Steaua Roşie, iunie 1953 (Anul 2, nr. 77-84)

1953-06-10 / nr. 79

O victorie măreaţă în lupta pentru La 11 iunie 1953 se împli­nesc 5 ani de la naţionalizarea principalelor mijloace de pro­ducţie industrială. Acest act re­voluţionar, înfăptuit de clasa muncitoare condusă de partid, constitue o victorie măreaţă în lupta poporului muncitor pentru construirea socialismului in pa­tria noastră. Naţionalizarea principalelor mijloace de producţie a pus ca­păt exploatării omului de către om în întreprinderile naţionali­zate, fabrici, uzine, schele pe­trolifere, întreprinderi bancare, de transporturi şi asigurări care au devenit bunuri ale întregului popor muncitor. Călăuzindu-se după măre­ţul exemplu al Uniunii Sovie­tice şi aplicând în practică în­văţătura genială a lui Lenin şi Stalin, care arată că pârghia principală în construirea socia­lismului este industria grea, partidul nostru a condus şi con­duce poporul muncitor pe calea dezvoltării şi înfloririi indus­triei noastre socialiste. Au fost înfiinţate noi fabrici, uzine, u­­tilajul vechi şi starea tehnică înapoiată din vechile întreprin­deri au fost înlocuite. Ajutorul multilateral al Uniunii Sovieti­ce, colaborarea frăţească cu ţă­rile de democraţie populară, in­vestiţiile masive făcute de către stat şi munca neobosită a mun­citorilor au făcut posibil ca în­­tr’un timp destul de scurt să avem o industrie puternică, fă­ră precedent în istoria ţării noastre. Maşinile unelte, utila­jul electrotehnic, petrolifer, mi­nier, de construcţii, tractoare şi maşini agricole, rulmenţi, etc., expuse la expoziţia ..Economia planificată a R. P. R. în plin progres“, primele motocicle­te, biciclete şi camioane de ma­re tonaj fabricate pentru prima dată în ţara noastră sunt do­vezi vii ale continuei şi rapidei dezvoltări a industriei noastre socialiste. Naţionalizarea a deschis dru­mul unui şir lung de măreţe şi însemnate realizări ale poporu­lui muncitor. La noi în ţară a dispărut pentru totdeauna şo­majul şi mizeria. Nivelul de trai al muncitorilor este în con­tinuă creştere. Agricultura pri­meşte tot mai multe tractoare, tot mai multe maşini agricole , ceea ce constitue o condiţie principală în transformarea so­cialistă a agriculturii. In Regiunea Autonomă Ma­ghiară, ca şi în întreaga ţară, fabricile, uzinele vechi se lăr­gesc, se ridică altele noi. Nu­mărul muncitorilor este în con­tinuă creştere. Fabrica de che­restea din Reghin, de exemplu, la naţionalizare avea în func­ţie doar două gatere. Astăzi, ea a devenit o întreprindere mare cu multe ramuri de producţie. Aici, pe lângă fasonarea cheres­telei, lemnului de mină, etc. se fabrică instrumente muzicale, planoare, bărci, barăci, lăzi re­cuperabile, butoaie şi alte pro­duse finite din lemn. Dezvoltarea industriei cere tot­odată tot mai multe cadre, tot mai mulţi muncitori. La toa­te întreprinderile forestiere din regiune, făcând o comparaţie cu anul 1948, numărul munci­torilor s’a mărit cu peste 50 la sută. Dacă în timpul regimuri­ pace şi socialism lor burghezo-moşiereşti numă­rul cadrelor calificate din între­prinderile forestiere reprezenta abia 5—10 la sută din numărul total al muncitorilor, astăzi pes­te 50 la sută din muncitorii fo­restieri sunt calificaţi în diferi­te specialităţi. In exploatările forestiere, viaţa grea de altă dată a muncitorilor s’a schim­bat fundamental. Prin grija partidului şi guvernului pentru continua îmbunătăţire a condi­ţiilor de muncă şi de trai ale muncitorilor şi în acest dome­niu — ca şi în celelalte dome­nii de muncă — au fost obţinu­te rezultate însemnate. Mai mult de 80 la sută din munci­torii din exploatările forestiere au la dispoziţie bărăci spaţioa­se, cu lingerie curată, hrană caldă, biblioteci şi în multe lo­curi chiar şi lumină electrică. Munca lor deosebit de grea es­te uşurată prin minunatele ma­şini sovietice. In tot mai multe locuri de exploatare sunt folo­site puternicele tractoare sovie­tice K.T. 12, grupurile electro­gene, etc. La Tg.-Mureş, în locul fabri­cii de mobile Székely şi Rethi dotată cu utilaj primitiv, cu ate­liere mici, întunecoase, unde mulţi muncitori şi-au pierdut sănătatea, astăzi se înalţă fal­nic una din cele mai mari fa­brici din Sud-Estul Europei, fa­brica de mobile ,,Simo Géza”. Productivitatea muncii, ca o urmare a continuei dezvoltări a fabricilor şi uzinelor, a dotării lor cu utilaj modern, este în continuă creştere. Făcând com­paraţie cu anul naţionalizării, î­­ anul 1953, la fabrica de piei şi mănuşi „Petőfi Sándor” din Tg.-Mureş, productivitatea mun­cii a crescut pe cap de munci­tor cu 850 la sută. La fabrica de textile din Sf. Gheorghe pro­ducţia a crescut cu aproape de 4 ori. Primul nostru plan cincinal pune în faţa industriei noastre socialiste noi perspective de dezvoltare. Construirea termo­centralei electrice de la Sângior­­giu­ de Pădure. Atelierul cen­tral de reparaţii a Ministerului Industriei Lemnului. Combina­tul de postav din Miercurea- Ciuc, şi alte multe fabrici, uzi­ne, căi ferate noi ce se vor con­strui, — din rare multe sunt chiar în curs de construire — vor contribui în mare măsură la înflorirea industriei noastre socialiste. Industrializarea socialistă, pune în faţa poporului muncitor sarcina de a -şi ridica continuu nivelul vigilenţei revoluţionare pentru a demasca la timp ori­ce încercare de sabotaj, orice piedică pusă în mersul nostru înainte. Organizaţiile de partid şi sin­dicate din fabrici, uzine, şi şan­tiere trebue s­ă acorde o atenţie deosebită ridicării continue a nivelului de calificare a­ munci­torilor, creşterii de noi cadre, de încurajare a inovatorilor, ra­­ţionalizatorilor şi a specialişti­lor cinstiţi. Intensificându-ne e­­forturile, folosind din plin teh­nica nouă să păşim mereu îna­inte spre noi succese în indus­trializarea ţării noastre! PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VA! Anul 11. Nr. 79.­­ Miercuri, 10 Iunie 1953. I_________4 pagini 20 bani IN INTERIORUL ZIARULUI. — La examenul de stat. (pag. 2-a.) — Mai multă atenţie combaterii dăunătorilor, pag. — Mai mult Interes desfăşurării colectărilor In raionul Gheorghi-I (pag. 2-a). — Ochiul gospodarului. (pag. 2-a.) — Un nou imbold in munca femeilor (rar 3-a). — Soarta vitregă a unei batoze (pag. 3-a). — Colţul Festivalului, (corespondenţe) — (pag. 3-a). In întâmpinarea Festivalului Mondial al Tineretului Succesele tinerilor de la cooperativa meşteşugăreasca „Unitatea“ din Târgu-Mureş Festivalul Mondial al Tinere­tului este întâmpinat de tinerii din regiunea noastră cu noi şi noi succese în muncă. La coo­perativa de producţie meşteşu­gărească „Unitatea” din Tg.­­Mureş, angajamentele luate în cinstea Festivalului sunt înde­plinite de tinerii muncitori prin munca lor însufleţită. Deosebit de însemnate succese au fost obţinute de brigada de tineri condusă de Nemeş Eugen. In cinstea Festivalului, această brigadă şi-a luat angajamentul să depăşească sarcinile de plan lunare cu 30 la sută. In luna Mai, brigada şi-a depăşit sarci­nile de plan cu 70 la sută. S-a evidenţiat în mod deosebit ute­­mistul Nemeş Eugen, care şi-a depăşit sarcinile de plan cu 170 la sută. Ciocan Margareta, Tarr Alexandru, Demeter Irina şi alţi tineri şi-au depăşit prevederile planului cu câte 60—70 la sută. In orele libere, tinerii de la cooperativa meşteşugăreasca „Unitatea” din Tg.-Mureş pre­gătesc cu sârguinţă cadourile pentru delegaţii care vor parti­cipa la Festival. Feroviarii din Tg.-Mureş obţin noi succese în întrecerea socialista Expunerea tovarăşului Gheor­ghe Gheorghiu-Dej la Consfă­tuirea pe ţară a ceferiştilor, pre­cum şi Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a Comite­tului Central al P.M.R. cu pri­vire la îmbunătăţirea muncii şi ridicarea Căilor Ferate la nive­lul dezvoltării rapide a econo­miei naţionale a R.P.R. şi cu privire la ridicarea nivelului de trai al ceferiştilor a dat un pu­ternic imbold muncitorilor fero­viari. Aplicând cu succes metoda planului financiar al locomoti­vei a stahanovistei sovietice Klavdia Barainovscaia, 24 me­canici de la Depou­ de locomo­tive din Tg.-Mureş au realizat în luna Mai o economie în va­loare de 91.245 lei, depăşindu-şi în acelaş timp planul de trans­port cu 17 la sută. In lupta pentru îndeplinirea sarcinilor cincinalului în 4 ani s-a evidenţiat echipa de loco­motivă compusă din mecanicii Csavar Béla, Vetési Abel cu fo­­chiştii Tordai Victor şi Toth Gheorghe, care în luna Mai au realizat o economie de 46 tone cărbune convenţional. Dease­­meni s’a evidenţiat echipa de locomotiva compusă din meca­nicii Vajnar Ştefan şi Herţegan Simion cu fochiştii Bereczki Ni­­colae şi Barabás Iosif, realizând o economie de 41 tone cărbune, apoi echipa mecanicilor Sándor Gheorghe şi Olariu Gheorghe cu fochiştii Lăpuşan Gheorghe şi Papp Ludovic care au reali­zat în luna Mai o economie de 40 tone cărbune. Majoritatea e­­chipelor de locomotivă de la De­poul din Tg.-Mureș au realizat în luna Mai economii de câte 30—40 tone cărbune. Toate forţele pentru asigurarea victoriei în bătălia pentru o recoltă îmbelşugată Ne aflăm în plină desfăşurare a campaniei agricole de întreţi­nere a culturilor şi pregătirii pentru recoltare. Importanţa deosebită a întreţinerii culturi­lor în asigurarea unei recolte sporite a fost înţeleasă de oa­menii muncii de pe ogoare. In Regiunea Autonomă Maghiară, plivitul şi prăşitul culturilor — lucrări care asigură o bună dez­voltare a culturilor —­ se desfă­şoară din plin. In raionul Sân­­giorgiul de Pădure plivitul pă­­ioaselor a fost executat până la data de 5 iunie în proporţie de 84,3 la sută, prima praşdă în proporţie de 63,2 la sută, iar reparatul inventarului agricol în proporţie de 82,6 la sută, to­­talizându-se astfel la toate lu­crările — plivit, prăşit şi repa­ratul inventarului agricol — 24 puncte. In raionul Tg.-Mureş plivitul păioaselor este mai a­­vansat decât în raionul Sân­giorgiul de Pădure. Până la data de 5 iunie îrn raionul Tg.­­Mureş plivitul a fost executat în proporţie de 93,9 la suta, la prima prăşi­la şi la reparatul inventarului agricol însă, s-a e­­xecutat aici mai puţin decât în raionul Sângiorgiul de Pădure. Planul la prăşit a fost executat în proporţie de 63,1 la sută şi la reparatul inventarului agri­col în proporţie de 78,5 la sută. Astfel, raionul Tg.-Mureş totali­zează 23 puncte. In raioanele Reghin, Odorhei şi Sf. Gheorghe, lucrările de în­treţinere a culturilor şi repara­re a inventarului agricol trebu­iesc intensificate. Deşi prima praşilă a fost realizată în raio­nul Odorhei în proporţie de 71 la sută, plivitul păioaselor a fost realizat aici numai în pro­porţie de 60,8 la sută, iar repa­ratul inventarului agricol în proporţie de 74,3 la sută. In ra­ionul Reghin, plivitul păioase­lor este destul de avansat, fiind realizat în proporţie de 91,2 la sută. Rămase în urmă sunt lu­crările la prăşit şi repararea in­ventarului agricol. In raionul Sf. Gheorghe sunt avansate lu­crările de reparare a inventaru­lui agricol,­­realizate în pro­porţie de 80,9 la sută) în acelaş timp plivitul culturilor păioase a fost executat numai în pro­porţie de 73,9 la sută, iar prima praşilă în proporţie de 31,7 la sută. Rămase în urmă sunt raioa­nele Topliţa, Gheorgheni, Mier­­curea-Ciuc şi Tg. Secuiesc. In raionul Tg.­Secuiesc, de exem­plu plivitul păioaselor este rea­lizat numai în proporţie de 14,5 la sută, în raionul Topliţa, re­paratul inventarului agricol a fost realizat numai în proporţie de 36 la sută , ori termenul prevăzut de Hotărîre pentru e­­xecutarea acestor lucrări este de 10 iunie. Datele de mai sus ne arată că lucrările de întreţinere a cul­turilor şi de reparare a inventa­rului agricol trebuiesc intensi­ficate. Trebuiesc mobilizate toa­te forţele pentru a asigura suc­cesul în bătălia pentru o recoltă îmbelşugată. Comitetele executive ale sfa­turilor populare şi organizaţiile de partid, care răspund direct de buna desfăşurare a muncilor agricole, trebue să-şi intensifi­ce activitatea mobilizând ţără­nimea muncitoare pentru execu­tarea la timp şi în bune condi­­ţiuni a lucrărilor de întreţinere a culturilor şi pregătirea pentru recoltat. Să folosim din plin fiecare ceas, fiecare minut pentru asi­gurarea unei recolte îmbelșu­gate!

Next