noastră şi a lua un avînt puternic şi neaşteptat.