Steaua Roşie, august 1954 (Anul 3, nr. 198-205)

1954-08-04 / nr. 198

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VA! 4 pagini, cu cam Anul 111. Nr. 198. Să intensificăm munca politică de masă în vederea realizării angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 a august 23 August, cea de a zecea aniversare a eliberării patriei noastre, este întîmpinată de oa­menii muncii din uzine, institu­ţii şi de pe ogoare cu noi succe­se în lupta pentru bunăstarea poporului muncitor. Dornici de a cinsti marea sărbătoare cu reali­zări deosebite, muncitorii şi ţă­ranii muncitori din regiunea noastră şi-au luat numeroase angajamente în vederea înfloririi economiei şi culturii. însufleţiţi de comunişti, ei s-au şi achitat în mare măsură de aceste anga­jamente, aplicînd în viaţă o ma­re parte din sarcinile ce le revin din hotărîrile Plenarei lărgite a CC al PMR, din anul trecut. Desfăşurîndu-se o largă mun­că politică de masă, la IFIL So­­vata (raionul Sîngeorgiu de Pă­dure) s-a reuşit să se obţină pe primul semestru al anului o pro­ducţie globală de 124,40%, ur­­mărindu-se în acelaşi timp, ceea ce este mai important, şi anume, realizarea planului de producţie la toate sortimentele. Rezultatele muncii politice desfăşurată de comunişti n-au întîrziat să se arate. Planul la cherestea fag a fost îndeplinit în proporţie de 110,95%, la traverse speciale de 100%, la traverse normale de 102%, iar la margini foioase de 158,84%. Cu ocazia reparaţiei generale a utilajului întreprinderii, briga­da compusă din Francisc Fartak, Ioan Domokos, Gábor Ferenczi şi Ladislau Bartha, a scurtat timpul planificat pentru repara­ţii, cu 6 zile, realizînd în acelaşi timp o economie în valoare de 7.500 lei. Cauzele unor astfel de rezultate trebuiesc căutate în munca politică de masă. Una dintre metodele folosite de orga­nizaţia de partid şi colectivul de conducere al întreprinderii IFIL Sovata este aceea a consfătuiri­lor de producţie decadale, în ca­re se analizează rezultatele în­trecerii şi în acelaşi timp se re­comandă şi soluţiile practice pentru înlăturarea greutăţilor. Cu această ocazie se organizea­ză preţioase schimburi de expe­rienţă între muncitorii şi tehni­cienii întreprinderii. Biblioteca şi clubul sunt frecventate de muncitori. Numărul cititorilor la bibliotecă a crescut în ultimul timp cu 16%, iar numărul mem­brilor echipei culturale cu 15%. Aici se fac recenzii de cărţi, îm­­bogăţindu-se astfel cunoştinţele muncitorilor, ceea ce contribuie la dezvoltarea unei atitudini mai bune, mai conştiente faţă de bunul obştesc. Numărul abona­mentelor la ziare a crescut aici în trimestrul II al anului cu 300%. Gazeta de perete a între­prinderii este folosită de aseme­nea. Ea contribuie din plin la lupta pentru mărirea producţiei şi a productivităţii muncii. Pe lângă articolele de politică inter­nă, internaţională, şi cele referi­toare la problemele producţiei, gazeta de perete are o rubrică întitulată: „In atenţia directoru­lui“,­­ prin care muncitorii în­treprinderii au ocazia să vină în fiecare zi în ajutorul conducerii. Rezultate asemănătoare obţin toi oamenii muncii de pe ogoare. Pe lingă angajamentele luate în vederea întreţinerii culturilor şi a recoltatului, numeroşi ţărani muncitori şi-au luat angajamen­tul de a-şi achita îndatoririle pa­triotice faţă de stat. Ca un rezul­tat al agitaţiei politice de masă desfăşurată de organizaţia de bază, ţăranii muncitori Aurel Şerban, Aurelia Kerezsi, Ioan Gábor, Traian Fărcaş, ş. a., din satul Moreşti (raionul Tg.-Mu­­reş) şi-au predat în întregime cotele de lapte pe anul 1954. La Herghelia învăţămîntul po­litic, ca şi conferinţele ţinute la căminul cultural au sporit vigi­lenţa ţăranilor muncitori. Astfel, atunci cînd a încercat să sabo­teze recoltele prin neîngrijirea culturilor, chiaburul Béla Farkas a fost demascat în adunare pu­blică și printr-o caricatură apă­rută pe gazeta de perete. Există însă cazuri cînd munca politică de masă este subapre­ciată, cînd conducătorii despart în mod nepermis și nemarxist, munca economică de cea politi­că. Un astfel de exemplu îl con­stituie „Baza 805 ateliere şi m­ontaj“, din cadrul Trustului 8 construcţii Tg.-Mureş. întrecerea socialistă este inexistentă aici, pentru că inexistentă este şi munca sindicală, iar de mai mult de o lună de zile, comitetul de întreprindere n-are preşedinte, învăţămîntul politic a fost negli­jat pe toată linia ca şi încheie­rea abonamentelor la ziare. Biblioteca de la clubul între­prinderii, care cuprinde cărţi de diferite specialităţi stă închisă de mai multe luni, pen­tru că „lipseşte“ bibliotecarul, deşi muncitorii, sînt dornici de a citi. Conferinţe ştiinţifice şi de specialitate în legătură cu preţul de cost, productivitate, realiza­rea de economii, etc., nu s-au ţi­nut şi nici nu se ţin. In aseme­nea condiţiuni nu este de loc de mirare că pe trimestrul II al anului în curs productivitatea muncii a fost realizată în pro­porţie de numai 72,6% în timp ce fondul de salarii a fost depă­şit cu 20,36%. Oamenii muncii luptă cu avînt sporit în întrecerea socialistă, pentru a da patriei tot mai multe produse, pentru a-şi face viaţa tot mai frumoasă şi mai îndes­tulată. Pentru aceasta însă e nevoie ca cei care sunt puşi în fruntea lor, activiştii de partid, activiştii sindicali şi conducerile întreprinderilor, să le asigure condiţii optime de muncă şi de organizare. Munca politică de masă tre­buie să stea în centrul preocu­părilor conducătorilor. Trebuie să se înţeleagă că fără o muncă politică şi cultural-educativă, fără o înaltă conştiinţă cetăţe­nească, este imposibil de a se obţine rezultate bune în produc­ţie. Au mai rămas numai cîteva zile pînă la 23 August. Să în­­tîmpinăm cea de a zecea ani­versare a eliberării patriei noa­stre, cea mai mare sărbătoare a poporului muncitor, cu an­gajamentele îndeplinite şi depă­şite, pentru înflorirea patriei noastre scumpe, pentru pace şi socialism.­­" IN NUMĂRUL DE AZI: — Pentru buna desfăşurare a treierişului şi dezmiriştitului. (pag. 2-a). — Un bilanţ al muncii paşnice, (pag. 2-a). — VIAŢA DE PARTID. Birocraţia şi sectarismul trebuiesc înlăturate din munca de partid, (pag. 3-a). — Pentru îmbunătăţirea organizării transportului de legume şi zarzavaturi, (pag. 3-a). — Popoarele lumii cer continuarea tratativelor pentru destinderea încon­tării internaţionale, (pag. 4-a). Declaraţia guvernului Republicii Populare Române cu privire la rezultatele conferinţei de la Geneva La 21 iulie, conferinţa de la Geneva a mi­niştrilor Afacerilor Externe a luat sfîrşit prin semnarea acordurilor privind încetarea focului şi restabilirea păcii în Indochina. Rezultatele acestei conferinţe constituie un eveniment inter­naţional de o însemnătate deosebită, interesînd profund toate popoarele care doresc pacea şi stabilirea unor relaţii normale de colaborare şi bună înţelegere între state. Prin acordurile semnate s-a pus capăt unui război care însîn­­gera de opt ani popoarele din Indochina şi poporul francez şi constituia un motiv de încor­dare internaţională; s-a recunoscut lupta eroică a popoarelor din Indochina pentru libertatea şi independenţa lor naţională; s-au creat condiţii pentru unificarea naţională a Vietnamului în conformitate cu aspiraţiile poporului vietnamez, au fost împiedicate planurile cercurilor agresive din Statele Unite ale Americii care urmăreau ca focul războiului să cuprindă şi alte popoare şi ţări din Asia. Guvernul şi poporul român salută cu adîncă bucurie restabilirea păcii în Indochina, marele succes al popoarelor Indochinei în lupta lor pentru pace, libertate şi independenţă naţională şi urează eroicului popor vietnamez deplin suc­ces în munca pentru reconstrucţia grabnică a patriei sale şi pentru o fericită dezvoltare în condiţii de pace a economiei şi culturii sale na­ţionale. Guvernul şi poporul român văd în rezulta­tele conferinţei de la Geneva o confirmare pu­ternică a justeţei principiilor promovate în re­laţiile internaţionale de Uniunea Sovietică, pri­vind reglementarea tuturor litigiilor dintre state pe calea tratativelor şi coexistenţa paşnică a ţărilor cu regimuri sociale diferite, principii vitale pentru întreaga omenire şi după care se călăuzeşte în politica sa externă şi Republica Populară Romînă. Eforturile delegaţiei Uniunii Sovietice, ale Republicii Populare Chineze au dus la confe­rinţa de la Geneva la hotărîri de mare impor­tanţă bazate pe aceste principii, care înseamnă o mare victorie a forţelor păcii şi o înfrîngere serioasă a forţelor războiului. Guvernul francez a contribuit la încheierea cu succes a lucrărilor conferinţei prin poziţia sa orientată după interesele naţionale ale Franţei şi de luare în consideraţie a intereselor popoare­lor din Indochina. Conferinţa de la Geneva a arătat că a cres­cut izolarea internaţională a cercurilor agresive din Statele Unite ale Americii care au acţionat nu pentru succesul lucrărilor comune ale U.R.S.S., R. P. Chineze, Franţei, Angliei, Re­publicii Democrate Vietnam, îndreptate în sco­pul încetării vărsării de sînge în Indochina, ci au uneltit împotriva restabilirii păcii. Acordurile încheiate arată că ţări cu regi­muri sociale diferite pot să ducă la bun sfîrşit şi să rezolve în mod pozitiv problemele litigioa­se dintre ele, dacă se manifestă spirit de înţele­­gere şi o reală recunoaştere a intereselor reci­proce. Conferinţa de la Geneva a arătat cît de ne­cesară şi folositoare este recunoaşterea dreptu­lui Republicii Populare Chineze ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a rolului de seamă al marelui popor chinez în reglementa­rea problemelor internaţionale şi în consolida­rea păcii în lume. Acest rol este recunoscut as­tăzi de covîrşitoarea majoritate a omenirii. Cu atît mai clar apare faptul că politica Statelor Unite ale Americii faţă de marea Republică Populară Chineză este o politică de subminare a păcii, contrară intereselor fundamentale ale omenirii. In lumina rezultatelor conferinţei de la Geneva apare evident că este timpul să se pună capăt politicii de discriminare pe care Statele Unite ale Americii o duc în politica internaţio­nală şi prin care împiedică intrarea în Organi­zaţia­ Naţiunilor Unite a unui număr de ţări, printre care şi Republica Populară Romînă. Guvernul Republicii Populare Române con­sideră că rezultatele conferinţei de la Geneva, contribuind la micşorarea încordării internaţio­nale, au creat noi posibilităţi favorabile regle­mentării pozitive, satisfăcătoare, a problemelor nerezolvate ca încetarea cursei înarmărilor, in­terzicerea armelor atomice şi cu hidrogen de distrugere în masă, rezolvarea problemelor co­reeană şi germană. Guvernul Republicii Populare Române con­sideră că este necesară şi posibilă reglementa­rea grabnică a chestiunii unificării paşnice a Coreei, pentru care s-au străduit delegaţiile U.R.S.S., R. P. Chineze şi Republicii Populare Democrate­ Coreene şi care a fost împiedicată de delegaţiile altor guverne şi în special a gu­vernului S.U.A. • Au crescut şi mai mult posibilităţile reali­zării unui sistem de securitate colectivă în Eu­ropa şi de reglementare pe o bază paşnică, de­mocrată, a problemei germane. Un pas de cea mai mare însemnătate în această direcţie îl re­prezintă nota guvernului U.R.S.S. din 24 iulie adresată guvernelor Franţei, Angliei şi S.U.A., prin care se propune convocarea unei conferinţe a tuturor statelor europene care vor să partici­pe la ea în scopul unui schimb de vederi cu pri­vire la crearea sistemului de securitate colec­tivă în Europa. Guvernul Republicii Populare Române îşi declară acordul său deplin faţă de această pro­punere, cu convingerea că realizarea ei poate duce la noi paşi spre întărirea păcii în lume. Mergînd mai departe cu hotărîre pe drumul colaborării internaţionale, guvernul Republicii Populare Române declară că şi de acum înainte nu va precupeţi nici un efort pentru a-şi aduce contribuţia sa la cauza destinderii încordării in­ternaţionale, a asigurării securităţii colective şi a consolidării păcii. In întîmpinarea Marii Sărbători ANGAJAMENTELE DEVIN FAPTE Colectivul de muncitori de la topitoria de in „Ciucul” din comuna Ciumani, (raionul Gheorgheni) obţine însemnate realizări în îndeplinirea anga­jamentelor luate în cinstea zi­lei de 23 August. Numai în ultimele 20 de zile ale lunii iulie, acest colectiv a dat peste plan 350 kg. fire de in. Muncitoarele Carolina Csata, Ana Farkas, Reghina Tőke şi altele realizează zilnic cîte IV2- 2 norme, depăşindu-şi cu mult angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August. DAU PRODUSE PESTE PLAN Intensificînd întrecerea socia­listă în cinstea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre, muncitorii de la IFET Breţcu, (raionul Tg.­Secuiesc), organizaţi în 47 brigăzi, au dat în ultimele două decade ale lu­nii iulie cu 12 la sută mai mul­te produse decit prevedea pla­nul. In lupta pentru realizarea an­gajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August s-a eviden­ţiat în mod deosebit brigada condusă de Géza Kovács, care în această perioadă şi-a depă­şit sarcinile de plan cu 93 la sută. Asemenea realizări a ob­ţinut şi brigada de corhărit lemne de foc din sectorul Obu­zului, care depăşeşte zilnic pre­vederile planului cu cîte 60 la sută. ECONOMII IN VALOARE DE 11.500 LEI Un obiectiv de seamă al în­trecerii socialiste ce se desfă­şoară la IFIL Lunca Bradului (raionul Topliţa) este obţinerea a cît mai multe economii. Mun­citorii acestei întreprinderi a realizat pînă la 20 iulie econo­­­mii de materii prime şi mate­riale în valoare de 11.500 lei din 20. 000 lei, cît şi-au luat angajamentul să realizeze pînă la 23 August. Paralel cu aceasta, de la 1 pînă la 20 iulie ei au dat cu 6,3 la sută mai multă cherestea, faţă de prevederile planului, au redus preţul de cost cu 1,5 la sută faţă de cel planificat, au îmbunătăţit calitatea produse­lor cu 1,7 la sută şi au mărit productivitatea muncii cu 1,6 la sută. In întrecerea socialistă care se desfăşoară pe o scară tot mai largă, brigada condusă de Ludovic Menyhárt s-a eviden­ţiat prin depăşirea prevederilor planului pe luna iulie cu 37 la sută. Prin buna organizare a muncii, circularistul Ştefan Bá­lint şi pendularistul Francisc Menyhárt şi-au depăşit sarcini­le de plan cu 57 la sută.

Next