Steaua Roşie, iunie 1953 (Anul 2, nr. 77-84)

1953-06-10 / nr. 79

2 — „Noi, muncitorii, tehnicie­nii şi funcţionarii fabricii de postav „Păun Pincio” din Cis­­nadie, regiunea Stalin, invităm pe tovarăşii medici, absolvenţi ai Institutului dvs., să vină în rândurile noastre pentru a-şi pune cunoştinţele profesionale in slujba noastră, contribuind prin aceasta la menţinerea să­nătăţii noastre, ajutându-ne in lupta ce o ducem pentru Inder­plinirea planului cincinal în pa­tru ani” — Iată cum se adre­sează oamenii muncii direcţiunii Institutului Medico-Farmaceutic din Tg.-Mureş. Asemenea scri­sori sosesc zilnic pe adresa In­stitutului din fabrici şi mine, de pe şantiere, din SMT-uri, din gospodării agricole colective, din comunele Regiunii Autonome Maghiare şi din alte regiuni. Constructorii socialismului din fabrici sau de pe ogoare aşteap­tă cu nerăbdare momentul când vor putea îmbrăţişa cu drag medicii tineri, înarmaţi cu cuce­ririle celei mai înaintate ştiinţe medicale — medicina sovietică — care vor sta ca pavăze sigu­re, de veghe apărându-i şi vin­­decându-i de boli. ★ Examenul de stat e cel mai mare eveniment al anilor petre­cuţi între zidurile Institutului. Conştienţi de acest fapt studen­ţii prezentaţi în faţa comisiei privesc cu toată­­seriozitatea e­­xamenul de stat. Ei sunt scutiţi de temerile studenţilor din vre­murile burghezo-moşiereşti. De­plina încredere în viaţă, bucuria de a trai în epoca măreaţă a construcţiei socialiste şi de a participa din plin la această o­­peră, iată ce caracterizează în­treaga lor comportare. Acestui fapt se datoreşte dealtfel şi pre­zentarea, fără excepţie, a absol­venţilor celor trei facultăţi la e­­xamenul de stat. ★ Ne aflăm în sala în care se desfăşoară examenul de stat. Pe masa acoperită cu pânză ro­şie sunt aşezate ghivece cu muşcăţi; pe geamurile întredes­chise pătrunde mireasma plăcu­tă a brazilor şi a teilor ce trans­formă întreaga alee a universi­tăţii într’o grădină falnică. In faţa comisiei se prezintă rând pe rând, absolvenţi ai facultăţii de medicină­ generală, care de­pun examenul de stat din mar­­xism-leninism. Studenţii răs­pund calm, pe baza notiţelor pregătite cu dibăcie, înainte cu câteva minute iar la nevoie conferenţiarul Páll Gyula, vine în ajutorul lor, dând indicaţii asupra complectărilor ce le crede necesare. Astfel, iau naştere a­­devărate desbateri la un înalt nivel asupra problemelor dis­putate. In decurs de numai câteva ore, în ziua de 5 iunie, au fost tratate asemenea pobleme de o însemnătate deosebită ca: im­­p­­ortanţa internaţională a Marii Revoluţii Socialiste din Octom­brie, problema naţională, ca­racterul şi urmările celui de al II-lea război mondial, economia perioadei de trecere de la capi­talism la socialism, lupta de clasă în etapa actuală, etc. In majoritatea lor,­­ problemele au fost expuse clar, în mod viu şi legate de viaţa practică a Institutului. Astfel, studenţii au accentuat rolul deosebit de im­portant al ajutorului sovietic în toate domeniile activităţii lor. însăşi Institutul Medico-Far­­maceutic din Tg.-Mureş — după cum a reeşit din răspunsuri­le studenţilor — este un rod al politicii naţionale leninist-stali­­niste, urmată cu fermitate de către Partidul nostru, politică ce a dus dealtfel şi la crearea Re­giunii Autonome Maghiare. Au fost subliniate cu tărie laturile multiple ale ajutorului sovietic în privinţa înzestrării Institutu­lui cu instalaţii, instrumente şi aparate medicale, în privinţa îm­părtăşirii minunatei experien­ţe a medicinei sovietice prin vi­zitele savanţilor sovietici la Tg. Mureş, prin numeroasele ma­nuale sovietice din biblioteca Institutului şi altele. Deasemeni, s’a insistat mult asupra însem­nătăţii bazei pavloviste în toate ramurile medicinei. Este însă o lipsă atât a pro­fesorilor cât şi a studenţilor faptul că la examenul de stat, nu s’a scos la iveală suficient de concret ce anume materiale sovietice de specialitate au folo­sit în parte studenţii respec­tivi în cursul anilor de studiu şi ce foloase practice au tras­ele pe urma acestor materiale. Dacă s’ar fi insistat şi asupra acestei laturi a problemei, fără îndoială, succesul examenului de stat ar fi fost mai mare. La tratarea problemei naţiona­le, s’au dat exemple concrete de manifestări naţionaliste din ca­drul Institutului, arătându-se că ele au avut la bază întot­deauna uneltirile duşmanului de clasă. Cu îndrumarea orga­nizaţiei de bază studenţii au luat poziţie hotărîtă împotri­va acestora. Aceste exemple au fost însă luate din trecutul In­stitutului şi a fost nevoie de intervenţia conferenţiarului pen­­tru ca să se constate că nu este bine să se alunece pe pan­ta autoliniştirii, deoarece în mentalitatea unor studenţi mai sunt şi astăzi rămăşiţe putrede, care se manifestă uneori sub forma şovinismului sau a cos­mopolitismului. Desvăluirea cu curaj a acestor manifestări — în legătură cu care s-au dat noi exemple concrete — consti­­tue garanţia stârpirii lor din rădăcini. La tratarea urmărilor celui de al II-lea război mondial, conferenţiarul a pus asemenea întrebări practice: „ce a adus victoria asupra fascismului pen­tru ştiinţa medicală?“ Studentul care a răspuns la această întreba­re, a demonstrat temeinic, proble­ma, însă, pe de altă parte s’a constatat că n'a studiat litera­tura contemporană în legătură cu cel de al doilea război mon­dial şi astfel,, deşi în esenţă a cunoscut, n’a putut dezvolta su­ficient de convingător, rolul im­perialiştilor americano-englezi in pregătirea războiului. Din răspunsurile date de stu­denţi la examenul de stat, a reeşit că majoritatea lor au stu­diat temeinic documentele celui de al XIX-lea Congres al P.C.U.S. Aşa de exemplu, fiind vorba despre desvoltarea patriei noastre după eliberarea de sub jugul fascist, s’a arătat că du­pă cum a subliniat tov. A. I. Micoian în cuvântarea sa ros­tită la Congresul al XlX-lea al P.C.U.S. — România — desfă­şurând cu toată amploarea ex­tracţia de petrol, a devenit o ţară şi o industrie de maşini în dezvoltare şi chiar de pe acum, folosind ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, produce ea însăşi aproape întregul utilaj necesar pentru extracţia petro­lului. Studenţii prezentaţi la exa­menul de stat, în marea lor majoritate, au analizat just problema luptei de clasă în ţa­ra noastră, cât şi trăsăturile caracteristice ale perioadei de trecere de la capitalism la socia­lism. Ei au luat atitudine fermă şi combativă împotriva duşma­nului de clasă şi au subliniat caracterul partinic al ştiinţei şi practicii medicale. Studentul Kiss Domokos însă a dat dova­dă de o totală nepregătire, oco­lind unele probleme esenţiale, cum ar fi de pildă: urmările devierii de dreapta, rolul for­maţiunii micii producţii de mărfuri şi politica statului nos­tru democrat popular în legă­tură cu ea, esenţa şi importan­ţa luptei de clasă, etc. Conferenţiarul Pál­ Gyula, în­să a luat poziţie hotărîtă faţă de comportarea sa, dând dova­dă de combativitate. Desfăşurarea examenului de stat la Institutul Medico-Far­maceutic din Tg.-Mureş, dove­deşte că în această instituţie de învăţământ superior, pregătirea studenţilor atât din punct de vedere politic-ideologic, cât şi profesional, constitue o preocu­pare de seamă din partea con­ducerii Institutului, ea este pri­vită ca o chestiune de onoare. In cursul examenelor, majori­tatea studenţilor — ca Demeter Andrei, Vass Eugen, Nemes Şte­fan, Molnár Vincze, Baricz Arpad şi alţii — de origi­ne muncitori şi ţărani-munci­­tori au dat dovadă că privesc cu toată seriozitatea măreaţa sarcină ce stă în faţa lor, de a deveni cadre medicale temeinic pregătite ale construirii socia­lismului. Oamenii muncii care îi aşteaptă cu atâta nerăbdare, nu se vor înş®!a. ș- /. !L «eh «f ac «i ni enu i cfi STEAUA ROȘIE Mai multă atenţie combaterii dăunătorilor Ţăranii muncitori din comu­na Breaza (raionul Reghin) au obţinut frumoase realizări în ceea ce priveşte întreţinerea cul­turilor. Până la data de 23 Mai, în această comună a fost executat în întregime primul privit al culturilor păioase şi în propor­ţie de 50 la sută plivitul al doi­lea. Deasemeni şi la plantele prăşitoare au fost obţinute rea­lizări destul de însemnate. Pâ­nă în prezent au fost prăşite peste 30 hectare cu diferite cul­turi prăşitoare. O mare atenţie trebue acor­■ dată însă combaterii dăunători- I lor de orice fel care se ivesc în I lanuri. In repetate rânduri ţă­■ rănii muncitori au sesizat orga­­­­nele agricole despre apariţia în lanurile de orz a unui gândac I necunoscut, care roade frunzele­­ şi lasă un mare număr de ou­­şoare. Organele agricole comu­­­nale au încercat fără mult suc­■ ces să combată aceşti dăunători • cu nitroxan şi gerosal, apoi au­­ anunţat organele fito-sanitare ■ dela raion. Cu toate sesizările repetate, organele raionale fito­■ sanitare, şi nici agronomii sec­ţiei agricole raionale nu s’au­­ sinchisit de cazurile semnalate • şi n’au găsit de cuviinţă să vi­­­nă la faţa locului. Nu cred oare­­ .tovarăşii din secţia agricolă de­­­ pe lângă sfatul popular al raio­­­­nului Reghin, că atitudinea lor • este cu totul dăunătoare intere­­­selor celor ce muncesc? Comitetul executiv al sfatului­­ Popular al raionului Reghin va­­ trebui să ia măsuri grabnice , pentru combaterea dăunătorilor , iviți în diferitele culturi, care­­ periclitează recolta îmbelşugată , ce se prezintă până acum. Mai mult interes desfăşurării colectărilor în raionul Gheorgheni Colectarea şi achiziţionarea produselor agricole vegetale şi animale este o formă a schim­bului de mărfuri dintre oraş şi sat, o expresie a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Ea constituie baza legăturilor dintre industrie şi agricultură. Manifestându-şi dragostea şi ataşamentul faţă de clasa mun­citoare şi partidul ei, membrii gospodăriei agricole colective „Drumul Socialismului” din Lă­­zarea au predat încă în luna Februarie întreaga cotă anuală de carne şi lapte. Peste cota a­­nuală, colectiviştii au mai pre­dat statului celor ce muncesc încă 250 litri lapte de vacă. Ţăranii muncitori din comu­nă urmează cu drag exemplu­ colectiviştilor. Moga Andrei, Bajko Nicolae, Bartiş Ana, Csergő Andrei şi alţi ţărani cu gospodării mici şi mijlocii şi-au îndeplinit cu cinste obligaţiile de predare a cotelor de carne şi lapte pe întreg anul. Organiza­ţia de bază şi comitetul execu­tiv al sfatului popular comuna­ sprijină din plin desfăşurarea colectărilor prin munca politică în rândurile ţărănimii munci­toare. Rezultatele n’au întârziat să se arate. In întreaga comu­nă, planul semestrial de colec­tare a produselor animale a ■fost îndeplinit, până la 1 iunie, în proporţie de 79 la sută la carne, de 100 la sută la lapte de oaie, etc. Frumoase rezultate au fost obţinute şi în comuna Valea­ Strâmbă. Aici, organizaţia de bază s'a ocupat îndeaproape de desfăşurarea colectărilor de lap­te şi carne. Conducerea căminu­lui cultural a fost îndrumată să popularizeze fruntaşii în colec­tări, să critice pe codaşi, iar prin munca de agitaţie din casă în casă s’a arătat ţărănimii muncitoare rolul important al colectărilor în asigurarea apro­vizionării populaţiei muncitoare. Comuna Valea­ Strâmbă a de­venit astfel fruntaşă pe raion în realizarea planului de colectări la produsele animale. Astfel, în această comună până la data de 1 iunie planul de colectare pe semestrul I al anului 1953 a fost îndeplinit în proporţie de 74 la sută la carne, de 76 la su­tă la lapte, de 85 la sută la lap­te de oaie. In raionul Gheorgheni sunt însă şi comune unde colectarea produselor animale este com­plect neglijată. In comuna Re­­metea, comitetul executiv al sfa­tului popular priveşte colectarea drept o sarcină aparte a aparatu­lui de colectare. Nici planul de muncă şi nici întreaga activita­te a acestui comitet executiv nu este legată cu nimic de pro­blema colectărilor. Colectorul, şi el nepăsător, aşteaptă ca ce­tăţenii să se prezinte la el aca­să cu produsele destinate colec­tării. Lipsa de interes şi atitu­dinea nejustă a comitetului exe­cutiv faţă de problema colectă­rilor şi nepăsarea condamnabilă a colectorului au ca urmare că în această comună planul de co­lectare pe semestrul I abia a fost realizat până la 1 iunie în proporţie de 36 la sută la lapte de vacă, de 12 la sută la carne de porc, iar colectarea laptelui de oaie, tot din nepăsarea co­mitetului executiv al sfatului popular încă nici nu a început. ■Situaţie asemănătoare este şi în comuna Joseni. Reprezentanţii Comitetului de Stat pentru colectarea produse­lor agricole din Gheorgheni, URCC şi comitetele executive ale sfaturilor populare raional şi comunale vor trebui să ia măsuri grabnice pentru înlătu­rarea lipsurilor ivite în acest domeniu de activitate desfăşu­rând o însufleţită muncă de lă­murire, popularizând experien­ţa pozitivă şi trăgând la răs­pundere pe cei care se dove­desc a fi vinovaţi, nepăsători faţă de bunul mers al colectă­rilor. R. L. Ochiul gospodarului „S'a făcut frate cu dracu“ In acest articolaş este vorba, printre altele de unul din principiile pe care vă bazaţi dvs. lordache Gheorghe, şef al Oco­lului Silvic Răstoliţa, care susţineţi că: „până treci puntea te faci frate şi cu dracu". Şi acum, să trecem la amănunte. După cum se ştie, în ultima vreme eraţi bun prieten cu chiaburul Ioan Curta şi în aceeaşi măsură şi cu vecinul său, Păşcan Victor, chiabur şi ăsta. Este mai greu de înţeles ce punte aveţi de trecut îm­preună? Noi ştim doar că vă aj­utaţi unul pe altul, şi că dvs. de mărinimos ce sunteţi faţă de asemenea oameni ca Paşcan Victor, faceţi pe dracul în patru spre a-i satisface cerinţele. Şi pentru că dvs. cu siguranţă veţi pretinde unele date con­crete în această privinţă, vă satisfacem dorinţa, iată de pildă, într-una din zilele trecute o comisie formată din Iordache Gheor­ghe, Timar Vasile, delegat ra­ional, Bândilă Iosif, vicepreşe­dinte al comitetului executiv al sfatului popular din comuna Deda şi. Puşcaş Iosif delegat comunal s’a deplasat pe teren pentru repartizarea păşunilor. Treaba a fost bine pornită. Dar dvs. „bun la suflet" — cum s’ar spune că sunteţi — aţi dat dovadă de a fi acela din comisie care respectă întocmai principiul de mai sus, dăndu-i ajutor chiaburului Păşcan Victor să poată trece şi el „sărma­nul“ cu succes puntea, adică i-aţi asigurat păşune din abundenţă- Astfel lui Păşcan Victor, pe lângă păşunea pe care a avut-o în locul numit „Peştele Răstoliţa” aţi mai binevoit să-i repartizaţi şi păşunea din „Zăpodea cu paiul“, cât şi aceia denumită „Poiana Mijloc”. Cert este acum că turmele lui Păşcan Victor păşunează în locul numit „Poiana Mijloc”, iar cele două păşuni sus amintite le rezervă pentru anumite ,,eventualităţi”. Aceste fapte însă nu pot fi tre­cute cu vederea. Ele stârnesc nemulţumiri în rândurile ţără­nimii muncitoare a cărei ură îm­­potriva chiaburilor creşte me­reu. Din toate astea însă noi tragem concluzia că cine se face frate cu „dracul" cade de pe punte, cu „drac” cu tot. PÂRLEA IO­AN coresp. 10 iunie 1953.

Next