Steaua Roşie, aprilie 1954 (Anul 3, nr. 163-170)
1954-04-03 / nr. 163
. Era în primele zile ale primăverii. Zăpada acoperea încă locurile umbroase, cînd ţăranii muncitori din comuna Fărăgău au ieşit la munca cîmpului. Oameni harnici şi pricepuţi, Vasile Chiciudean, Ioan Pop, Grigore Ungur şi alţi mulţi ţărani muncitori s-au străduit să recupereze timpul pierdut toamna, adică să execute lucrările rămase nefăcute din cauza secetei şi a vremii nefavorabile. In întreaga comună de altfel, muncile agricole de primăvară sunt destul de avansate. Aşa spre exemplu la ovăz s-au însămînţat 108 hectare din cele 131 planificate. Sunt de asemenea ţărani muncitori care au terminat deja însămînţările din prima urgenţă. Timpul este prielnic lucrărilor agricole, care în comuna Fărăgău ar putea să se desfăşoare cu mai multă intensitate, într-un ritm mai sporit. Totuşi în această comună nu sînt mobilizate toate forţele pentru ca însămînţările de primăvară să fie terminate la timpul potrivit. In comună există, după evidenţa comitetului executiv, 240 de atelaje. Din aceste atelaje abia 25— 30 la sută ies zilnic la munca cîmpului cu toate că lucru este încă destul defăcut. Semănăturile de toamnă nu sînt grăpate decît abia într-o proporţie foarte mică, terenul pentru însămînţarea culturilor prăşitoare, în mare parte nu este încă arat, şi ceea ce este şi mai dăunător,însămînţarea floarei soarelui şi a orzului este mult rămasă îrn urmă. La floarea soarelui de pildă, pînă în ziua de 31 martie abia s-a executat 50 la sută din plan, iar la orz şi mai puţin. Regulile agrominime sînt puţin cunoscute în această comună, cu toate că la Poarta, comună vecină, este punctul agricol. Tovarăşul Dezideriu Fülöp, tehnicianul agronom al punctului agricol Poarta, de altfel trece des prin comuna Fărăgău. Insă aceste „treceri“ au prea puţine rezultate. Rămînerea în urmă la grăpatul semănăturilor de toamnă este motivată de tovarăşul Dezideriu Fülöp, ca o urmare a faptului că iarna nu s-au ţinut conferinţe cu ţăranii muncitori despre importanţa grăparului, ca mijloc de menţinere a umezelii în pămînt. Dar oare în adunările populare, ce se ţin de altfel aproape în fiecare duminică, nu s-ar fi putut vorbi despre această măsură agrotehnică atît de importantă? Desigur că da! Trebuia însă mai multă iniţiativă şi interes din partea tehnicianului agronom al punctului agricol şi din partea comitetului executiv al sfatului popular comunal. Cu toate că Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a Comitetului Central al P.M.R. cu privire la pregătirea şi executarea muncilor agricole din primăvara acestui a şi prevede o serie de măsuri pentru sporirea producţiei principalelor culturi de primăvară, măsuri care de altfel sînt cunoscute de tehnicianul agronom al punctului agricol, ele nu sînt popularizate şi explicate ţăranilor muncitori din comună. Mulţi ţărani muncitori au auzit despre însămînţarea în cuiburi în patrat a plantelor prăşitoare, dar n-au reuşit să înţeleagă practic felul în care se execută această lucrare, nu cunosc avantajele ei. însăşi Vasile Milăşan, agentul agricol nu este în clar cu cultivarea plantelor prăşitoare în cuiburi dispuse în patrat, ba chiar confundă plantatul cartofului în cuiburi dispuse în patrat cu cuiburile obişnuite de plantare la întîmplare în rînduri obişnuite. Mai mult, unii membri ai comitetului executiv al sfatului popular comunal, şi chiar preşedintele, nici n-au cunoştinţă de faptul că agrominimul prevede grăpatul culturilor de toamnă, ne mai vorbind de însămînţatul în cuiburi dispuse în patrat. Anul trecut, în comuna Fărăgău, unii ţărani muncitori ca Ioan Pop, Grigore Ungur şi alţii, au obţinut recolte mai mari decît mulţi alţi ţărani muncitori cu gospodării individuale. Aşa de pildă, Grigore Ungur, de pe o suprafaţă de 0,20 ha. cultivate cu sfeclă de zahăr, a obţinut o recoltă de 5.000 kg., ceea ce înseamnă cca. 25.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar, recoltă deşi nu prea mare, totuşi superioară celor 18.000—20.000 kg. la hectar obţinute de alţi ţărani muncitori. In mod formal, comitetul executiv al sfatului popular se ocupă de „răspîndirea“ regulilor avansate în munca pămîntului. In comună sînt multe lozinci în care se scrie: „Să aplicăm metode avansate în scopul obţinerii unor recolte bogate“, „Aplicînd agrominimul putem obţine o recoltă sporită“ şi altele. Comitetul executiv al sfatului popular comunal şi tehnicianul punctului agricol n-au organizat însă nici măcar o consfătuire în care ţăranii fruntaşi să-şi expună metodele de muncă, pentru ca ele să fie generalizate în întreaga comună. Nu s-au ocupat de asemeni de prelucrarea şi dezbaterea regulilor prevăzute în agrominim. In comuna Fărăgău sînt şi chiaburi. Teodor Oltean şi alţi chiaburi nu şi-au terminat muncile agricole din urgenţa I-a. Dar acest fapt deşi este cunoscut, comitetul executiv, nu a luat măsuri pentru ca chiaburii să-şi termine la timp muncile îngricole. Sarcina principală care stă în prezent în faţa organizaţiilor de partid şi de stat, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, este continua sporire a producţiei agricole. In comuna Fărăgău sînt posibilităţi de a spori recolta, de a se obţine tot mai mult porumb, cartofi şi alte produse. Cu sprijinul tehnic al agronomului de la punctul agricol, comitetul executiv al sfatului popular al comunei Fărăgău trebuie să întreprindă cît de curînd o largă acţiune de popularizare practică a metodelor avansate în cultivarea plantelor prăşitoare. In acest scop este necesar să se organizeze o demonstraţie practică asupra metodei de însămînţare în cuiburi dispuse în patrat, să se explice ţăranilor muncitori modul de executare a acestei munci. Fiecare zi trecută înseamnă pierderi din recolta acestui an. Iată de ce, comitetul executiv al sfatului popular comunal va trebui să întreprindă o acţiune de mobilizare a tuturor forţelor pentru ca toate atelajele să iasă la munca cîmpului, întrecerea patriotică, care are numai un început formal, trebuie să cuprindă tot mai mulţi ţărani muncitori. Comitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular al raionului Reghin, va trebui în viitor să ajute mai mult comitetele executive în îndeplinirea sarcinilor mari care le stau în faţă. Ţăranii muncitori din comuna Fărăgău pot şi trebuie să obţină recolte şi mai sporite STEAUA ROȘIE „Nu pot, n-am de unde...11 Aceste cuvinte rostite de chiaburii somaţi să-şi îndeplinească obligaţiile faţă de stat, cu intenţia să se sustragă predării cotelor ori executării muncilor cu care sînt planificaţi, sînt bine cunoscute. In dosul acestor cuvinte, totdeauna se ascunde viclenia şi mîrşăvenia chiaburului, ura lui faţă de cei ce muncesc şi care-şi făuresc o viaţă mai bună, lipsită de exploatare. Chiaburul Gheorghe Matei, din satul Gledin, raionul Topliţa, de exemplu, a fost somat să-şi predea restanţele de cereale cuvenite în cadrul cotelor din anul trecut. El datora statului 830 kg. porumb şi alte produse. „N-am de unde“ i-a spus chiaburul colectorului. „Nu pot“. Dar atunci cînd i s-a făcut percheziţie la domiciliu s-a găsit ascuns numai porumb peste 3.000 kg. In comuna Lunca, raionul Reghin, chiaburii Simion Nistor şi Pompei Pop au restanţe mari în achitarea impozitelor, în îndeplinirea obligaţiilor de predare a cotelor obligatorii. Şi ei repetă povestea, că n-au de unde, nu pot să predea, fiindcă, chipurile, pe pămîntul lor nu s-a făcut aproape nimic. Pentru impozit, pentru cotă n-au porumb, n-au bani, n-au nimic. Dar să ducă la vînzare, la speculă, au avutamîndoi chiaburii cîţiva saci de porumb, şi alte produse. Cu toate că în raionul Tg.-Secuiesc, muncile agricole au început abia cu cîteva zile în urmă, ţăranii muncitori au şi obţinut rezultate însemnate. In comuna Poian, de pildă, ţăranii muncitori fac arăturile de primăvară şi au început însămînţările. Chiaburul Andrei Csavar însă nu. N-a ieşit la cîmp fiindcă „n-are cu ce“. Adică ar avea cu ce, dar, mîrşavul, n-a avut „timp“ astă iarnă să-şi repare uneltele, să-şi selecţioneze seminţele. Cum să aibă timp chiaburul, cînd el „a trebuit“ să se ocupe de tăierea clandestină a porcilor, a oilor şi de vînzarea la preţuri de speculă a cărnii, lînii, etc. Cu toate uneltirile lor, aceşti duşmani înrăiţi n-au reuşit să înşele vigilenţa celor ce muncesc. Ţăranii muncitori i-au demascat iar organele locale ale puterii die stat le-au întocmit acte de dare în judecată, pentru a-și primi pedeapsa bine meritată. Tractorişti fruntaşi în executarea muncilor agricole Brigada de tractoare Nr. 3, condusă de Petre Kiss, din cadrul S.M.T.-ului din Tg.-Mureş a ieşit la cîmp în ziua de 8 martie. Pînă în prezent, brigada a executat simultan lucrări în gospodăriile colective din Nicoleşti-Ciba, Foi şi Ilieni, reuşind să îndeplinească şi să-şi depăşească sarcinile planului de producţie cu 22 la sută, realizînd în acelaşi timp o economie de 600 kg. carburanţi şi lubrefianţi. In obţinerea acestui rezultat s-au evidenţiat tractoriştii Albert Magyari, care şi-a depăşit sarcinile planului de producţie în campania de primăvară cu 48 la sută, Alexandru György, cu 18 la sută, iar Ştefan Gyárfás şi-a depăşit sarcinile de plan cu 4 la sută. GAVRIL ROMAN coresp. 3 aprilie 1954 Din experienţa fruntaşilor recoltei Cum a obţinut Traian Raţiu, ţaran muncitor cu gospodărie individuală aproape 40.000 kg. sfeclă de zahir la hectar Zilele acestea, un redactor al ziarului „Steaua Roşie“ a stat de vorbă cu ţăranul muncitor Traian Raţiu din comuna Sîngiorgiul de Mureş, care a luat parte la lucrările Consfătuirii pe ţară a fruntaşilor în cultura porumbului, cartofului şi a sfeclei de zahăr. Redactorul a pus cîteva întrebări tovarăşului Traian Raţiu asupra metodelor de muncă pe care le aplică în cultivarea sfeclei de zahăr şi altor culturi prăşitoare. întrebare: Care sînt lucrările pregătitoare şi de ce condiţii trebuie să se ţină cont la cultivarea sfeclei de zahăr? Răspuns: Am să vorbesc despre felul cum am lucrat eu. O mare atenţie, şi o însemnătate mare în folosirea rodniciei pămîntului, trebuie acordată rotaţiei culturilor, adică schimbării culturilor de pe acelaşi teren. De obicei eu cultiv sfecla de zahăr după griul de toamnă. In munca mea de ani de zile am observat că grîul de toamnă este cea mai potrivită pentru a fi cultivată ca plantă premergătoare sfeclei de zahăr. Muncile agricole de toamnă au o mare însemnătate. Pămîntul bine pregătit, arat şi îngrăşat dă totdeauna recolte mai mari. Ce fac eu? A doua zi după seceriş, răstorn miriştea şi grăpez pămîntul. Apoi car la cîmp gunoiul. Pe fiecare iugăr am cărat aproape cîte 4 vagoane de gunoi de grajd, pe care-l împrăștii în ziua cînd ai. Prin luna septembrie—începutul lui octombrie fac arătura adîncă, care datorită desmiriștitului am putut-o face la o adîncime de 27—28 cm. Primăvara, îndată după topirea zăpezii, am grăpat arătura adîncă pentru ca să păstrez apa în pămînt. înainte de a însămînţa sfecla de zahăr, am lucrat pămîntul cu prăşitoarea pentru ca să distrug buruienile care au ieşit între timp. întrebare: Cum aţi făcut însămînţatul sfeclei de zahăr? Răspuns: Insămînţarea sfeclei de zahăr am făcut-o cu maşina, atunci cînd era timpul cel mai potrivit, adică îndată după ce am însămînţat păioasele timpurii. Adîncimea de însămînţat a fost de 4—5 cm., iar distanţa dintre rînduri de 40 cm. Odată cu sămînţa, am îngropat în pămînt şi îngrăşămintele chimice pe care le-am primit de la fabrica de zahăr, cu care am contractat cultivarea sfeclei. îndată după însămînţare, cu un tăvălug uşor, am tăvălugit toată suprafaţa însămînţată. întrebare: Care sînt lucrările de întreţinere a sfeclei de zahăr? Răspuns: In pămîntul bine pregătit, sfecla de zahăr apare, răsare cum se spune pe la noi, la o săptămînâ şi jumătate, două săptămîni după însămînţare. îndată după ce s-au putut vedea rîndurile, am făcut prima praşilă, pentru ca să scot sfecla de zahăr din buruieni. La vre o 5—6 zile după prima praşilă, cînd planta avea deja 2 frunzuliţe, am făcut buchetatul şi praşila doua. In aceeaşi zi, am executat şi răritul, lăsînd tot cîte o singură plantă bine dezvoltată la un interval de 12—15 cm. La cîteva zile după această lucrare am prăşit din nou sfecla de zahăr urmărind distrugerea buruienilor. Prăşitul l-am repetat de cîte ori a fost nevoie. Unde buruienile au fost mai mari am privit cu mîna. In acest fel, sfecla de zahăr a avut posibilitatea să se dezvolte în bună voie. întrebare: Ce recoltă de sfeclă de zahăr aţi obţinut în urma acestor munci? Răspuns: Eu am cultivat sfecla de zahăr pe o suprafaţă de 58 ari. De pe această suprafaţă am recoltat şi am predat fabricii de zahăr 200 de măji de sfeclă de zahăr (20.000 kg. ceeace face aproape 40.000 kg. de sfeclă de zahăr la hectar). COLECŢIA ,„ OGOARE NOI" ajutor preţios în educarea tineretului de la sate -wwwwwwww SA/AAAA/WWWy Colecţia literară „Ogoare noi“, tipărită de Editura Tineretului a . C.C. a U.T.M., pentru a contribui la educarea şi mobilizarea tineretu- l lui muncitor de la sate în măreaţa operă de transformare socialistă a agriculturii, a cuprins o bogată şi variată tematică. _ 1 Astfel în cadrul colecţiei au apărut un număr însemnat de lucrări originale care redau aspecte din viaţa satului nostru, precum şi tra-duceri din literatura sovietică, popularizînd minunatele realizări din munca colhoznicilor din Uniunea Sovietică. , Făcînd o trecere în revistă asupra lucrărilor originale, amintim po- vestirile „Preşedintele“ de I. Istrate şi „Un flăcău pe plac“ de Dumitru Mircea, care oglindesc în culori vii figura tînărului ţăran muncitor ( înaintat, luptător activ în opera de construire a socialismului în patria noastră, încrederea cu care păşeşte tineretul muncitor de la sate pe calea , , colectivizării este puternic reliefată în schiţele „O minte de trei sferturi“ de Sütő András şi „împreună“ de Petru Vintilă. La fel de interesante J I sînt şi povestirile „Prietenul Sava“ de Petru Dumitriu, „Casa păduraru , I lui“ de Mihu Iulian, „întrecerea“ de Petru Vintilă şi altele ce redau şi prietenia care se leagă între tinerii romîni şi cei ai minorităţilor naţio- J I nale, dragostea de patrie şi spiritul de abnegaţie al ostaşilor noştri, sen- , I timentele noi ce călăuzesc tinerii spre ţelul înalt al muncii socialiste. Utilizînd frumoase mijloace artistice, Remus Luca şi Sütő András J au prezentat în lucrările „Prostul“ şi „Bogár Suzana cîntă“ aspecte ( I grăitoare ale revoluţiei culturale din satele patriei noastre. Antrenarea tinerelor fete în ramuri de activitate care le erau în J I chise în trecut apare ca o trăsătură a vieţii noi în schiţa „A şaptea“ de : I Sütő András. _ 1 Bucuria şi uriaşa însemnătate pe care o constitue pentru poporul nostru ajutorul de nepreţuit pe care nil dau oamenii sovietici, sunt zugiurăvite în povestea „Lucrul cel mai de seamă“ de C. Varta. Dintre lucrările traduse din limba rusă amintim: „Pavlic Morozov“ şi de V. Gubarev, „Carnet comsomolist“ de acelaşi autor şi „Povestiri“ de I A. Ferenciuc. Pe viitor în cadrul colecţiei vor apare o serie de lucrări valoroase, ca: „Vijelie în sus pe Jii“ de C. Ignătescu, „Schiţe“ de Sütő András, • „Povestea moţească“ a tînărului scriitor Vasile Căşulea şi altele. Pe, lin- 1 1 gă acestea se vor tipări şi traduceri care prezintă aspecte din viaţa fericită a colhoznicilor sovietici, din viaţa ţăranilor muncitori din ţările de • democraţie populară precum şi imagini din viaţa grea a ţărănimii din • ţările capitaliste. Publicarea colecţiei „Ogoare noi“ va îmbogăţi cunoştinţele tinere-tului sătesc din țara noastră, familiarizîndu-l cu cele mai importante probleme ale construirii socialismului la sate.