Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-09-19 / nr. 186

STEAUA ROMÂNIEI, după care guvernul austriac ar fi decis definitiv de a amîna operaţiunile spre Novi-Bazar până la primăvara viitoare. „Acesta încercare au mişcat viu pe Sul­tan şi pe miniştri, şi în aceeaşi zi s’au fă­cut perchiziţii şi arestări la toţi omenii ca­ri puteau fi bănuiţi a fi în înţelegere cu sofrapa din chestiune“. O scrisore din Constantinopole, publica­tă de „Noua presă liberă“ declară că Sultanul continuă de a fi surd la proiectele de reformă din Azia-Mi­r prezentate de d. Layard. Aceste proiecte cuprind multe paragrafe care vio­­leză prerogativele Suit­inului. D. Layard cere organizarea unei poliţii streine şi dreptul, pentru rezidenţii englezii, de a controla apăr­a­rea legilor in­aintea tribu­nalelor; numirea membrilor cari vor com­pune acesta tribunale va trebui să fie a­­probată de guvernul englez. Ambasadorul englez cere asemine cesiunea Trapezuntei. Se zice că trimisul emirului de Afganistan, care au sosit de curînd la Constantinopole, se silesc de a hotări pe Portă să invhce o alianţă cu Rusia. — Se comunică din Filipopoli . O ordine de zi a comisariului imperial rus din Bulgaria dispune că toţi tinerii Bulgari de la 21—22 ani vor fi chiamaţi sub arme. Conscripţiunea va funcţiona mai intăiu in distra­tele Rusciur, Vidi­n, Tîrnova, Sofia şi Plevna. Se va infiinţa probabil o şcolă de sub-ofiţeri. Generalul Dodukof se ocupă cu organizarea in­strui­ţi­unei. Fie­care district va avea un inspec­tor de invăţălment. Se creeză trei gimnasii, la Sofia, Gabrova şi Rusciuc ; 2 scule normale, la Arbanae şi Somokovo ; o scolă comercială la Sistov, una de agricultură la Plevna şi o şcolă de industrie la Slivno. — Ofiţerii italieni, colonelul de stat-major Rossi şi căpitanul Fanfani, sosiţi de curînd in Bucureşti, nu au nici-o misiune militară, ci au venit ca să viziteze timpul de barae de peste Dunărea.­­ „Peşti Naplo“ asigură că la congresul din Berlin principele de Bismarck s’au opus energic la cererea formulată de cătră delegaţii austriaci a ţi­nut mandat european pentru ocuparea Bosniei şi a Herţegovinei. Numai după ce comtele au ame­ninţat că va părăsi congresul, cancelariul german au incuviinţat clauzula relativă la ocupare, intro­dusă asupra propunerei principelui de Bismarck. „Gazeta Germaniei de Nord.“­respunzînd lui „Peşti Naplo“ declară aserţiunile sale de inven­­ţiuni de o rară audacie. „Gazeta“ susţine că nu numai cabinetele ci şi alte persone ştiu că un con­gres propunerile plenipotenţiarilor austriaci, rela­tive cît la Bosnia cît şi la celelalte chestiuni au aflat tot­dea­una din partea principelui de Bis­marck sprijinul cel mai solid, precum se înţelege acesta din raporturile de intimă amiciţie care domnesc intre ambele împărăţii.­­ „Gazeta de Colonia“ anunţă că San­ Stefano şi imprejurim­ele lui au fost ocupate in ziua de 23 de către Turci in urma evacuărei lor de cătră Ruşi. Aceştia se retrag incet spre Adrianopole. — Se comunică din Ne­­plie că erupţiunea Vesu­­vului sporeşte, şi că lava au început a curge pe cos­tele muntelui. — „Daily News“ publică o depeşă din Viena Programul politicei lui Leon XIII. O scrisore de curînd adresată de papa cardinalului Nina cuprinde programul p­o­­liticei Satului Scaun. Scrisorea aminteste cu durere moin­tea cardinalului Franchi. Ea lauda iscusința în afaceri, fermitatea și spiritul cardinalu­lui Nina la care se adreseaza p­apa facen­­du-i cunoscute ideile sale. Papa aminteşte că îndată după înalţarea lui la tronul pontifical, au adresat tuturor episcopilor o enciclică, care deplînge des­­ordinile societăţei actuale şi expune bine­facerile Bisericei care posede şi astăzi totă puterea spre a vindica ranele morale ale societăţei. Papa, condus de aceste simţimente, s’au adresat, la capii naţiunilor, chiar la aceia cari nu sînt legaţi cu Satul Scaun prin legăturile religiunei catolice, invitându-i să nu refuze Bisericei puternicul lor spri­jin. Ei s’au adresat, prin urmare, la ilus­trul împarat al naţiunei germane, care din cauza grelelor condiţ­­ni făcute catolicilor din aceasta ţară, chiamă cu deosebire soli­citudinea Satului Scaun. Acesta demarsă, scrie Santitea Sa, in­spirată numai de dorinţa de a restitui Germaniei pacea religiosă, au fost primită favorabil de împarat şi au avut bunul e­­fect de a începe negoţieri a­liate în cari­­ intenţiunea nostră n’au fost de a dobîndi­­ un simplu armistiţiu, ci o pace adevarată , solidă şi durabilă. însemnătatea acestui!t scop, drept apreţuită de înalta înţelepciune a acelora cari ţin în mînile lor destinurile imperiului, îi va conduce, avem încrederea, de a­ ne întinde o mină amică spre a-l­­ realiza. Biserica fără îndoila ar fi fericită de a vedea pacea restatornicită în Germania , dar imperiul ar fi nu mai puţin fericit, căci conştiinţele fiind pacinice, el ar afla, ca şi alta dată, în fiii Bisericei catolice supuşii sei cei mai credincioşi şi cei mai gene­roşi. Atenţiunea noistră se îndreptă şi spre ţerile Orientului unde evenimentele pregă­tesc Bisericei este un viitor mai bun. Sfiu­tul Scaun va face tot ce-i va sta prin pu­tinţă spre a favoriza interesele religiunei în aceste ţeri. Scopul nostru este deci de a exercita o acţiune binefacetore a Bisericei şi a Papa­tului în mijlocul societăţei actuale întregi. Cardinalul Nina, continuă scrisorea pon­tificală, va trebui să-şi îndrepte atenţiunea lui cea mai seriosa asupra grelei situaţiuni create pontificelui suveran la Roma în ur­ma despoierei care l’au făcut să piardă puterea sa temporală. Papa declară în urmă că nu voesce să se întindă asupra drepturilor Sintului S­aun nici asupra îngrijitei în care se află catolicii veciend pe părintele lor lipsit de libertate. Dar el nu se poate dispensa de a observa că, în vreme ce puterea spirituală are tre­buinţă, în condiţiunile actuale, de o liber­tate forte completă, el întimpină, din con­tra, încălcări ce fac forte greu guvernul Bisericei universale. Papa aminteşte, în acesta privinţă, plîn­­gerile lui Piu IX relative la suprimarea corporaţiilor religiose, la recrutarea armatei, la statornicirea in Roma a biseri­ilor şi a scolelor eretice, şi la o instrucţiune fără credinţă. Papa se plînge de necesitatea exequaturei guvernului pentru numirea episcopilor, de refuzul guvernului de a recunoiş­te pe unii episcopi sau de lungimea formalităţilor pen­tru recunoscerea lor. El zice că patro­­nagiul regal nu dă drepturi contrarie ace­lora a Bisericei. Papa în lee declarând că în aceste con­­diţiuni deplorabile, nu şiie c­ari sînt dato­riile ministeriului seu apostolic. Pregătirile Angliei contra Afganistanului. Din Bombai, cu data de 24, se telegrafieze „Stan­dardului „Nu se va face nici­ o încercare nouă, s­re a îndupleca pe Sir­ Ali să primească la curtea sa un­­ trimis englez. Misiunea au fost disolvată. Peste trei zie vor pleca 8.000 de omeni spre a intări gurnizona de la Guettah. See consideră ca sigur că oştirile vor înainta de în acest punct spre Canda­­har, mişcare ce ar avea de resultat tăierea comu­nicaţi­unilor între C­ibui şi Herat. In acelaş timp, 6.000 omeni vor merge la Kobat , vor intra in Af­ganistan prin valea Curum. O a treia colonă va stră­bate prin strîmtorea Khaiber.“ O depeşă din Simla adresată ziarului „Daily News“ vesteşte că emisarul vice-regelui Indiei au fost din Cabul rechiamat, şi că in cazul unei nă­văliri a Afganita­nului, trei starea Khaiberului va fi înconjurată. Guvernul indian nu are intenţiune de a ataca Cabulul, ci probabil de a efectua o de­monstra­ţiune spre a arăta emirului că nu are nici-o şansă de a trage in partea sa printr’o purtare a­­micală pe triburile de la hotară. De altă parte, ziarului „Daily Telegraph“ i se a­­nunţă, asemine din Simla, că negoţierile spre a des­­lipi populaţiunile Kibaiberiene de Sir-Ali înain­tează, şi că este speranţa că vor isbuti, căci aceste populaţiuni au şi nemulţumit chiar pe emir prin chipul amical cu care au primit misiunea en­gleză. Se telefieză din Berlin „Standardului“ : „Se anunţă din St.­Petersburg că Rusia au de-

Next