Steaua Roşie, iunie 1953 (Anul 2, nr. 77-84)
1953-06-10 / nr. 79
2 — „Noi, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii fabricii de postav „Păun Pincio” din Cisnadie, regiunea Stalin, invităm pe tovarăşii medici, absolvenţi ai Institutului dvs., să vină în rândurile noastre pentru a-şi pune cunoştinţele profesionale in slujba noastră, contribuind prin aceasta la menţinerea sănătăţii noastre, ajutându-ne in lupta ce o ducem pentru Inderplinirea planului cincinal în patru ani” — Iată cum se adresează oamenii muncii direcţiunii Institutului Medico-Farmaceutic din Tg.-Mureş. Asemenea scrisori sosesc zilnic pe adresa Institutului din fabrici şi mine, de pe şantiere, din SMT-uri, din gospodării agricole colective, din comunele Regiunii Autonome Maghiare şi din alte regiuni. Constructorii socialismului din fabrici sau de pe ogoare aşteaptă cu nerăbdare momentul când vor putea îmbrăţişa cu drag medicii tineri, înarmaţi cu cuceririle celei mai înaintate ştiinţe medicale — medicina sovietică — care vor sta ca pavăze sigure, de veghe apărându-i şi vindecându-i de boli. ★ Examenul de stat e cel mai mare eveniment al anilor petrecuţi între zidurile Institutului. Conştienţi de acest fapt studenţii prezentaţi în faţa comisiei privesc cu toatăseriozitatea examenul de stat. Ei sunt scutiţi de temerile studenţilor din vremurile burghezo-moşiereşti. Deplina încredere în viaţă, bucuria de a trai în epoca măreaţă a construcţiei socialiste şi de a participa din plin la această operă, iată ce caracterizează întreaga lor comportare. Acestui fapt se datoreşte dealtfel şi prezentarea, fără excepţie, a absolvenţilor celor trei facultăţi la examenul de stat. ★ Ne aflăm în sala în care se desfăşoară examenul de stat. Pe masa acoperită cu pânză roşie sunt aşezate ghivece cu muşcăţi; pe geamurile întredeschise pătrunde mireasma plăcută a brazilor şi a teilor ce transformă întreaga alee a universităţii într’o grădină falnică. In faţa comisiei se prezintă rând pe rând, absolvenţi ai facultăţii de medicină generală, care depun examenul de stat din marxism-leninism. Studenţii răspund calm, pe baza notiţelor pregătite cu dibăcie, înainte cu câteva minute iar la nevoie conferenţiarul Páll Gyula, vine în ajutorul lor, dând indicaţii asupra complectărilor ce le crede necesare. Astfel, iau naştere adevărate desbateri la un înalt nivel asupra problemelor disputate. In decurs de numai câteva ore, în ziua de 5 iunie, au fost tratate asemenea pobleme de o însemnătate deosebită ca: importanţa internaţională a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, problema naţională, caracterul şi urmările celui de al II-lea război mondial, economia perioadei de trecere de la capitalism la socialism, lupta de clasă în etapa actuală, etc. In majoritatea lor, problemele au fost expuse clar, în mod viu şi legate de viaţa practică a Institutului. Astfel, studenţii au accentuat rolul deosebit de important al ajutorului sovietic în toate domeniile activităţii lor. însăşi Institutul Medico-Farmaceutic din Tg.-Mureş — după cum a reeşit din răspunsurile studenţilor — este un rod al politicii naţionale leninist-staliniste, urmată cu fermitate de către Partidul nostru, politică ce a dus dealtfel şi la crearea Regiunii Autonome Maghiare. Au fost subliniate cu tărie laturile multiple ale ajutorului sovietic în privinţa înzestrării Institutului cu instalaţii, instrumente şi aparate medicale, în privinţa împărtăşirii minunatei experienţe a medicinei sovietice prin vizitele savanţilor sovietici la Tg. Mureş, prin numeroasele manuale sovietice din biblioteca Institutului şi altele. Deasemeni, s’a insistat mult asupra însemnătăţii bazei pavloviste în toate ramurile medicinei. Este însă o lipsă atât a profesorilor cât şi a studenţilor faptul că la examenul de stat, nu s’a scos la iveală suficient de concret ce anume materiale sovietice de specialitate au folosit în parte studenţii respectivi în cursul anilor de studiu şi ce foloase practice au trasele pe urma acestor materiale. Dacă s’ar fi insistat şi asupra acestei laturi a problemei, fără îndoială, succesul examenului de stat ar fi fost mai mare. La tratarea problemei naţionale, s’au dat exemple concrete de manifestări naţionaliste din cadrul Institutului, arătându-se că ele au avut la bază întotdeauna uneltirile duşmanului de clasă. Cu îndrumarea organizaţiei de bază studenţii au luat poziţie hotărîtă împotriva acestora. Aceste exemple au fost însă luate din trecutul Institutului şi a fost nevoie de intervenţia conferenţiarului pentru ca să se constate că nu este bine să se alunece pe panta autoliniştirii, deoarece în mentalitatea unor studenţi mai sunt şi astăzi rămăşiţe putrede, care se manifestă uneori sub forma şovinismului sau a cosmopolitismului. Desvăluirea cu curaj a acestor manifestări — în legătură cu care s-au dat noi exemple concrete — constitue garanţia stârpirii lor din rădăcini. La tratarea urmărilor celui de al II-lea război mondial, conferenţiarul a pus asemenea întrebări practice: „ce a adus victoria asupra fascismului pentru ştiinţa medicală?“ Studentul care a răspuns la această întrebare, a demonstrat temeinic, problema, însă, pe de altă parte s’a constatat că n'a studiat literatura contemporană în legătură cu cel de al doilea război mondial şi astfel,, deşi în esenţă a cunoscut, n’a putut dezvolta suficient de convingător, rolul imperialiştilor americano-englezi in pregătirea războiului. Din răspunsurile date de studenţi la examenul de stat, a reeşit că majoritatea lor au studiat temeinic documentele celui de al XIX-lea Congres al P.C.U.S. Aşa de exemplu, fiind vorba despre desvoltarea patriei noastre după eliberarea de sub jugul fascist, s’a arătat că după cum a subliniat tov. A. I. Micoian în cuvântarea sa rostită la Congresul al XlX-lea al P.C.U.S. — România — desfăşurând cu toată amploarea extracţia de petrol, a devenit o ţară şi o industrie de maşini în dezvoltare şi chiar de pe acum, folosind ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, produce ea însăşi aproape întregul utilaj necesar pentru extracţia petrolului. Studenţii prezentaţi la examenul de stat, în marea lor majoritate, au analizat just problema luptei de clasă în ţara noastră, cât şi trăsăturile caracteristice ale perioadei de trecere de la capitalism la socialism. Ei au luat atitudine fermă şi combativă împotriva duşmanului de clasă şi au subliniat caracterul partinic al ştiinţei şi practicii medicale. Studentul Kiss Domokos însă a dat dovadă de o totală nepregătire, ocolind unele probleme esenţiale, cum ar fi de pildă: urmările devierii de dreapta, rolul formaţiunii micii producţii de mărfuri şi politica statului nostru democrat popular în legătură cu ea, esenţa şi importanţa luptei de clasă, etc. Conferenţiarul Pál Gyula, însă a luat poziţie hotărîtă faţă de comportarea sa, dând dovadă de combativitate. Desfăşurarea examenului de stat la Institutul Medico-Farmaceutic din Tg.-Mureş, dovedeşte că în această instituţie de învăţământ superior, pregătirea studenţilor atât din punct de vedere politic-ideologic, cât şi profesional, constitue o preocupare de seamă din partea conducerii Institutului, ea este privită ca o chestiune de onoare. In cursul examenelor, majoritatea studenţilor — ca Demeter Andrei, Vass Eugen, Nemes Ştefan, Molnár Vincze, Baricz Arpad şi alţii — de origine muncitori şi ţărani-muncitori au dat dovadă că privesc cu toată seriozitatea măreaţa sarcină ce stă în faţa lor, de a deveni cadre medicale temeinic pregătite ale construirii socialismului. Oamenii muncii care îi aşteaptă cu atâta nerăbdare, nu se vor înş®!a. ș- /. !L «eh «f ac «i ni enu i cfi STEAUA ROȘIE Mai multă atenţie combaterii dăunătorilor Ţăranii muncitori din comuna Breaza (raionul Reghin) au obţinut frumoase realizări în ceea ce priveşte întreţinerea culturilor. Până la data de 23 Mai, în această comună a fost executat în întregime primul privit al culturilor păioase şi în proporţie de 50 la sută plivitul al doilea. Deasemeni şi la plantele prăşitoare au fost obţinute realizări destul de însemnate. Până în prezent au fost prăşite peste 30 hectare cu diferite culturi prăşitoare. O mare atenţie trebue acor■ dată însă combaterii dăunători- I lor de orice fel care se ivesc în I lanuri. In repetate rânduri ţă■ rănii muncitori au sesizat organele agricole despre apariţia în lanurile de orz a unui gândac I necunoscut, care roade frunzele şi lasă un mare număr de ouşoare. Organele agricole comunale au încercat fără mult suc■ ces să combată aceşti dăunători • cu nitroxan şi gerosal, apoi au anunţat organele fito-sanitare ■ dela raion. Cu toate sesizările repetate, organele raionale fito■ sanitare, şi nici agronomii secţiei agricole raionale nu s’au sinchisit de cazurile semnalate • şi n’au găsit de cuviinţă să vină la faţa locului. Nu cred oare .tovarăşii din secţia agricolă de pe lângă sfatul popular al raionului Reghin, că atitudinea lor • este cu totul dăunătoare intereselor celor ce muncesc? Comitetul executiv al sfatului Popular al raionului Reghin va trebui să ia măsuri grabnice , pentru combaterea dăunătorilor , iviți în diferitele culturi, care periclitează recolta îmbelşugată , ce se prezintă până acum. Mai mult interes desfăşurării colectărilor în raionul Gheorgheni Colectarea şi achiziţionarea produselor agricole vegetale şi animale este o formă a schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat, o expresie a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Ea constituie baza legăturilor dintre industrie şi agricultură. Manifestându-şi dragostea şi ataşamentul faţă de clasa muncitoare şi partidul ei, membrii gospodăriei agricole colective „Drumul Socialismului” din Lăzarea au predat încă în luna Februarie întreaga cotă anuală de carne şi lapte. Peste cota anuală, colectiviştii au mai predat statului celor ce muncesc încă 250 litri lapte de vacă. Ţăranii muncitori din comună urmează cu drag exemplu colectiviştilor. Moga Andrei, Bajko Nicolae, Bartiş Ana, Csergő Andrei şi alţi ţărani cu gospodării mici şi mijlocii şi-au îndeplinit cu cinste obligaţiile de predare a cotelor de carne şi lapte pe întreg anul. Organizaţia de bază şi comitetul executiv al sfatului popular comuna sprijină din plin desfăşurarea colectărilor prin munca politică în rândurile ţărănimii muncitoare. Rezultatele n’au întârziat să se arate. In întreaga comună, planul semestrial de colectare a produselor animale a ■fost îndeplinit, până la 1 iunie, în proporţie de 79 la sută la carne, de 100 la sută la lapte de oaie, etc. Frumoase rezultate au fost obţinute şi în comuna Valea Strâmbă. Aici, organizaţia de bază s'a ocupat îndeaproape de desfăşurarea colectărilor de lapte şi carne. Conducerea căminului cultural a fost îndrumată să popularizeze fruntaşii în colectări, să critice pe codaşi, iar prin munca de agitaţie din casă în casă s’a arătat ţărănimii muncitoare rolul important al colectărilor în asigurarea aprovizionării populaţiei muncitoare. Comuna Valea Strâmbă a devenit astfel fruntaşă pe raion în realizarea planului de colectări la produsele animale. Astfel, în această comună până la data de 1 iunie planul de colectare pe semestrul I al anului 1953 a fost îndeplinit în proporţie de 74 la sută la carne, de 76 la sută la lapte, de 85 la sută la lapte de oaie. In raionul Gheorgheni sunt însă şi comune unde colectarea produselor animale este complect neglijată. In comuna Remetea, comitetul executiv al sfatului popular priveşte colectarea drept o sarcină aparte a aparatului de colectare. Nici planul de muncă şi nici întreaga activitate a acestui comitet executiv nu este legată cu nimic de problema colectărilor. Colectorul, şi el nepăsător, aşteaptă ca cetăţenii să se prezinte la el acasă cu produsele destinate colectării. Lipsa de interes şi atitudinea nejustă a comitetului executiv faţă de problema colectărilor şi nepăsarea condamnabilă a colectorului au ca urmare că în această comună planul de colectare pe semestrul I abia a fost realizat până la 1 iunie în proporţie de 36 la sută la lapte de vacă, de 12 la sută la carne de porc, iar colectarea laptelui de oaie, tot din nepăsarea comitetului executiv al sfatului popular încă nici nu a început. ■Situaţie asemănătoare este şi în comuna Joseni. Reprezentanţii Comitetului de Stat pentru colectarea produselor agricole din Gheorgheni, URCC şi comitetele executive ale sfaturilor populare raional şi comunale vor trebui să ia măsuri grabnice pentru înlăturarea lipsurilor ivite în acest domeniu de activitate desfăşurând o însufleţită muncă de lămurire, popularizând experienţa pozitivă şi trăgând la răspundere pe cei care se dovedesc a fi vinovaţi, nepăsători faţă de bunul mers al colectărilor. R. L. Ochiul gospodarului „S'a făcut frate cu dracu“ In acest articolaş este vorba, printre altele de unul din principiile pe care vă bazaţi dvs. lordache Gheorghe, şef al Ocolului Silvic Răstoliţa, care susţineţi că: „până treci puntea te faci frate şi cu dracu". Şi acum, să trecem la amănunte. După cum se ştie, în ultima vreme eraţi bun prieten cu chiaburul Ioan Curta şi în aceeaşi măsură şi cu vecinul său, Păşcan Victor, chiabur şi ăsta. Este mai greu de înţeles ce punte aveţi de trecut împreună? Noi ştim doar că vă ajutaţi unul pe altul, şi că dvs. de mărinimos ce sunteţi faţă de asemenea oameni ca Paşcan Victor, faceţi pe dracul în patru spre a-i satisface cerinţele. Şi pentru că dvs. cu siguranţă veţi pretinde unele date concrete în această privinţă, vă satisfacem dorinţa, iată de pildă, într-una din zilele trecute o comisie formată din Iordache Gheorghe, Timar Vasile, delegat raional, Bândilă Iosif, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular din comuna Deda şi. Puşcaş Iosif delegat comunal s’a deplasat pe teren pentru repartizarea păşunilor. Treaba a fost bine pornită. Dar dvs. „bun la suflet" — cum s’ar spune că sunteţi — aţi dat dovadă de a fi acela din comisie care respectă întocmai principiul de mai sus, dăndu-i ajutor chiaburului Păşcan Victor să poată trece şi el „sărmanul“ cu succes puntea, adică i-aţi asigurat păşune din abundenţă- Astfel lui Păşcan Victor, pe lângă păşunea pe care a avut-o în locul numit „Peştele Răstoliţa” aţi mai binevoit să-i repartizaţi şi păşunea din „Zăpodea cu paiul“, cât şi aceia denumită „Poiana Mijloc”. Cert este acum că turmele lui Păşcan Victor păşunează în locul numit „Poiana Mijloc”, iar cele două păşuni sus amintite le rezervă pentru anumite ,,eventualităţi”. Aceste fapte însă nu pot fi trecute cu vederea. Ele stârnesc nemulţumiri în rândurile ţărănimii muncitoare a cărei ură împotriva chiaburilor creşte mereu. Din toate astea însă noi tragem concluzia că cine se face frate cu „dracul" cade de pe punte, cu „drac” cu tot. PÂRLEA IOAN coresp. 10 iunie 1953.