Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-06-10 / nr. 128

STEAUA ROMÂNIEI. *Glob“ Bunt autentice. Se presupune că ele provin de pe o copie dată înaintea plecărei comtelui Su­­valoff la Berlin. Intr’adevăr în şedinţa de la 14 iunie, a camerei comunelor, d. Northcote, interpelat fiind de către d. James, au zis că documentele din chestiune nu fuseseră comunicate de către guvernul englez. Se susţine că la textul primitiv s'au făcut fie­­care modificări, anume in ceea ce priveste Baia­­zidul, a căreia posesiune Anglia ar renunţa de a o mănţinea Sultanului. —Se atribue Angliei intenţiunea de a propune crearea unei Armenii, care să se guverneze singură sau să primească o administraţie specială ca şi Bul­garia. Spiritele sunt impărţite in Anglia asupra conve­nienţei de a consimţi la această propunere. —„Jurnalul de St-Petersburg“, vorbind despre deschiderea congresului, zice că inţelepciunea şi mo­­deraţiunea oamenilor de stat şi a guvernelor ce ei represintă arată în chipul cel mai sigur că se vor pune tote silinţele putinciose spre a se procura E­­uropei o pace solidă, spre a se restatornici ordinea în orient, şi spre a face să dispară cauzele unei ne­linişti continue. —Corespondentul berlinez al ziarului „Le Temps“ pretinde că in virtutea unei inţelegeri stabilite mai dinainte intre Anglia şi Rusia, cea în­tăi dintre pu­terile acestea va cumpără de la Turcia grupul in­sulelor zise ale Principilor, din marea Marmara, cari sînt locuite de Europei. Preţul acestei vinderi va fi incredinţat de Turcia Rusiei în socotela in­­demnisărei de resboiu. Datoria turcescă de 6 la sută şi cea de 5 la sută va fi unificată ca să pro­ducă acelaşi interes, ceea ce va cere pentru plata dobinzilor şi amortisarea datoriei de 4 miliarde, 3 milione livre Sterlinge , alte 3 milione livre Ster­linge, vor fi afectate, pentru un timp oare­care şi pe fie­care an, Rusiei, cari-i vor servi ca garan­ţie spre a face un imprumut în Europa. Turcii nu vor mai pute da de aici înainte nimărui nici o ga­ranţie ipotecară pentru facerea vre­unui impru­mut în Europa, şi o comisiune internaţională va privighia ca să se preleveze regulat din totalul ve­niturilor Portei, cele 6 milione livre Sterlinge.­­ „Coresp. politice“ i se comunică din Berlin că Francia pare a sta în congres, de partea Angliei, mai cu sema în tote chestiunile care privesc cere­rile Greciei şi delimitarea teritoriilor ce mai ră­­mîn Turciei europene. Delegaţii români, zice ace­eaşi comunicaţie, voesc să roge congresul ca să dee principelui Carol titlul de mare­ duce. DIN ŢARĂ, „Orientului“ i se comunică urmatorele : „Galaţi, 5 (17) Iunie. Autoritatea rusă au explorat Dunărea, şi tote torpilele cari nu fuseseră încă distruse au fost scose. S’au făcut cu îngrijire cercări în tote lo­curile unde Turcii putuseră să arunce tor­pile, şi se p6te asigura acum că fluviul este complet curăţit. Lumea comerţială p6te fi asigurată că navigaţia pe Dunărea nu înfttyoceza asta­^i nici un pericol.... „Mişcarea trupelor este nulă astă-^i : au sosit cîţi­va ofiţeri, au plecat alţii cîţi­­va, atîta şi nimic mai mult. „Jilava, 4 (16) Iunie. Se asigură că noue deposite de provisiuni au să fie or­­ganisate în Bucuresci şi Ploesei pe calea ferată. Doi generali au venit aici în in­­specţiune, unul pentru artilerie, cela­l­alt pentru infanterie. Aceste inspecţiuni sunt prescrise de regulamentele militare şi se fac pe la epoca aceasta a anului, chiar în timp de pace. Ele n’au prin urmare nici o semnificaţie particulară.“ Circulara d-lui Ministru de interne către toţi d-nii Prefecţi din ţară. Domnule Prefect, Prin art. 66 (bis) adiţional la legea or­­ganisărei paterei armate, se lasă respun­­derea pe seama consiliului comunal pentru neexecutarea facerei muncilor agricole ale soldaţilor chemaţi sub arme. Ministerul prin mai multe ordine a a­­dus aminte D-vostru la timp cele prescrise de legi, şi prin urmare era în drept a se aştepta la mulţumiri din partea familiilor acelora, cari a respuns la chiamarea ce le a făcut guvernul, pentru a se întruni sub stegari, spre a apera patria în momentele critice prin cari trecem. Din nenorocire în loc de mulţumiri, plângeri dese se adresez ministerului, că în mare parte cele dispuse pentru uşurarea soldaţilor sub arme, au rămas numai în stare de disposiţii, orâ în realitate muncile nu s’au făcut şi familiile soldaţilor au su­ferit şi sufer lipsă complectă, ba ce e mai mult încă, pe la unele locuri femeile, în lipsa bărbaţilor lor, au fost esecutate la datorii cari privea numai pe soţul lor. O asemenea stare de lucruri ministerul nu o pote suferi mai mult, şi de aceea crede că a sosit momentul a’şi ţine pro­misiunea ce v’a dat prin circulările sale anteriore, că va stărui a se pedepsi acei cari a negligiat, sau s’a refusat de a ese­­cuta legea şi ordinile date, şi de aceea ve invit ca, în termenul cel mai scurt, posi­bil, să’mi trimeteţi un tablou în care să se coprinză : Numele şi pronumele soldatului aflat sub arme. Comuna din care face parte. Arma şi regimentul în care este înrolat. Cîtimea pămentului ce are. Cit din acel păment s’a, lucrat de co­mună. Cît a mai remas ne­lucrat, şi din ce causa. Care sunt măsurile ce aţi luat şi pilda ce aţi dat cu subalternii, cari nu au ese­­cutat legea. Acest tablou, d-le prefect, îmi trebue de urgenţă, ca cu densul în mînă, printr’a­­dins trimis din parte’mi, şi p6te şi prin mine însu’mi, să pot controla faptele în realitatea lor; sunt nevoit a face acesta nu­mai pentru interesul legei şi al familiilor acelor ce au abandonat tote interesele lor, espunându-şi «filele ca să apere viaţa, bu­­nul train, şi averea acelora care a rămas în comune, dară şi chiar în interesul pre­stigiului administraţiei d-vostră, care pote că a dat ocasiuni la reclămări şi ncrimi­­nări ne­intemeiate. Ast­fel nu vom avea cu toţii privilegiul a ne felicita, de vom constata bunurile is­­vorîte din escentarea legei, sau să ne în­tristăm de nepăsarea ce am pus, pentru ca să ne putem cunosce şi îndrepta pe viitor. Adăst, d-le prefect, resultatul acestui or­din în cel mai scurt timp, şi diligenţa ce veţi pune întru esecutarea lui, îmi va da mesura activităţei desfăşurată la esecutare­a multelor mele precedente circulări în a­­cesta cestiune. Primiţi, d-le prefect, încredinţarea con­­sideraţiunei mele. Ministru, G. A. Rosetti. JfiM M­­EGCLA­TPiL (Grafologie). — Abatele Mich­on este in­­ventarul unui sistem de grafologie, cu aju­torul căruia se pote judeca despre caracterul unui om sau al unei femei din simpla pri­vire a scrisorei lor. D. Michon spune lu­crurile cele mai uimitdre asupra oamenilor pe cari nici­odată nu i-au veniut şi pe cari­pete nici*nu-i va vede nici­odată. El este forte gustat în ore­care lume, şi s’au făcut numeroşi elevi. Dar pănă acum nimerii nu i-au venit în minte să recunoscă gra­fologia ca o ştiinţă asupra căreia ar putea să se întemeeze experţi numiţi de un tribunal spre a determina autenticitatea unui tes­tament. Iată un fapt care s’au petrecut nu de mult . O văduvă Nollet-Bonniel, lăsând după merte-i o avere evaluată la un milion de franci, s’au pus imediat pecețile, și s’au nu­mit un administrator judiciar. Zece veri de ai răposatei s’au presentat spre a împărți moștenirea. In momentul în care era să se procedeze la vinderea imobilelor, un domn Lonjon înfățișă un testament olograf al de­functei, care îl lasa legatarul ei universal.

Next