Steaua Roşie, mai 1954 (Anul 3, nr. 171-179)
1954-05-01 / nr. 171
4 — IST (Urmare din pag. 3-n) • concentreze atenţia in primul rîr asupra principalelor probleme a economiei naţionale, asupra stabilii unor proporţii juste în dezvoltarea dferiteior ramuri, asupra lichidării guiriior, asupra folosirii maxime rezoiveior existente in economia mţională, pentru a se obţine rezulta mai mari cu investiţii mai mici. Îmbunătăţind pe toate căile intim întreprinderilor, a şantierelor de construcţii, colhozurilor, sovhozurilor, staţiunilor de maşini şi tractoare, căil ferate, navigaţiei şi a tuturor sectoarelor construcţiei socialiste, trebuie suptăm şi mai hotărit pentru ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al producţiei, pentru un regim sever de economii, pentru lichidarea oricăror cheltuieli inuutile, pentru un adevărat control , ajutorul rublei. Datoria tuturor cadrelor noastre din economie — conducători ai preolutiei — este de a găsi rezerve toate ramure economiei naţionale de a se pune in valoare, de a lupt pentru obţinerea unor rezultate maxime cu cheltuieli mai mici. Pentru a folosi mai complet uriaşe posibilităţi de care dispune ecor.cina noastra socialistă, trebuie s ’ perfecţionăm neîncetat mutica organelor de stat şi economice, a tuturor vergdor aparatului de stat. Exigenţei forde aparatul de stat sovietic sporesc in permanenţă; în conformitat cu aceste exigenţe noi sintem obligat sa-l îmbunătăţim necontenit, să traducem tot mai temeinic în viaţă prin copiile pe care marele tenin le considera ca fiind fundamentale pentru aparatul de stat sovietic — legături cu masele largi populare, spiritul de economie, încurajarea iniţiativei creatoare, lupta împotriva birocratismulu sui» orice formă s-ar manifesta el. In actualele condiţii, cînd partidul a trasat sarcina de a se asiguri intr-un termen scurt, in 2—3 ani, un avînt rapid al producţiei de mărfuri amentare şi industriale de consun popular pe baza creşterii continue , economiei ţării, problema întăririi considerabile a răspunderii fiecărui lucrător din aparatul de stat şi economie, pentru munca care i-a fost încredinţată, capătă o deosebită importanţă.Acum cînd noi luptăm pentru rezolvarea grabnică a unor sarcini cu adevărat istorice, cînd fiecare zi trebuie să fie o zi de muncă cu adevărat rodnică, cadrelor noastre conducătoare, lucrătorilor din aparatul sovietic şi economic li se cere o mare încordare a forţelor. Trebuie să se pună în fapt şi cu hotărîre capătu'delăsării, oricăror manifestări de încălcare a disciplinei de stat, trebuie să se pună capăt atitudinii formale, lipsite de răspundere în ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de stat. Este necesar sa se întărească neînerat in findurile tuturor activiştilor î’ştri simţul datoriei faţă de partid ■ i fi stat Partidul npstrui desfăşoară o ofensivă hotărîtă împotriva rămînerii in ultia şi a delăsării, care există într-o serie de sectoare ale construcţiei socialiste şi nu putem tolera ca, din pricina atitudinii lipsite de răspundere şi birocratice a unor activişti faţă de obligaţiile lor, să fie prejudiciată cauza ridicării bunei stări a poporului. Pentru a mări răspunderea ministerelor, pentru a realiza o mai mare n..«.va'ivitate in munca lor şi pentru a asigura rezolvarea la timp a probie- /, nii lor economice, guvernul a lărgit ■ considerabil drepturile miniştrilor, ale corfucătorilor departamentelor şi ale direcţiilor generale ale ministerelor. Prin îndoială că această măsură a şi dat şi va trebui să dea şi de acum inamic rezultate pozitive tot mai mari. Nu putem însă să nu subliniem că există numeroase cazuri cînd uno conducători de ministere şi departemente, în loc să ia măsuri şi să nznice problemele care se ivesc, recurg la o corespondenţă inutilă, caution sâ se sustragă de la răspundere şi o treacă altora. Este limpede că Uvxu'e să se ajuna cit mai grabnic capăt acestei situaţii anormale şi să se obţină ca ministerele să conducă mai bine şi mai concret întreprindeerile şi organizaţiile, să rezolve la ni timp problemele care se ivesc, sa asiigure înlăturarea lipsurilor existente, să lichideze rămînerea în urmă, să o conducă cu adevărat, introducînd în producţie şi râspîndind experienţa e în;întatâ şi realizările tehnico-ştiinţhice. In această ordine de idei, în ceea ce priveşte activitatea ministerelor trebuie să spunem următoarele. După r cum se ştie, acum un an noi am trecut la contopirea unei serii de mit rastere. Ulterior ne-am convins însă că contopirea ministerelor a creat anumite greutăți în conducerea operativă a întreprinderilor, îndeosebi atunci cînd ministerele trebuiau să treacă direct la îndeplinirea noilor sarcini importante, trasate de partidul nostru, fată de ce am ajuns la concluzia că in interesul muncii trebuie să aducem rectificările necesare în organizarea ministerelor, asigurîndu-se însă totodată traducerea cu stricteţe in viaţă a liniei de reducere ■ mai departe a cheltuielilor pentru întreţinerea aparatului de stat. Comitetul Central al partidului şi ■ guvernul cer ca toate verigile aparatului de stat sovietic, ca toţi funcţionarii de stat să-şi desfăşoare activitatea pe baza celei mai stricte respec■ ţări a legalităţii, să apere drepturile oamenilor sovietici. Iar acei funcţionari de stat care vor comite samavolnicii şi ilegalitări faţă de cetăţenii sovietici, vor fi pedepsiţi şi de-acum înainte fără să se ţină seama de persoane şi de grade. (Aplauze.) Tovarăşi! Politica internă a partidului şi guvernului nostru constă în mod invariabil în a întări şi de acum înainte puterea statului socialist, marea prietenie a popoarelor din ţara noastră, alianţa, de nezdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea colhoznică, în a dezvolta prin toate mijloacele economia şi cultura, în a , întări neîncetat apărarea Uniunii Sovietice, în a asigura ridicarea rapidă şi continuă a bunei stări a poporului. , (Aplauze furtunoase.) Sub conducerea gloriosului nostru partid comunist, poporul sovietic obtţine noi succese hotărîtoare în opera de construire a societăţii comuniste. (Aplauze furtunoase.) Tovarăşi deputaţi! In domeniul problemelor interna-ţionale trebuie relevat în primul rînd , faptul că în ultima vreme s-a produs o oarecare slăbire a încordării. Acea-stă slăbire este fără îndoială rezultatul luptei active a forţelor iubitoare de pace împotriva cursului agresiv al cercurilor influente din Statele Unite ale Americii şi al complicilor lor. Năzuinţa popoarelor spre pace a devenit într-adevăr o puternică forţă e motrice a zilelor noastre. Ea constivuie temelia importantului proces sub semnul căruia trăiesc în prezent mulate ţări din Europa şi Asia. Este vor- ba de procesul unirii forţelor sănă- p toase ale naţiunii în numele apărării r cauzei păcii şi securităţii popoarelor. d Omenirea progresistă vede şi ştie a că un rol important în slăbirea încor- ° dării internaţionale l-au avut efortu- * rile Uniunii Sovietice, Republicii Populare Chineze, ţărilor de democra- '' ţie populară. (Aplauze.) Politica Uniunii Sovietice, îndreptată spre întărirea n păcii, i-a adus acesteia marea încre- a dere a popoarelor iubitoare de pace. Preţuim cu sfinţenie această încre- z dere. Ştim că ea reprezintă pentru noi cel mai preţios capital moral. Ş1 (Aplauze.) îi Asupra întregii conjuncturi internaţionale actuale exercită o mare inafluenţă faptul că pe o uriaşă întindere n a globuluipămîntesc s-a statornicit bo prietenie de nezdruncinat între ti Uniunea Sovietică, Republica Populară şi Chineză şi ţările de democraţie populară. (Aplauze furtunoase, pre-ii lungite.) In anul 1953 a fost deschisă o nouă pagină în istoria merelui popor chinez. Republica Populara Chineză a trecut la îndeplinirea primului plan cincinal de dezvoltare şi reconstructoţie a economiei ţării. Eforturile eroice ( me trupuiului chinez, sub concurcerea gloriosului său partid comunist*, constituie o chezăşie sigură a faptului că planul de industrializare a Chinei va fi tradus cu succes în viaţă. Oamenii sovietici sunt conştienţi şi mîndri de faptul că aduc o anumită contribuţie la rezolvarea acestei sarcini. (Aplauze furtunoase.) Uniunea Sovietică, Republica Populară Chineză, ţările europene de democraţie populară acordă un sprijin energic poporului frăţesc din Coreea, în opera de refacere a economiei distruse de război. (Aplauze furtunoase.) Prietenia dintre Uniunea Sovietică şi Republica Democrată Germană a devenit şi mai profundă și mai trainică, însemnătatea internaţională a Republicii Democrate Germane, ca factor important de restabilire a unităţii naţionale a poporului german şi de transformare a Germaniei într-un stat iubitor de pace, creşte pe zi ce trece. (Aplauze furtunoase.) Uniunea Sovietică acordă o mare importanţă dezvoltării relaţiilor comerciale şi economice externe. Anul trecut peste 50 de state au efectuat operaţiuni comerciale cu ţara noastră, dintre care 25 pe bază de acorduri comerciale anuale şi pe mai mulţi ani. Volumul comerţului exterior al Uniunii Sovietice a sporit în perioada 1948—1953 de aproape 2,25 ori. S-a lărgit în mod considerabil comerţul cu ţările de democraţie populară. In ce priveşte schimbul de mărfuri cu ţările capitaliste, desfăşurarea lui este împiedicată de politica de discriminare dusă sub presiunea cercurilor guver- nante americane. Viaţa a arătat că politica de discriminare este o politică lipsită de înţelepciune şi mioapă, că ea a adus un serios prejudiciu statelor care s-au supus dictatului american. Eşecul politicii de discri-i minare este evident. Şi dacă totuşi unele cercuri americane, neţinind sea- ma de învăţămintele evidente ale experienţei, continuă să se crampo- neze de politica de discriminare, de pe urma acestui fapt nu vor pierde decit Statele Unite ale Americii. • Uniunea Sovietică intenţionează săesfăşoare larg şi de acum înainte «omerţul său exterior cu toate ţările , care manifestă la rindul lor un in- teres corespunzător. După cutii ştiţi, guvernul sovietic a întreprins o serie de paşi pentru a disigura relaţii prieteneşti cu toate ţă- rile vecine. Aceste eforturi au dat anumite rezultate pozitive, deşi îninele ţări ele nu au găsit ecoul cu- zenit în cercurile oficiale. Cercurile turceşti, de pildă, acţionează ca şi c cum Turcia ar fi mai puţin interesată decît Uniunea Sovietică în stabilirea uor relaţii de bună vecinătate. Princiipiul reciprocităţii constituie baza irieteniei şi bunei vecinătăţi. Intot-deauna Uniunea Sovietică a pornit şi la porni de la acest principiu. Oamenii sovietici se disting printr-o atitudine lucidă în aprecierea situaţiei internaţionale. Astăzi ei previn im- 11 potriva exagerării importanţei slăbirii lealizate în încordarea internaţională, deoarece adversarii întăririi păcii nu' d fi renunţat la tendinţele lor agresive, rontitiuă goană înarmărilor, provoacă - i extinderea războiului din Indochina, creează noi baze şi blocuri militare.ilitariştii vestgeriniani încep să se aimtă din nou la largul lor şi acţio- rează tot mai mult nu ca o forţă di gresivă potenţială, ci ca o primejdie reală pentru securitatea europeană, totodată Japonia este pregătită în mod intens pentru rolul de forţă de om a unei noi agresiuni imperialiste Asia. Cercurile agresive menţin în mod artificial atmosfera de isterie războiică, ameninţă lumea cu bomba cuidrogen, proclamă îrt mod făţiş orien- ^ irea spre politica forţei şi a războiui- ' ji rece .îndelungat, Jşi permit să re- stirgă la metode de ameninţări şi p itimidări. f Ce s-ar putea spune în această pri- vinţă? 2 Tn primul rînd următoarele. Se ţtie că în Uniunea Sovietică domeşte o atmosferă de voioşie, de în- t vedere, de muncă paşnică creatoare. Aplauze prelungite, d In Statele Unite ale Americii dim- potrivă, după cum recunosc chiar cercurile oficiale americane, atmos- fera socială este otrăvită de sentimentul fricii, spaimei, deprimării, i Iată prin urmare care este rezultatul politicii de ameninţări şi intimidări. Mai departe, guvernul sovietic a stat şi stă pe poziţia că este pe deplin posibilă coexistenţă paşnică a sistemelor capitalist şi socialist, care să se întreacă între ele pe plan economic. Pornind de la această poziţie noi ducem în mod consecvent o politică de pace şi de întărire a colaborării internaţionale. Dacă însă cercurile agresive, bizuindu-se pe arma atomică s-ar hotărî la o nebunie şi ar voi să încerce forţa şi puterea Uniunii Sovietice, nu încape nici o îndoială că agresorul va fi zdrobit cu aceeaşi armă, că o astfel de aventură va duce in mod inevitabil la prăbuşirea sistemului social capitalist. (Aplauze furtunoase prelungite.) Tocmai acest lucru îl dovedesc în mod grăitor învăţămintele istoriei, legate de primul şi al doilea război mondial , din care capitalismul a ieşit cu sfera sa de dominaţie considerabil redusă. Este îndeobşte cunoscut că în urma celor două războaie mondiale mai bine de o treime din omenire a şi e rupt pentru totdeauna cu capitalis- mul. (Aplauze prelungite.) In condiţiile actuale se naşte între- * barea: în ce constă principala sar- ^ cină a forţelor iubitoare de pace? Ma- I rea misiune a tuturor luptătorilor : pentru pace este de a zădărnici pla- nurile cercurilor agresive, de a obţine ]: slăbirea continuă a încordării inter- naţionale, de a contribui prin toate v mijloacele la o colaborare paşnică d intre state. F Interesele vitale ale omenirii cer n rezolvarea problemei interzicerii ar d mei atomice. A face cu neputinţă fo- n IbSîrea marii descoperiri a ge’niului ^ertienesc — energia atomică — în a scopuri de exterminare în masă a n populaţiei paşnice, in scopuri de dis- " trugere a oraşelor mari — centre ale industriei, culturii şi ştiinţei — ■, aceasta este sarcina. Guvernul sor vietic tinde spre rezolvarea efectivă a acestei sarcini. Totodată, guvernul n sovietic a fost şi este pentru reduri cerea generală considerabilă a ar- p mamentelor şi forţelor armate. fi Este limpede pentru oricine că nu ti se poate obţine o slăbire continuă “ a încordării internaţionale dacă nu ni va fi asigurată normalizarea relaţiilor n dintre marile puteri. Acest lucru pre- |t supune în primul rînd renunţarea la 1£ politica de discriminare faţă de Re republica Populară Chineză. Politica pe care cercurile agresive o duc faţă de S1 marele popor chinez constituie o sfindare aruncată tuturor popoarelor ţ” Asiei. Această politică este legată de tendinţa cercurilor agresive de a înăbuşi puternica mişcare de eliberare naţională a popoarelor din Orient. Dar nu e oare timpul să înţelegem că în Orient se statorniceşte tot mai mult măreaţa solidaritate a popoarelor iubitoare de libertate în lupta împotriva încercărilor forţelor agresive 31 de a transforma Asia într-o zonă ves- felnică a jugului şi robiei coloniale? 111 Omenirea progresistă s-a convins pe de baza faptelor că în fruntea Republiciiţ Populare Chineze se află luptătorii adevăraţi pentru progresul naţional, pentru pace internaţională şi prietenie ” între popoare. In perioada actuală restabilirea tuturor drepturilor, legitime ale Republicii Populare Chineze constituie o sarcină internaţională imediată. (Aplauze.) d Principala condiţie pentru întărirea păcii constă în crearea unor garanţii sigure şi trainice de securitate în Europa. Este vorba tocmai de garanţii sigure şi trainice de securitate, şi deoarece în prima jumătate, a secolului XX, pămîntul Europei a fost stropit din belşug de sîngele fiilor popoarelor europene. Popoarele europene nu vor, nu pot să admită şi nu vor admite ca şi în viitor, la fiecare 20 de ani, Europa să se transforme 11 într-o arenă de vărsare de singe şi de distrugeri. Ca Peste Ocean, în anumite cercuri a devenit la modă să se desconsidere Europa astfel: ea este bolnavă pe moarte, este în declin şi unicul mijloc pentru vindecarea ei ar fi renunţarea multor state europene la suveranitatea naţională. Cea mai mare denaturare a adevărului este, să ne fie cu iertare „teoria“ la modă, potrivit căreia epoca statelor suverane ar fi depăşită. Nu, epoca statelor suverane nu este depăşită. Ea este in floare şi oricine ridică mina împotriva suveranităţii de stat a statelor europene, oricine încearcă să înfăţişeze cum îi convine, sistemul istoriceşte constituit şi istoriceşte justificat al statelor Europei — ameninţă interesele vitale ale securităţii europene. Uniunea Sovietică acordă o însemnătate primordială întăririi securităţii europene. Orice stat european care tinde spre acelaşi ţel poate conta pe prietenia trainică a Uniunii Sovietice, pe înţelegerea sinceră a nevoilor sale naţionale. Securitatea europeană poate deveni rantate numai ca securitate colectivă a statelor suverane din Europa. Se fac însă încercări de a ne convinge că ar exista o altă cale de asigurare a securităţii europene. Care anume? Rezultă că această cale ar fi reînvierea militarismului german şi crearea unui bloc militar alcătuit din Germania occidentală, Franţa, Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg. Ne putem oare închipui o atitudine mai batjocoritoare faţă de interesele vitale ale popoarelor din Europa? Intradevăr, ce va împiedica pe militariştii germani să acapareze întreaga Europăoccidentală, dacă ei nu numai că vor primi uriaşe subvenţii pentru dezvoltarea forţelor lor armate, dar vor şi conduce efectiv forţele armate ale Franţei, Italiei şi altor ţări din blocul militar susamintit? Nu cumva o piedică in această privinţă o vor constitui poliţele date de politicienii de la Bonn care în prezent joacă rolul de adepţi ai „Europei unite“? Dar cine tut ştie oare că planurile hitleriste de înrobire a popoarelor europene preconizau şi ele „unificarea“ Europei in jurul „nucleului de oţel al imperiului german“. Vorbăria cum că la adăpostul „comunităţii defensive europene“ militarismul german va convieţui în mod paşnic cu Franţa care urmează să fie lipsită de forţele ei armate naţionale nu este decît o înşelăciune teliberală, in realitate însă se urmăreşte ca Franţa să fie dată pe mîna revanşarzilor vestgermani. Cu ce au început fasciştii germani cînd au dezănţuit în Occident cel de al doilea război mondial? Ei s-au năpustit asupra Danemarcei, Olandei, Belgiei şi Franţei. Şi acum organizatorii „comunităţii defensive europene“ conduc ca militariştii vest-germani pe acelaşi tinerar. Militarismul german nu a putut consfinţi pe calea armelor înolirea Franţei. In prezent, autoriicomunităţii defensive europene“ menţionează să aducă fără război revanşarzilor vest-germani victoria asupra Franţei. Ca urmare a încheierii tratatului anglo-sovietic în 1912 şi a tratatului ranco-sovietic în 1944 s-a pus piatra unghiulară a securităţii europene de după război. Aceste documente sînt consfinţite prin sîngele celor mai buni fi ai popoarelor sovietic, englez şi rancez. In prezent, organizatoriicomunităţii defensive europene“ intenţionează să submineze însemnătaea reală a tratatelor anglo-sovietic şi franco-sovietic. Oare după toate acestea, vorbăria cum că „comunitatea defensivă europeană“ ar fi creată in scopuri paşnice şi nu în scopuri agresive, nu este o totală făţărnicie? Cine reînvie militarismul german are în vedere nu interesele întăririi păcii, ci dimpotrivă, subminarea securităţii europene, pregătirea unui nou război. Guvernul sovietic este profund convins că propunerea pe care a prezentat-o la conferinţa de la Berlin în legătură cu încheierea unui tratat general european cu privire la securi- tatea colectivă în Europa poate servi drept bază pentru rezolvarea reala a problemei securităţii europene. Sesiunea Sovietului Suprem al U. R. S. S. Cuvintarea preşedintelui Consiliului de Miniştri al U. R. S. S., tovarăşul G. M. Malenkov (Continuare în pag. 5-a) STEAUA ROȘIE "------------- mai 1954