Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-06-10 / nr. 128
STEAUA ROMÂNIEI. *Glob“ Bunt autentice. Se presupune că ele provin de pe o copie dată înaintea plecărei comtelui Suvaloff la Berlin. Intr’adevăr în şedinţa de la 14 iunie, a camerei comunelor, d. Northcote, interpelat fiind de către d. James, au zis că documentele din chestiune nu fuseseră comunicate de către guvernul englez. Se susţine că la textul primitiv s'au făcut fiecare modificări, anume in ceea ce priveste Baiazidul, a căreia posesiune Anglia ar renunţa de a o mănţinea Sultanului. —Se atribue Angliei intenţiunea de a propune crearea unei Armenii, care să se guverneze singură sau să primească o administraţie specială ca şi Bulgaria. Spiritele sunt impărţite in Anglia asupra convenienţei de a consimţi la această propunere. —„Jurnalul de St-Petersburg“, vorbind despre deschiderea congresului, zice că inţelepciunea şi moderaţiunea oamenilor de stat şi a guvernelor ce ei represintă arată în chipul cel mai sigur că se vor pune tote silinţele putinciose spre a se procura Europei o pace solidă, spre a se restatornici ordinea în orient, şi spre a face să dispară cauzele unei nelinişti continue. —Corespondentul berlinez al ziarului „Le Temps“ pretinde că in virtutea unei inţelegeri stabilite mai dinainte intre Anglia şi Rusia, cea întăi dintre puterile acestea va cumpără de la Turcia grupul insulelor zise ale Principilor, din marea Marmara, cari sînt locuite de Europei. Preţul acestei vinderi va fi incredinţat de Turcia Rusiei în socotela indemnisărei de resboiu. Datoria turcescă de 6 la sută şi cea de 5 la sută va fi unificată ca să producă acelaşi interes, ceea ce va cere pentru plata dobinzilor şi amortisarea datoriei de 4 miliarde, 3 milione livre Sterlinge , alte 3 milione livre Sterlinge, vor fi afectate, pentru un timp oarecare şi pe fiecare an, Rusiei, cari-i vor servi ca garanţie spre a face un imprumut în Europa. Turcii nu vor mai pute da de aici înainte nimărui nici o garanţie ipotecară pentru facerea vreunui imprumut în Europa, şi o comisiune internaţională va privighia ca să se preleveze regulat din totalul veniturilor Portei, cele 6 milione livre Sterlinge. „Coresp. politice“ i se comunică din Berlin că Francia pare a sta în congres, de partea Angliei, mai cu sema în tote chestiunile care privesc cererile Greciei şi delimitarea teritoriilor ce mai rămîn Turciei europene. Delegaţii români, zice aceeaşi comunicaţie, voesc să roge congresul ca să dee principelui Carol titlul de mare duce. DIN ŢARĂ, „Orientului“ i se comunică urmatorele : „Galaţi, 5 (17) Iunie. Autoritatea rusă au explorat Dunărea, şi tote torpilele cari nu fuseseră încă distruse au fost scose. S’au făcut cu îngrijire cercări în tote locurile unde Turcii putuseră să arunce torpile, şi se p6te asigura acum că fluviul este complet curăţit. Lumea comerţială p6te fi asigurată că navigaţia pe Dunărea nu înfttyoceza asta^i nici un pericol.... „Mişcarea trupelor este nulă astă-^i : au sosit cîţiva ofiţeri, au plecat alţii cîţiva, atîta şi nimic mai mult. „Jilava, 4 (16) Iunie. Se asigură că noue deposite de provisiuni au să fie organisate în Bucuresci şi Ploesei pe calea ferată. Doi generali au venit aici în inspecţiune, unul pentru artilerie, celalalt pentru infanterie. Aceste inspecţiuni sunt prescrise de regulamentele militare şi se fac pe la epoca aceasta a anului, chiar în timp de pace. Ele n’au prin urmare nici o semnificaţie particulară.“ Circulara d-lui Ministru de interne către toţi d-nii Prefecţi din ţară. Domnule Prefect, Prin art. 66 (bis) adiţional la legea organisărei paterei armate, se lasă respunderea pe seama consiliului comunal pentru neexecutarea facerei muncilor agricole ale soldaţilor chemaţi sub arme. Ministerul prin mai multe ordine a adus aminte D-vostru la timp cele prescrise de legi, şi prin urmare era în drept a se aştepta la mulţumiri din partea familiilor acelora, cari a respuns la chiamarea ce le a făcut guvernul, pentru a se întruni sub stegari, spre a apera patria în momentele critice prin cari trecem. Din nenorocire în loc de mulţumiri, plângeri dese se adresez ministerului, că în mare parte cele dispuse pentru uşurarea soldaţilor sub arme, au rămas numai în stare de disposiţii, orâ în realitate muncile nu s’au făcut şi familiile soldaţilor au suferit şi sufer lipsă complectă, ba ce e mai mult încă, pe la unele locuri femeile, în lipsa bărbaţilor lor, au fost esecutate la datorii cari privea numai pe soţul lor. O asemenea stare de lucruri ministerul nu o pote suferi mai mult, şi de aceea crede că a sosit momentul a’şi ţine promisiunea ce v’a dat prin circulările sale anteriore, că va stărui a se pedepsi acei cari a negligiat, sau s’a refusat de a esecuta legea şi ordinile date, şi de aceea ve invit ca, în termenul cel mai scurt, posibil, să’mi trimeteţi un tablou în care să se coprinză : Numele şi pronumele soldatului aflat sub arme. Comuna din care face parte. Arma şi regimentul în care este înrolat. Cîtimea pămentului ce are. Cit din acel păment s’a, lucrat de comună. Cît a mai remas nelucrat, şi din ce causa. Care sunt măsurile ce aţi luat şi pilda ce aţi dat cu subalternii, cari nu au esecutat legea. Acest tablou, d-le prefect, îmi trebue de urgenţă, ca cu densul în mînă, printr’adins trimis din parte’mi, şi p6te şi prin mine însu’mi, să pot controla faptele în realitatea lor; sunt nevoit a face acesta numai pentru interesul legei şi al familiilor acelor ce au abandonat tote interesele lor, espunându-şi «filele ca să apere viaţa, bunul train, şi averea acelora care a rămas în comune, dară şi chiar în interesul prestigiului administraţiei d-vostră, care pote că a dat ocasiuni la reclămări şi ncriminări neintemeiate. Astfel nu vom avea cu toţii privilegiul a ne felicita, de vom constata bunurile isvorîte din escentarea legei, sau să ne întristăm de nepăsarea ce am pus, pentru ca să ne putem cunosce şi îndrepta pe viitor. Adăst, d-le prefect, resultatul acestui ordin în cel mai scurt timp, şi diligenţa ce veţi pune întru esecutarea lui, îmi va da mesura activităţei desfăşurată la esecutarea multelor mele precedente circulări în acesta cestiune. Primiţi, d-le prefect, încredinţarea consideraţiunei mele. Ministru, G. A. Rosetti. JfiM MEGCLATPiL (Grafologie). — Abatele Michon este inventarul unui sistem de grafologie, cu ajutorul căruia se pote judeca despre caracterul unui om sau al unei femei din simpla privire a scrisorei lor. D. Michon spune lucrurile cele mai uimitdre asupra oamenilor pe cari niciodată nu i-au veniut şi pe caripete nici*nu-i va vede niciodată. El este forte gustat în orecare lume, şi s’au făcut numeroşi elevi. Dar pănă acum nimerii nu i-au venit în minte să recunoscă grafologia ca o ştiinţă asupra căreia ar putea să se întemeeze experţi numiţi de un tribunal spre a determina autenticitatea unui testament. Iată un fapt care s’au petrecut nu de mult . O văduvă Nollet-Bonniel, lăsând după merte-i o avere evaluată la un milion de franci, s’au pus imediat pecețile, și s’au numit un administrator judiciar. Zece veri de ai răposatei s’au presentat spre a împărți moștenirea. In momentul în care era să se procedeze la vinderea imobilelor, un domn Lonjon înfățișă un testament olograf al defunctei, care îl lasa legatarul ei universal.