Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-06-11 / nr. 129

Dacă ac­esta este, purtarea Serbiei, a Ro­mâniei cabra israiliţi, cită tema nu trebue să existe în privinţa celora­lalte provinţii ale Turciei emancipate ? Să mai amintim o­re tristele epizoduri de la Eski-Sagra şi de la Kazanlik*) spre a arata periculele cari ameninţă pe israiliţii din Bulgaria şi într’o parte din Rumelia? Mii dintre aceş­tia rătăcesc şi până astăzi fără adăpost şi fără mijloce, departe de patria lor. In numele Israiliţilor, în numele umani­­tăţei, ne adresăm respectos cătră Europa în favorea nenorociţilor noştri coreligionari din Bulgaria, Rumelia şi România. Asceptăm dela densa sfîrşitul suferinţilor lor. Protec­­ţiunea Europei li este neaparat trebuitore în present şi în viitor. Facă Europa ca să i se audă puternica sa voce , proclame e­­galitatea omenilor independenţi de ori­ce credinţă religioasă, şi cară punerea în constituţiea a acestui principiu. Facă-se în sfîrşit pazitarea ingerantă a acestui prin­cipiu. „Aceasta este opera ce lumea aşteptă de la congresul din 1878. Ea respunde tra­­diţiunilor politicei europene, dorinţelor o­­menilor luminaţi ai tuturor naţiunilor. A­­ceasta operă va da Europei pacea şi ţerilor crud încercate prin resboiu prosperitatea. Ea va fi fecundă în resultate fericite pen­tru tote naţiunile gloriose pentru epoca nostra, şi amintirea acestui congres va ra­­mîne neştersă în memoria generaţiilor vi­­itore. ŞTIRI DIVERSE. In cercuri bine informate, zice o depeşă din Berlin, nu se ştie nimica despre vre-un memorand transmis congresului de Grecia, conţinând preten­ţiile Grecilor, anume : cesiunea Epirului, cesiunea litoralului mărei Egee pană la Athos, cesiunea Cre­tei şi a Rodosului. In aceste cercuri se crede că s’au făcut confesiune cu memoriul învăţaţilor greci, ală­turat la charta făcută de curînd în Grecia pentru şcoale. Această chartă dă un tablou etnografic des­pre principalele centruri ale populaţiilor grece, bulgare, române, serbe şi muntenegrine din Turcia. Caracterul teoretic al memoriului reese din acest fapt că Constantinopole este aratat în el ca te­ritoriu grec. —„Times“, într’o depeşă tot din Berlin, anunţă că, într’o convorbire particulară, comtele Andrassy ar fi emis părerea că ar fi necesar de a se mo­biliza 100,000 oameni pentru executarea decisiuni­­lor congresului. Acelaşi ziar zice că împăratul Austriei au adre­sat o scrisoare împăratului Germaniei, în care una­ *) Se ştie, că nenorociţii israiliţi isgoniţi din Eski- Sagra şi Kazankio au găsit În România ospitalitate octro­­pie şi ajutor. Insisi victimele au constatat aceasta Într’o mul­țumire publică. Aşa fiind cum se împacă aceasta purtare generosă a Românilor cu prigonirile ce Ii impută membri* „.ilianteţisr.“? (Nota Redact.) STEAUA ROMÂNIEI. infestează speranţa de a-l vedea, toamna viitoare la Gestein. El adaoge că singura chestiune care ar putea a­­meninţa succesul congresul­ui, este organisarea Rur­­meliei. Anglia, în unire cu Francia, Austria, Turcia, şi poate şi Italia, vor cere ca Rumelia să devină par­­canul Constantinopolei cu precumpănirea elemen­tului grec. —O depeşă, datată din Alger, 17 iunie, vesteş­­te că la Setif au avut loc o nouă hartă între is­­raeliţi şi soldaţii francezi. Cinci israeliţi ar fi fost râniţi. inregistra-va oare şi aceste fapte „Alianţa is­­raelită universală“ în memoriul adresat congresu­lui ? Cere-va ca intervenţiunea Europei şi pentru măltrătările ce păţesce din partea soldaţilor fran­cezi din Algeria? Striga­ va „Gewalt“ şi cu ocasiunea acestuia incident ? De la israeliţi ne putem aştepta la ori­ce.... — Mai multe ziare din Berlin semnaleaza prezen­ţa in Svitera a unor comisari speciali trimişi din Germania spre a se ocupa de uneltirile socialişti­lor din Sviţera, şi a căuta nu cumva aceştia au legături cu agitatorii din Germania, sau cu compli­cii presupuşi ai lui Nobiling. —Papa au adresat împăratului o scrisoare în privinţa alegerilor pentru Reischstag. Pontificele o­­feră guvernului sprijinul catolicilor contra socia­lismului. DIN ŢARĂ. Ziarele din capitală ne anund­ă apariţiu­­nea pe mine Duminică a unei reviste săp­­tămînale intitulată „Spectateur de Buca­rest". Redactorul acestei reviste este d. A. Boetzel, care au colaborat mai mult timp la ziarul „L’Orient“. „L’Orient“ primeste din Galaţi ştirea că în zaiua de 6 Iunie au trecut prin acel o­­raş numerose trupe ruse, cari veniau din Rusia şi se duceau în Bulgaria, sau spre Bucureşci. S’au observat şi vre-o 20 va­­gone cu muniţiuni. Din Ismail, se scrie aceluiaşi ziar cu da­ta de 6 (18) iunie: „In Basarabia romănă propagande ruse nu continesc. Una din nouele forme ale acestei propagande consistă întru a înfăţo­şa pe guvernul român ca favorabil retro­­cesiunei, dacă va fi despăgubit în bani de pierderea acestei provinţii. Scopul unei ma­nopere atit de odiose este de a face pe po­­pulaţiuni să creda că guvernul ţine mai mult la bani de­cît la ele, şi că prin ur­mare, ele pot să primeasca anexarea lor la Rusia fără părere de­ rău. ____ „Vocea Covur­lui­ului“ este informată că banda lui Ţandură au început din nou să şi facă excursiunile sale de jaf şi overe prin nefericitul nostru judeţ. In zilele tre­cute au calcat casa preotului Christache, din comuna Vlădeşci, i-au bătut şi i-au fu­rat 300 galbeni. Banda continuîndu-şi me­seria sa, au căutat să mai jefuasca şi casa unui evreu din Beresci, însă sătenii, prim­­a rând de veste, n au lasat’o să-şi realizeze scopul. DIn LOCALITATE. Astăzi s’au inclus curtea cu juraţi pentru sesiunea din Iunie. Săptămâna acesta, cu începere de luni, au plouat in tote zilele, afara de miercuri, în Iaşi şi in unele din împrejurimile lui. Ploaea a vcăzut in­deobşte cătră sară, şi fiind liniştită şi de o durată nu prea lungă, au fost şi binefacetore şi nici lucrările cîm­­pului unu le-au impiedecat.­ ­Partea literara. Reproducem din „Gazzetta di Napoli“ Cântul gintei latine,­­tradus în limba ita­liană de d. Domenico Muti : IL CANTO DELLA RAZ2A LATINA. Prima fra tutti i popoli Sta la latina gente, Regina Eli’ e; da secoli Un astro il piu fulgente Le cinge il fronte, e nobile Dali’ Orto all’ Occidente Versa una luce vivida Sulf orme ehe lasciô. E incantatrice vergine La stirpe di Quirino, Fra lo straniero attonito Prostrare in uno inchino : Bella, vivace ed ilare Nell’aer su o divino, Si scalda in sole splendido, Mar di smeraldo EU’ à. Latina gente e florida D’ogni del suol ricchezza, Che alle Sorelle provvida Largisce con gajezza : Ma è nel furor terribile La tirannia disprezza, Ed arma il braccio vindice Quand il suo onor lo vuô. E ailor, nel giorno ultimo Che ai popoli è serbato, Lo stipite de Lazio Da. Dio fia interrogato : „Nel mondo in tanti secoli „Che fésti ?“ A me fu dato —Risponderà—„tua immagine „Rappresentar colà.

Next