Steaua Roşie, septembrie 1953 (Anul 2, nr. 103-111)
1953-09-02 / nr. 103
i rii esenţei învăţăturii marxiste. Sarcina centrală a partidului este întărirea alianţei intre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare — temelia regimului democrat-popular. întărirea alianţei cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea clasei muncitoare, este chezăşia succesului in opera de construire a socialismului. Acest principiu stă la baza intregii activităţi a partidului. Trebue să ţinem minte mereu indicaţia marelui Lenin că socialismul nu poate fi construit fără o alianţă trainică cu massete de milioane ale ţărănimii muncitoare. A urma neabătut această politică leninistă încercată este îndatorirea principală a partidului şi guvernului nostru. In vederea întăririi alianţei Intre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare este necesară aplicarea consecventă şi sistematică a măsurilor economice ce au ca scop lărgirea ajutorului acordat ţărănimii muncitoare în vederea sporirii producţiei agricole, îmbunătăţirea aprovizionării ţărănimii muncitoare prin dezvoltarea schimbului între oraş şi sat, ridicarea nivelului de viaţă al ţărănimii muncitoare. In opera de transformare socialistă a agriculturii, organizaţiile de partid trebue să vegheze la stricta respectare a principiului liberului consimţământ, să combată şi să pedepsească cu severitate orice tendinţă de a folosi silirea administrativă. Organizaţiile de partid trebue să ducă o permanentă muncă de lămurire a ţărănimii muncitoare, pentru a o convinge, pe bază de fapte concrete, că drumul agriculturii socialiste este singurul drum sigur spre bunăstare şi fericire pentru ţăranul cu gospodărie mică şi mijlocie. Organizaţiile de partid trebue să combată cu toată hotărîrea orice fel de abuzuri din partea organelor administrative şi de partid în domeniul colectărilor, impozitelor, schimbului de pământ ş.a., să apere cu cea mai mare stricteţe legalitatea populară. O sarcină de mare însemnătate a organizaţiilor de partid dela sate este crearea unui larg activ fără de partid în jurul fiecărei organizaţii de partid, deoarece un astfel de activ constitue o puternică verigă de legătură între partid şi massele ţărănimii muncitoare. Folosind activizarea politică şi conştiinţa sporită a oamenilor muncii fără de partid, organizaţiile partidului trebue să-i atragă în număr tot mai mare la participare în conducerea treburilor obşteşti, să-i promoveze în munci de răspundere. Plenara cere organizaţiilor de partid să muncească neîntrerupt pentru lichidarea izolării de massă a unora dintre organele şi cadrele de partid. Este necesar să se pună capăt neîntârziat tendinţelor de înlocuire a muncii vii, de educare şi organizare a oamenilor muncii, prin metode birocratice în munca de partid (abuzul de circulări, instrucţiuni, dispoziţii telefonice, excesul de şedinţe, etc). Cadrele de partid, organele şi organizaţiile partidului trebue să plece cu atenţie urechea la glasul masselor, să fie gata nu numai să înveţe massele, ci să şi înveţe de la masse, să stimuleze critica de jos, să ducă o luptă necruţătoare împotriva celor care înăbuşă critica. Ele trebue să manifeste permanent grija pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii,să-i mobilizeze la lupta pentru ridicarea producţiei, pentru a asigura înflorirea patriei şi bunăstarea poporului. Organele de partid trebue să folosească intens toate formele de întărire a legăturilor cu massele , agitaţia şi alte forme ale muncii politice de massă, presa de partid, sfaturile populare, sindicatele, organizaţiile de tineret, delegatele de femei. O atenţie deosebită trebue acordată îndrumării de către partid a organizaţiilor sindicale, lichidării birocratismului ce se manifestă în activitatea unora dintre organele sindicale, îmbunătăţirii muncii de massă a sindicatelor, întăririi grijii lor pentru nevoile materiale şi culturale ale muncitorilor şi a funcţionarilor. In vederea îmbunătăţirii muncii organizaţiilor UTM, organizaţiile de partid sunt datoare să se ocupe cu dragoste şi pricepere de organizaţiile UTM, să asigure îndrumarea şi sprijinul activităţii lor, nu periodic, ci permanent. întărirea legăturii partidului cu cercurile largi de intelectuali este o sarcină de seamă a partidului. Intelectualitatea avansată constitue o mândrie naţională a poporului. Intelectualii legaţi de popor au adus şi aduc o contribuţie de preţ la dezvoltarea economiei naţionale şi a culturii, la întărirea regimului democrat popular. Organizaţiile de partid trebue să vegheze in permanenţă la asigurarea condiţiilor favorabile pentru activitatea creatoare a oamenilor de cultură, la îmbunătăţirea condiţiilor lor de trai, să desfăşoare munca de educare a intelectualilor în spiritul ideologiei marxist-leniniste. Mai mult ca oricând este necesară ascuţirea vigilenţei revoluţionare. Succesele forţelor păcii, democraţiei şi socialismului neliniştesc profund pe imperialişti, care desfăşoară mai departe goana înarmărilor, intensifică provocările, actele diversioniste, încercările de subminare din interior a ţărilor lagărului democratic. Exprimând, în numele tuturor membrilor de partid şi al masselor de oameni ai muncii, adânca satisfacţie pentru fermitatea cu care Comitetul Central al P.C.U.S. a lichidat aventura criminală a lui Beria, trădător mârşav al cauzei socialismului, plenara lărgită a C.C. al PMR a chemat pe comunişti şi pe oamenii muncii să tragă ’ Învăţăminte politice şi concluzii practice concrete din activitatea imperialiştilor şi agenturii lor. Datoria sfântă a tuturor organelor şi organizaţiilor de partid este să-şi întărească în fapte şi nu în vorbe vigilenţa de partid şi de stat, să descopere şi să zădărnicească acţiunile criminale ale spionilor, diversioniştilor şi sabotorilor, agenţi ai imperialismului. Organele şi organizaţiile de partid şi toţi membrii partidului trebue să păzească ca lumina ochilor puritatea rândurilor partidului, să fie vigilenţi faţă de orice deviere de la linia partidului sau deformare a politicii de partid. Trebue lichidată rămânerea in urmă ce se constată in munca de primire a candidaţilor şi membrilor de partid, asigurărîdu-se, pe baza respectării stricte a principiului primirii individuale, întărirea sistematică a organizaţiilor de partid cu membri noi, care şi-au dovedit prin fapte devotamentul pentru cauza partidului. Plenara a hotărît convocarea Congresului partidului pentru luna Martie 1954. In întâmpinarea acestui eveniment de cea mai mare însemnătate în viaţa partidului şi a poporului muncitor, să facem toate eforturile pentru a îmbunătăţi şi ridica la un nivel tot mai înalt munca de partid, pentru a îndeplini cu cinste sarcinile puse de plenara C. C. în scopul dezvoltării economiei ţării şi ridicării continue a nivelului de viaţă şi cultură al oamenilor muncii! Traducând în viaţă Hotărîrea plenarei C.C. cu privire la îmbunătăţirea muncii de partid, organizaţiile de partid îşi vor spori capacitatea lor de mobilizare a masselor în lupta pentru întărirea necontenită a statului democrat-popular, pentru consolidarea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare şi a unităţii dintre partid, guvern şi popor, pentru traducerea în viaţă a politicii partidului, — politică de construire a socialismului, de asigurare a bunei stări a poporului și de apărare a păcii. Pentru îmbunătățirea muncii de partid (Urmare din pag. 1-a) STEAUA ROȘIE A 7-a SESIUNE A ADUNĂRII GENERALE O. N. U. Discutarea proiectelor de rezoluţie în legătura cu problema coreeană NEW YORK 28 (Agerpres).—TASS In şedinţa din dimineaţa zilei de 26 August, Comitetul Politic al Adunării Generale O.N.U. a trecut la discutarea proiectelor de rezoluţii în legătură cu problema coreeană aflată în examinarea Comitetului. Comitetul urma să examineze proiectul de rezoluţie al delegaţiei URSS, proiectul de rezoluţie al celor 15 ţări in frunte cu SUA, proiectul de rezoluţie cu privire la participareaUniuniiSovietice la conferinţă, prezentat deoătre delegaţiile Australiei, Noii Zeelande, Danemarcei şi Norvegiei, proiectul de rezoluţie al delegaţiilor Angliei, Australiei, Canadei şi Noii Zeelande cu privire la participarea Indiei la conferinţă, precum şi proiectul de rezoluţie al Indiei, Indoneziei, Birmaniei şi Liberiei care prevede ca secretarul general al O.N.U. să comunice guvernelor Republicii Populare Chineze şi Republicii Populare Democrate Coreene propunerile şi procesele verbale ale şedinţelor Adunării Generale în legatură cu problema discutată şi să prezinte Adunării un raport corespunzător asupra acestei probleme. Proiectul de rezoluţie prezentat de URSS porneşte de la principiul convocării conferinţei politice sub forma unei conferinţe in jurul mesei rotunde şi prevede că în afară de participanţii la războiul din Coreea, la conferinţă să participe ţările neutre interesate in rezolvarea cu succes a problemei coreene şi a problemei păcii in Extremul Orient. Ţinândseama de dorinţele multor delegaţii, delegaţia URSS a modificat textul iniţial al proiectului său, prevăzând includerea a încă unei serii de ţări neutre în rândurile participanţilor la conferinţa cu privire la Coreea. Proiectul de rezoluţie al celor 15 ţări limitează componenţa conferinţei la ţările care au luat parte la războiul din Coreea. Delegaţia URSS a propus următorul amendament la rezoluţia celor 10 ţări: ,,Adunarea Generală considerând necesar să asigure condiţii cât mai favorabile pentru desfăşurarea cu succes a lucrărilor conferinţei politice, recomandă convocarea conferinţei politice pentru Coreea în următoarea componenţă: Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franţa, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Republica Populară Chineză, India, Polonia, Cehoslovacia, Republica Populară Democrată Coreeană, Coreea de Sud, Indonezia, Siria, Egipt, Mexic şi Birmania. Totodată, se are in vedere că hotăririle conferinţei vor fi considerate adoptate numai cu consimţământul părţilor care au semnat acordul de armistiţiu“. Delegaţia URSS a propus de asemenea să se excludă din proiectul de rezoluţie al Australiei, Noii Zeelande, Danemarcei şi Norvegiei cu privire la invitarea URSS la lucrările conferinţei, clauza care stipulează că Uniunea Sovietică urmează să fie invitată numai dacă „cealaltă parte“ va dori aceasta. Delegatul statului Peru a prezentat la proiectul de rezoluţie al Indiei, Indoneziei, Birmaniei şi Liberiei un amendament in care se propune ca din proiectul de rezoluţie susmenţionat să fie scoasă partea în care se spune că secretarul general al O.N.U. trebue să prezinte un raport Adunării Generale după ce va primi răspunsul guvernelor Republicii Populare Chineze şi Republicii Populare Democrate Coreene, încercând să-şi fundamenteze amendamentul, delegatul statului Peru a propus ca hotărârile Adunării Generale să fie transmise pur şi simplu guvernelor Republicii Populare Chineze şi Republicii Populare Democrate Coreene. El a obiectat împotriva oricărei Înţelegeri cu guvernele Republicii Populare Chineze şi Republicii Populare Democrate Coreene cu privire la componenţa conferinţei politice. Delegaţii Egiptului, Siriei şi Indoneziei, care au luat cuvântul la discuţiile asupra proiectelor de rezoluţie, au mulţumit delegaţiei sovietice pentru încrederea acordată ţărilor lor prin propunerea cuprinsă în proiectul său de rezoluţie ca ele să participe la conferinţa politică. Ei au declarat că vor participa la lucrările conferinţei politiice dacă Adunarea Generală va hotărî aceasta. Reprezentanţii Poloniei şi Cehoslovaciei au sprijinit proiectul de rezoluţie sovietic şi au declarat că vor vota împotriva proiectului grupului de state in frunte cu Statele Unite. Reprezentanta Cehoslovaciei, Sekaninova, a subliniat totodată că proiectul de rezoluţie al URSS, prevede toate condiţiile necesare pentru asigurarea desfăşurării cu succes a lucrărilor conferinţei politice şi pentru realizarea unei păci trainice în Coreea. Reprezentanţii Poloniei şi Cehoslovaciei au sprijinit deasemenea amendamentul delegaţiei sovietice la proiectul de rezoluţie al celor 15 ţări. Reprezentanţii SUA, Angliei ,şi ai altor ţări s-au pronunţat împotriva proiectului de rezoluţie modificat al URSS şi a amendamentului delegaţiei sovietice la proiectul de rezoluţie al celor 15 ţâri. Delegatul Angliei, Jebb, denaturând sensul propunerilor sovietice a declarat că ele ar constitui un fel de „încercare de diversiune” din partea delegaţiei sovietice. El nu a putut insă să-şi întemeieze cu nimic această afirmaţie. Ceea ce caracterizează declaraţia lui Jebb este faptul că el a încercat să manevreze intre poziţia adoptată de delegaţia engleză la începutul examinării problemei, atunci când a stăruit asupra convocării conferinţei „în jurul mesei rotunde“ şi poziţia delegaţiei engleze, în calitate de coautoare a proiectului de rezoluţie al celor 15, care limitează numărul participanţilor la conferinţă la ţările ale căror trupe au participat la războiul din Coreea. Reprezentantul SUA, Lodge, a continuat să apere poziţia delegaţiei americane cu privire la convocarea conferinţei „celor două părţi'' şi s'a pronunţat împotriva participării la conferinţă a unor ţări ca India, Indonezia, Birmania, Siria, Mexicul şi a celorlalte târi neutre recomandate în proiectul de rezoluţie al URSS. Delegatul american a apărat deasemenea amendamentul statului Peru la proiectul de rezoluţie al Indiei, Indoneziei, Birmaniei şi Liberiei. Sprijinind amendamentul delegatului peruvian, Lodge, a declarat că delegaţia americană este de părere că guvernele Republicii Populare Chineze şi Iepublicii Populare Democrate Coreene „nu au motive legale" de a-şi expune părerea asupra conferinţei politice in faţa Adunării Generale O.N.U. Majoritatea covârşitoare a delegaţilor care au luat cuvântul in şedinţă, printre care delegaţii Liberiei, Muatemalei şi Iugoslaviei au sprijinit proiectul de rezoluţie privitor la invitarea URSS şi Indiei la lucrările conferinţei politice. Reprezentanţii Indoneziei şi Liberiei, sprijiniţi de o serie de alte delegaţii, s au pronunţat Împotriva amendamentului statului Peru la proiectul de rezoluţie comun al Indiei, Indoneziei, Birmaniei şi Liberiei. Reprezentantul Indiei, Menen, acceptând, după cum a declarat el, un „compromis" cu delegaţia peruviană, a spus că este de acord să fie scoasă menţiunea că secretarul general trebue să prezinte un raport Adunării Generale, cu condiţia însă ca delegaţia statului Peru să-şi retragă amendamentul. Delegatul statului Peru a acceptat bucuros „compromisul" propus de Menon. In încheierea şedinţei a luat cuvântul şeful delegaţiei URSS, A. I. Vişinschi. Analizând in amănunt declaraţiile diferitelor delegaţi pe marginea proiectelor de rezoluţie discutate, şeful delegaţiei sovietice a arătat într'o cuvântare bine argumentată întreaga netemeinicie atât a proiectului de rezoluţie a celor 15 ţări, cât şi a tuturor obiecţiunilor aduse propunerilor sovietice. După ce a criticat poziţia delegatului american, A. I. Vişinschi a arătat că propunerile URSS pornesc de la principiul că participarea Republicii Populare Democrate Coreene şi a Coreei de Sud la conferinţă este obligatorie. Delegaţia sovietică, a declarat el, nu contestă dreptul Coreei de Sud de a participa la conferinţă, deoarece participarea ei este necesară pentru adoptarea de hotărâri în cadrul conferinţei. Poziţia Uniunii Sovietice, a declarat A. I. Vişinschi, este determinată de principiul că coreenii înşişi trebue să rezolve treburile lor interne şi prin urmare, fără consimţământul R.P.D. Coreene şi al Coreei de Sud, conferinţa nu poate adopta hotăriri. Pronunţându-se cu hotărire împotriva amendamentului delegatului Peruvian, sprijinit de delegatul american, la proiectul de rezoluţie al Indiei, Indoneziei, Birmaniei şi Liberiei, şeful delegaţiei URSS l-a calificat drept o încercare a delegaţiei americane de a impune Adunării Generale să nu ţină seama de părerea R. P. Chineze şi R. P. D. Coreene în problema componenţei conferinţei politice. Analizând în amănunt propunerile delegaţiei Uniunii Sovietice, A. T. Vişinschi a arătat că aceste propuneri asigură o justă componenţă a conferinţei, evitând ca ea să aibă un caracter unilateral şi respectând principiul colaborării, al reglementării tuturor problemelor litigioase pe calea tratativelor, asigură convocarea unei conferinţe politice cu adevărat internaţionale, capabilă să rezolve cu succes problema coreeană. 2 .Septembrie 1953. încheierea lucrărilor sesiunii Adunării Generale O.N.U. NEW YORK. (Agerpres). — TASS Luând cuvântul la 26 August, în cadrul şedinţei Comitetului Nr. 1 al Adunării Generale a O. N. U., A. I. Vişinschi, şeful delegaţiei U.R.S.S., a respins argumentele nefondate formulate de delegaţii englez, american şi alţii împotriva poziţiei adoptate de delegaţia sovietică în problema componenţei conferinţei politice pentru problema coreeană. In continuare, şeful delegaţiei sovietice a declarat următoarele: ,,Delegaţia americană, care se află în fruntea autorilor proiectului de rezoluţie al celor 15, consideră de prisos să înceapă testative cu guvernele R. P. Chineze şi R.P.D. Coreene în problema organizării conferinţei politice, crezând că ar fi întrutotul indicat să aducă pur şi simplu la cunoştinţa guvernelor R.P. Chineze şi R.P.D. Coreene hotărîrea Adunării Generale, fără a se interesa de părerea acestor guverne asupra acestei hotăriri, insă aceasta aducea ultimatum. Amintind condiţiile cuprinse în declaraţia lui Ciu-En-lai, care trebue preate pentru a asigura reuşita conferinţei politice, Vişinschi a declarat : Nu poli dicta condiţii guvernelor eroicului popor coreean şi marelui popor chinez, cum crede grupul celor 15 in ceea ce priveşte organizarea conferinţei politice pentru problema coreeană. Intr'un asemenea limbaj se poate vorbi cu ţări învinse, insă Coreea de Nord se află acum tot acolo unde se afla şi în anul 1950, când a fost atacată de banda hsiimunistă. Nu ne îndoim, a spus în încheiere Vişinschi, că orice rezoluţie de natură a bara calea unor viitoare tratative va adopta Adunarea Generală, aceste tratative vor avea totuşi loc aci ori acolo, într-o formă sau alta. Fără ele nu merge, pentru că — şi noi suntem convinşi de acest lucru — milioane de oameni, putem spune întreaga omenire — privesc cu indignare şi groază pericolul reînceperii acestui război şi sunt pătrunşi de dorinţa fierbinte de a se pune capăt acestui război şi de a se inlătura astfel pericolul unui nou război mondial care ar fi cea mai mare catastrofă pentru toate popoarele, pentru întreaga omenire. ★ NEW YORK. (Agerpres). — TASS In şedinţa plenară din după amiaza zilei de 28 August a Adunării Generale a O.N.U., delegaţii au continuat să ia cuvântul pentru a-şi motiva votul în legătură cu rezoluţiile privitoare la organizarea conferinţei politice pentru Coreea. Adunarea a trecut apoi la discutarea rezoluţiei care, după ce exprimă satisfacţia în legătură cu realizarea armistiţiului în Coreea, elogiază trupele hstumaniste şi „trupele Naţiunilor Unite“ care au participat la agresiunea din Coreea. Reprezentatul Uniunii Sovietice, A. I. Vişinschi, a pus în lumină adevăratul caracter al acestei rezoluţii, care, după cum a declarat el, reprezintă o încercare de a proslăvi pe agresorul din Coreea şi de a denatura istoria. Rezoluţia a fost adoptată cu 52 de voturi contra 5. Preşedintele Pearson a anunţat apoi închiderea lucrărilor celei de a 7-a sesiuni a Adunării Generale. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, TG.-MUUREŞ. Redacţia : administraţia: Tg.-Mureş, Piaţa Stalin Nr. 19. Telefon: Redacţia: 498. 699. Administraţia: 695. Tipografia: 643. Taxa poştală plătită în numerar conf. aprobării Dir. Gen. PTT Nr. 179.850