Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-06-11 / nr. 129
Dacă acesta este, purtarea Serbiei, a României cabra israiliţi, cită tema nu trebue să existe în privinţa celoralalte provinţii ale Turciei emancipate ? Să mai amintim ore tristele epizoduri de la Eski-Sagra şi de la Kazanlik*) spre a arata periculele cari ameninţă pe israiliţii din Bulgaria şi într’o parte din Rumelia? Mii dintre aceştia rătăcesc şi până astăzi fără adăpost şi fără mijloce, departe de patria lor. In numele Israiliţilor, în numele umanităţei, ne adresăm respectos cătră Europa în favorea nenorociţilor noştri coreligionari din Bulgaria, Rumelia şi România. Asceptăm dela densa sfîrşitul suferinţilor lor. Protecţiunea Europei li este neaparat trebuitore în present şi în viitor. Facă Europa ca să i se audă puternica sa voce , proclame egalitatea omenilor independenţi de orice credinţă religioasă, şi cară punerea în constituţiea a acestui principiu. Facă-se în sfîrşit pazitarea ingerantă a acestui principiu. „Aceasta este opera ce lumea aşteptă de la congresul din 1878. Ea respunde tradiţiunilor politicei europene, dorinţelor omenilor luminaţi ai tuturor naţiunilor. Aceasta operă va da Europei pacea şi ţerilor crud încercate prin resboiu prosperitatea. Ea va fi fecundă în resultate fericite pentru tote naţiunile gloriose pentru epoca nostra, şi amintirea acestui congres va ramîne neştersă în memoria generaţiilor viitore. ŞTIRI DIVERSE. In cercuri bine informate, zice o depeşă din Berlin, nu se ştie nimica despre vre-un memorand transmis congresului de Grecia, conţinând pretenţiile Grecilor, anume : cesiunea Epirului, cesiunea litoralului mărei Egee pană la Athos, cesiunea Cretei şi a Rodosului. In aceste cercuri se crede că s’au făcut confesiune cu memoriul învăţaţilor greci, alăturat la charta făcută de curînd în Grecia pentru şcoale. Această chartă dă un tablou etnografic despre principalele centruri ale populaţiilor grece, bulgare, române, serbe şi muntenegrine din Turcia. Caracterul teoretic al memoriului reese din acest fapt că Constantinopole este aratat în el ca teritoriu grec. —„Times“, într’o depeşă tot din Berlin, anunţă că, într’o convorbire particulară, comtele Andrassy ar fi emis părerea că ar fi necesar de a se mobiliza 100,000 oameni pentru executarea decisiunilor congresului. Acelaşi ziar zice că împăratul Austriei au adresat o scrisoare împăratului Germaniei, în care una *) Se ştie, că nenorociţii israiliţi isgoniţi din Eski- Sagra şi Kazankio au găsit În România ospitalitate octropie şi ajutor. Insisi victimele au constatat aceasta Într’o mulțumire publică. Aşa fiind cum se împacă aceasta purtare generosă a Românilor cu prigonirile ce Ii impută membri* „.ilianteţisr.“? (Nota Redact.) STEAUA ROMÂNIEI. infestează speranţa de a-l vedea, toamna viitoare la Gestein. El adaoge că singura chestiune care ar putea ameninţa succesul congresului, este organisarea Rurmeliei. Anglia, în unire cu Francia, Austria, Turcia, şi poate şi Italia, vor cere ca Rumelia să devină parcanul Constantinopolei cu precumpănirea elementului grec. —O depeşă, datată din Alger, 17 iunie, vesteşte că la Setif au avut loc o nouă hartă între israeliţi şi soldaţii francezi. Cinci israeliţi ar fi fost râniţi. inregistra-va oare şi aceste fapte „Alianţa israelită universală“ în memoriul adresat congresului ? Cere-va ca intervenţiunea Europei şi pentru măltrătările ce păţesce din partea soldaţilor francezi din Algeria? Striga va „Gewalt“ şi cu ocasiunea acestuia incident ? De la israeliţi ne putem aştepta la orice.... — Mai multe ziare din Berlin semnaleaza prezenţa in Svitera a unor comisari speciali trimişi din Germania spre a se ocupa de uneltirile socialiştilor din Sviţera, şi a căuta nu cumva aceştia au legături cu agitatorii din Germania, sau cu complicii presupuşi ai lui Nobiling. —Papa au adresat împăratului o scrisoare în privinţa alegerilor pentru Reischstag. Pontificele oferă guvernului sprijinul catolicilor contra socialismului. DIN ŢARĂ. Ziarele din capitală ne anundă apariţiunea pe mine Duminică a unei reviste săptămînale intitulată „Spectateur de Bucarest". Redactorul acestei reviste este d. A. Boetzel, care au colaborat mai mult timp la ziarul „L’Orient“. „L’Orient“ primeste din Galaţi ştirea că în zaiua de 6 Iunie au trecut prin acel oraş numerose trupe ruse, cari veniau din Rusia şi se duceau în Bulgaria, sau spre Bucureşci. S’au observat şi vre-o 20 vagone cu muniţiuni. Din Ismail, se scrie aceluiaşi ziar cu data de 6 (18) iunie: „In Basarabia romănă propagande ruse nu continesc. Una din nouele forme ale acestei propagande consistă întru a înfăţoşa pe guvernul român ca favorabil retrocesiunei, dacă va fi despăgubit în bani de pierderea acestei provinţii. Scopul unei manopere atit de odiose este de a face pe populaţiuni să creda că guvernul ţine mai mult la bani decît la ele, şi că prin urmare, ele pot să primeasca anexarea lor la Rusia fără părere de rău. ____ „Vocea Covurluiului“ este informată că banda lui Ţandură au început din nou să şi facă excursiunile sale de jaf şi overe prin nefericitul nostru judeţ. In zilele trecute au calcat casa preotului Christache, din comuna Vlădeşci, i-au bătut şi i-au furat 300 galbeni. Banda continuîndu-şi meseria sa, au căutat să mai jefuasca şi casa unui evreu din Beresci, însă sătenii, prima rând de veste, n au lasat’o să-şi realizeze scopul. DIn LOCALITATE. Astăzi s’au inclus curtea cu juraţi pentru sesiunea din Iunie. Săptămâna acesta, cu începere de luni, au plouat in tote zilele, afara de miercuri, în Iaşi şi in unele din împrejurimile lui. Ploaea a vcăzut indeobşte cătră sară, şi fiind liniştită şi de o durată nu prea lungă, au fost şi binefacetore şi nici lucrările cîmpului unu le-au impiedecat. Partea literara. Reproducem din „Gazzetta di Napoli“ Cântul gintei latine,tradus în limba italiană de d. Domenico Muti : IL CANTO DELLA RAZ2A LATINA. Prima fra tutti i popoli Sta la latina gente, Regina Eli’ e; da secoli Un astro il piu fulgente Le cinge il fronte, e nobile Dali’ Orto all’ Occidente Versa una luce vivida Sulf orme ehe lasciô. E incantatrice vergine La stirpe di Quirino, Fra lo straniero attonito Prostrare in uno inchino : Bella, vivace ed ilare Nell’aer su o divino, Si scalda in sole splendido, Mar di smeraldo EU’ à. Latina gente e florida D’ogni del suol ricchezza, Che alle Sorelle provvida Largisce con gajezza : Ma è nel furor terribile La tirannia disprezza, Ed arma il braccio vindice Quand il suo onor lo vuô. E ailor, nel giorno ultimo Che ai popoli è serbato, Lo stipite de Lazio Da. Dio fia interrogato : „Nel mondo in tanti secoli „Che fésti ?“ A me fu dato —Risponderà—„tua immagine „Rappresentar colà.