Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-11-25 / nr. 238

loc, căci­ nu odată în vieaţa mea am avut decepţiuni ! Mi se spune asemine ca positiv că în locul uneia sau alteia din persoanele citate va figura d. Cantili. Misiunea acestui ministeriu ar fi foarte simpla : s’ar mărgini întru a facilita înde­plinirea formalităţilor cerute de Constitu­­ţiune pentru convocarea camerelor de re­vizuire. Cum va primi Senatul noua combinare ministerială ? Iată o întrebare care au şi început a se pune, şi asupra mă voiu în­cerca şi eu în corespondenţa viitoare ca s’o ating. Telegrame de prin ziare. Lahora, 4 Decemvre. — (Oficială). — Brigada Mac Pherson din divisiunea Browne a inaintat pănă la Bosaval dincolo de Kur. Totul este linis­tit in trecătoarea Khyber. Comunicaţiunile au fost restabilite intre Daka şi Ali-Musjid. Constantinopole, 4 Decemvre. — Khereddin-paşa a fost numit mare vizir în locul lui Savet-paşa. Ministrul de resbel şi Seik-ul-Islamul au fost în­locuiţi. Constantinopole, 4 Decemvre. — Osman-paşa a fost numit ministru de resbel. Nurian Zade a fost numit Seik-ul-Islam. Riza-bey a fost numit prim secretar al Sultanului. Constantinopole, 4 Decemvre. — Ministerul a fost complectat ast­fel : Said-paşa, ministru al justiţiei; Kadri-paşa, ministru de interne; Kara­­theodoru-paşa, ministru al afacerilor străine ; Sa­­vas-paşa, ministru al lucrărilor publice ; Djevdet­­paşa, ministru al com­erciului. Marele şef al artileriei va fi numit pe urmă. (Havas). STEAUA ROMÂNIEI Ne temem insa că noul edificiu, ori­cit i-ar fi architectul de meşter, nu va putea fi o clădire sănătoasă, care să se bucure de o viaţă îndelungată, din cauză că co­loanele şi materialul din care se va com­pune nu poate fi in totalitatea lor aproape de cit tot acele vechi, putrede, cu metehne originare moşteni­te de la primii plas­ai uitorh in* localitate­. Reuniunea femeilor române din Iaşi, a­­ceastă societate de bine-facere atît de fo­lositoare şi de cunoscută ţerei, s’au întru­nit în ziua de 8 ale curentei, spre a pro­ceda la reînoirea comitetului seu. Următoarele doamne au întrunit aproa­pe unanimitatea sufragiilor : d-na Elena Mârzescu, ca prezidentă ; d-nele Ortansa Drosu și Maria Livaditi, ca vice-preziden­­te ; d-na Maria Holban și d-ra Maria Me­­­ linti, ca secretare ; d-na Sofia Boghian, ca­ sieră; d-nele Ana Manu, Smaranda Brân­că, Lucia Quintescu, Lucreţia Cobol­escu, Elisa Roşu şi Maria Petrovani, ca mem­bre ; eara d-nele Lucia Melic, Maria Iri­­mescu, Maria Chinescu, Cornelia Columb, Cleopatra Genoiu şi d-ra Cleopatra Petit, ca suplinitoare. Mai toate persoanele cari compun noul comitet au avut onoarea de a figura și în comitetul trecut. Puterile acestui comitet sunt pentru un timp de trei ani. In aceeași adunare de la 8 Noemvre, Comitetul trecut au făcut o dare­ de­ samă ce vom avea plăcerea de a o publica în unul din numerele viitoare ale jurnalului nostru. ÿt Din această dare de samă resultă că „Reuniunea femeilor romăne“ are un ca­pital de mai bine de 60.000 lei, o casă în valoare de 35.000 lei şi o şcoală profesi­onală cu un număr de 80 eleve. In întrunirea de la 8 Noemvre s’a nu­mit tot­o­dată şi o comisiune finanţiară, compusă din d. Stefan Nelu, primul-pre­­zident al Curtei de Apel, d. Bogdan, ca­­sieriul general al judeţului Iaşi, şi din d­­nele Aspasia Culian şi Maria Zarifopol, cari se cerceteze socotele casei societăţei. De la ultimele alegeri comunale se ob­servă o mare agitare in rândurile înfrânte ale legiunei fracţioniste. Galvanisată prin unirea cu d. d. N. R. Rosnovanu şi N. Ceaur Aslan, fracţiunea face cele mai din urmă străduinţi ca să-şi prelungească viaţa. Pentru acest scop ea ţine dese intruniri cînd la d-l Rosnovanu cînd la vre-unul dintre vechii sei membri, şi in aceste întruniri se ocupă cu reorganisarea şi re­constituirea pe noue temelii a partidului căr­at in discreditul general. Dupre cum aflăm toate ar fi chiar puse la cale : programul, statutele, comitetul, fondul necesar pentru publicarea unui ziar cotidian. Mai mult încă, intr’una din şedinţele ţi­nute săptămîna trecută, urîtul şi învechi­tul nume de fracţiune liberă şi indepen­dentă ar fi fost chiar cu toată solemnita­tea îngropat pentru tot­dea­una, pentru ca să fie înlocuit cu un alt nume, asemine vechiu, insă bine-sunător, cu acela de par­tid national-liberal. In sfirşit mîne-poimine noul născut are să inceapă chiar a se arata prin lume cu profesiunea sa de credinţă, scrisă in frun­tea organului seu de publicitate, care, pre­cum ni se spune, se va numi Apărătorul Constituţiunei. Dacă lucrurile ar fi astfeliu, noi n’am avea de cît să felicităm pe vechii membrii fracţionişti pentru frumoasa hotărîre ce au luat de a reconstrui edificiul in ruină al partidului d-lor, de a se regenera şi re­împrospăta, cu viaţa nouă, cu sânge strein împrumutat chiar şi de la d. d. Rosno­vanu şi Aslan. m, JM » JKOD JlL TT M. (Două conştinţi eminente). — Baronul X . . .şi marquisul Z ... se duceau la Niţa. Să ştie ca trenurile exprese pe această linie nu sunt formate de cît de vagoane de clasa I-ia ; şi cum baronul X . . . nu voeşte a voiaja cu servitorul seu, el zise acestuia de a st sui într’un alt comparti­ment ; marquisul . . . făcu același lucru cu feciorul seu. Se opresc cîtceva minute la Lyon. Ba­ronul și marquisul se întâlnesc și recunos­­cînduse în sala de aşteptare că s’au întâl­nit prin saloanele Parisului, şi spun unul altuia impresiunile voiajului. — O ! eu, zise baronul voiajez cu un tânăr încântător, nu am schimbat ţigări, aii sale sunt exelente ; trebue sa apar­ţie înaltei diplomaţii ; tonul seu poleit, favori­­ţile sale frumoase, toate acestea o arată. Sosiţi la Niţa, tablou : cei doi voiajori eminenţi descoper că au făcut mutual­­mente cunoştinţă cu servitorii lor respectivi. (O păcăleală nostimă). — E . . . luă întro sală o trăsură eșind de la club. Pe drum bagă de samă că și-a uitat punga. Ce să facă? Cum să plătească cursa? O idee îi veni cu toate aceste. Oprește puțin, birjar , strigă el. Am scăpat un napoleon pe pernele trăsuri. Mă duc să caut o lumină la dugheana din faţă. Remâi şi mă aşteaptă dinaintea uşei.... Dar de abia puse piciorul pe trotuar, şi viziteul, cu scop de a remânea stăpân pe napoleonul scăpat, dădu lin­ia cailor şi dis­păru parcă îl luase nasba. .. . mai ride şi astăzi de astă păcăleală. V J_______________________ La Voce D Italia ZIAR ITALO-ROMAN Organ de Liga Greco-Latina Directore EN RICO CROCE. Abonament: 3 luni 6 lei ; 6 luni 12 lei; un an 20 lei. Direcţiunea şi Administraţiunea se află, Ca­lea Victoriei, la Librăria Nouă, No. 47, Bucureşti.

Next