Steaua Roşie, mai 1955 (Anul 4, nr. 278-285)
1955-05-04 / nr. 278
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIRA Anul IV7. Nr. 278 | Miercuri, 4 mai 1955 l 4 pagini 20 bani Ziua presei comuniste Sărbătorirea presei comuniste, principala purtătoare de cuvint a partidului, a primit din ani in ani o puternică semnificaţie Farul luminos al presei comuniste si muncitoreşti din lumea întreagă, presa sovietică, este o presă cu totul nouă, pusă in slujba adevărului, servind cu devotament cauza eliberării omenirii muncitoare din ghiarele exploatării şi asupririi capitaliste, cauza colaborării şi frăţiei intre toate popoarele lumii Tradiţiile de luptă ale ziarului „Pravda", al cărui prim număr a apărut la 5 mai 1912, sunt scumpe nu numai oamenilor sovietici, dar şi oamenilor muncii, revoluţionari, din toată lumea. Atît in timpul activităţii sale din anii 1912—1914 ca şi in 1917 şi in anii următori, presa comunistă din Rusia, in frunte cu „Pravda", a reuşit să antreneze în jurul partidului milioane de oameni, să-i mobilizeze in lupta pentru dobortrea ţarismului şi capitalismului, iar apoi să-i înflăcăreze in viitoarea luptei pentru construirea socialismului. In tot cursul apariţiei sale, „Pravda" se caracterizează printr-o inaltă ţinută morală, fiind un model de principialitate pentru presa comunistă şi muncitorească din lumea întreagă. Presa sovietică a devenit arma cea mai ascuţită, cea mai puternică şi cu bătaia cea mai lungă a partidului, un înflăcărat şi neobosit propagandist, agitator şi organizator colectiv. In zilele luminoase ale construirii comunismului, presa sovietică în frunte cu „Pravda" îndeplineşte rolul uriaş de mobilizator şi organizator in făurirea economiei şi culturii epocii comunismului. In coloanele presei sovietice se reflectă cu putere avintul inegalabil, cu care cel mai înaintat popor din lume, poporul sovietic, îşi făureşte o viaţă tot mai plină de conţinut; se reflectă acea robustă forţă creatoare care e în stare să transforme natura spre binele omenirii, să pună, pentru prima oară in istorie, in slujba buneistări a maselor largi energia nucleară. Glasul presei sovietice, în frunte cu ,,Pravda" se aude in cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, aducind tuturor oamenilor simpli de pe glob bucurie şi speranţă, inspirîndu-le curaj in lupta pentru pace şi libertate, şi, în acelaşi timp, încrederea neţărmurită în victoria forţelor care duc omenirea înainte pe culmile cele mai înaintate ale progresului şi civilizaţiei. Căci apărător mai îndirjit al păcii şi al intereselor întregii omeniri ca presa sovietică, nu există în lume. Cu aceeaşi pasiune, cu aceeaşi fermitate cu care presa sovietică se pronunţă pentru apărarea cauzei păcii, ea educă uriaşele mase ale cititorilor în spiritul patriotismului socialist. Dorinţa de pace a Uniunii Sovietice ce-şi găseşte întotdeauna un puternic ecou în coloanele presei comuniste, izvorăşte tocmai din forţa vitală a statului sovietic ale cărui temelii de granit vor fi apărate in orice împrejurare de către oamenii sovietici, de forţele progresiste ale întregii omeniri. Această forţă inepuizabilă a orînduirii de stat a Uniunii Sovietice imprimă presei sovietice înalta sa principialitate, intransigenţă şi combativitate în lupta dusă împotriva duşmanilor clasei muncitoare şi îndrăzneala neşovăitoare în dezvăluirea lipsurilor, descoperirea şi promovarea a tot ce este nou şi puterea sa de generalizare a exemplului pozitiv. Cu totul altă înfăţişare are presa occidentală, aflată in ghiarele unor mari trusturi financiare cum sunt de exemplu în SUA trusturile Hearst, Scripps-Howard, Mc. Kermick, care au acaparat toate mijloacele necesare redactării, tipăririi şi difuzării ziarelor, incepind de la agenţiile de presă şi pină la hirtie, deţinind monopolul întregii prese burgheze. Pentru întreaga presă burgheză sunt caracteristice următoarele rinduri publicate de autorul englez Ivor Thomas : „Orientarea ziarului depinde de toanele, interesele, legăturile şi convenienţa editorului milionar, a unuia din puţinii editori milionari in infinite cărora este concentrat controlul asupra opiniei publice a ţării.Fărâ să fie cituşi de puţin exponenţii năzuinţelor sau concepţiilor maselor populare, ei înşişi, „baronii presei" vor sa impună maselor populare concepţiile şi năzuinţele lor proprii- Faptul că nu reuşesc întotdeauna nu constituie cîtuşi de puţin o confirmare a „libertăţii presei", ci doar a unor vederi independente ale poporului englez". Mîrşavia şi josnicia presei burgheze a ieşit cu putere la iveală şi cu prilejul atacului banditesc împotriva Legaţiei R PR de la Berna, ai cărui organizatori s-au folosit de serviciile agenţiei de presă americane „Giobe-Press“, transformată într-o oficina de răspîndire a celor mai năstruşnice minciuni pe seama patriei noastre. Relatările agenţiei „Giobe-Press" aveau un caracter atît de scandalos, incit pină şi ziarele burgheze care înainte s-au folosit de informaţiile ei, s-au văzut silite pînă la urmă să bată în retragere. Odată însă cu apariţia presei clasei muncitoare, presa burgheză îşi pierde tot mai mult poziţiile sale şi in ţările care gem sub jugul capitalului. Ziarele „L'Humanité“, „Unită“, „Daily Worker“, „Le drapeau rouge“ şi multe alte organe de presă comuniste şi muncitoreşti din ţările capitaliste, demască cu succes minciuna in care presa burgheză încearcă sa ţină masele, cu toata prigoana dezlănţuită împotriva lor. Recenta grevă a muncitorilor de la tipografiile ziarelor londoneze, în urma căreia timp de o lună de zile n-au putut apare vreo 30 de ziare centrale, este doar unul din nenumăratele aspecte ale luptei clasei muncitoare împotriva patronilor care trăiesc din sudoarea maselor populare. Urmind exemplul strălucit al presei sovietice, presa din ţările de democraţie populară mobilizează neîncetat masele la luptă activă pentru pace, educă oamenii muncii în spiritul internaţionalismului proletar, al patriotismului socialist, al vigilenţei revoluţionare faţă de duşmanii păcii şi socialismului, cultivind în rindurile cititorilor sentimente de dragoste fierbinte pentru ţara socialismului victorios. Presa din patria noastră, în frunte cu „Scinteia", acordă o mare atenţie muncii cu corespondenţii voluntari, care informează ziarele despre multiplele aspecte ale muncii practice din toate domeniile de activitate. In centrul preocupărilor ziarului „Steaua roşie" stă de asemenea îmbunătăţirea continuă a legăturilor sale cu masele largi ale oamenilor muncii, prin reţeaua corespondenţilor săi de la oraşe şi sate. Numărul muncitorilor, ţăranilor muncitori şi intelectualilor care se adresează in mod sistematic redacţiei, prin scrisorile lor, se ridică in prezent la 2100. In rindurile corespondenţilor noştri avem asemenea oameni ca : Dumitru Grama, de la IFET Reghin, Petru Kiss din comuna Gurghiu, Teodor Medveşan, agronom de sector şi mulţi alţii, cu toţii luptători de frunte ai construcţiei socialiste. Cu sprijinul corespondenţilor, presa noastră şi-a propus să-şi ridice încontinuu nivelul publicistic, sa publice, articole interesante legate de principalele probleme care preocupă în momentul de faţă oamenii muncii. In faţa presei noastre de partid stă acum sarcina de a mobiliza masele largi ale oamenilor muncii în lupta pentru ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Problemele economice trebuie să constituie obiectul unei continue preocupări din partea presei, ştiind că dezvoltarea cu precădere a industriei grele este condiţia de bază a ridicării nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc, a întăririi capacităţii de apărare a patriei noastre scumpe. De asemenea trebuie să constituie o preocupare permanentă pentru presă, dezvoltarea industriei regiunii noastre,lupta ţărănimii muncitoare pentru traducerea in viaţă a chemării partidului şi guvernului cu privire la obţinerea unei producţii globale de 10.000.000 tone grîu şi porumb pe ţară, cit şi de cel puţin 2.100 kg. porumb-boabe la hectar, cit s-au angajat să obţină ţăranii muncitori din regiunea noastră, problemele revoluţiei culturale, etc. Ziua de 5 mai, Ziua presei comuniste, constituie în această privință un puternic imbold în muncă. " DEMONSTRAŢIA DE 1 MAI A OAMENILOR MUNCII DIN TG. MUREŞ Oraşul s-a trezit- o devreme şi totuşi pe străzi animaţia e mare, din ce in ce mai mare. Din privirile celor pe care-i intilneşti, de pe feţele lor, din întreaga lor ţinută, citeşti că azi e o zi deosebită, îmbrăcaţi in haine de sărbătoare, purtind în mîini portretele conducătorilor iubiţi ai poporului, bu- I chete de flori şi batiste multicolore. I steguleţe şi lozinci, ei se îndreaptă spre locul de adunare. Sînt veseli oamenii, şi e vesel oraşul. Toate clădirile, începind cu cele mari din Piaţa Stalin şi pină la cea mai măruntă căsuţă de la marginea oraşului, sunt decorate cu ghirlande de brad şi portrete, drapele şi fiori. Mai sunt 2—3 ore pină la începerea demonstraţiei. Pe o stradă mărginaşă, în faţa unei porţi, Răducu, un băieţel vioi, în vîrsta de numai 8 ani, işi admiră trotineta împodobită cu fiori şi panglici de hîrtie creponată. E bucuros şi totuşi necăjit. Cît s-a chinuit el pină a reuşit să-şi aranjeze aşa frumos trotineta. Şi acum, poftim ce îngrozitor de încet trece timpul. Doar e atît de nerăbdător să meargă în Piaţa Stalin, să-şi vadă sora mai mare defilind în coloana pionierilor, şi, fireşte, sa treacă şi el cu trotineta alături de tăticul lui prin faţa tribunei. Ne spune mincim ca anul viitor îl vom zări şi pe e! printre pionieri, e doar elev bun, cu note numai de 5. Mitingul din Piaţa Stalin E prima zi de mai. In dimineaţa aceasta, mii şi mii de oameni ai muncii, copii, bărbaţi, şî femei, locuitori ai oraşului Tg.-Mureş, reşedinţa Regiunii Autonome Maghiare, se revarsă in valuri multicolore spre Piaţa Stalin din miilorul oraşului. Mîini plăpînde, miini viguroase poarta deasupra capetelor, legănind aidoma unei mări bătută de vînt, pinzele drapelelor purpurii. E ziua marii sărbători internaţionale, ziua frăţiei şi solidarităţii oamenilor muncii de pretutindeni. In tribuna frumos pavoazată din Piaţa Stalin au luat loc membri ai CC, al P.M.R., conducători şi activişti ai organelor şi organizaţiilor de partid din regiune, conducători şi activişti de stat, muncitori, oameni de ştiinţă, arta şi cultură. La ora 9 fanfara intonează imnurile de stat al R.P.R. şi al U.R.S.S. Apoi, mitingul este deschis de tovarăşul Ludovic Csupor, primt-secretar al Comitetului Regional de partid al Regiunii Autonome Maghiare. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român au rostit cuvîntări in limba romina tovarăşa Constanţa Crăciun, ministrul Culturii, membră a C.C. al P .M.R., iar în limba maghiară tovarăşul Ioan Fazekas, secretar al C.C. al P.i.i.R. Ei au vorbit despre succesele dobîndite de oamenii muncii din ţara noastră în lupta pentru construirea socialismului, despre ajutorul multilateral pe care ni-l acordă ţara socialismului victorios — Uniunea Sovietică, in toate domeniile de activitate, despre solidaritatea şi lupta popoarelor din lagărul păcii şi socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace şi progres social, împotriva urzitorilor unui nou război. Tovarăşul Ioan Fazekas, secretar al C.C. al . P M-R., adresindu-se maselor la mitingul' din Piața Stalin. In sunetul tobelor şi al trompetelor, in piaţă işi face apariţia coloana celor peste 1.000 pionieri. Din coloană un grup de pioniere s-a desprins indreptîndu-se spre tribună. Cea mai mică dintre pioniere a înmînat conducătorilor partidului ce se aflau în tribună un minunat buchet de flori. In faţa tribunei, pionierii de la Liceul de băieţi nr. 1 au scris cu trupurile lor „1 Mai". După ei, in ritmul unei melodii vesele, trece o echipă de mici dansatori in costume romîneşti şi maghiare. Inaceastă coloană se află pionieri de la toate cele 13 şcoli elementare din oraş. Cei mai mulţi dintre ei frecventează cu regularitate Casa pionierilor, unde in diversele cercuri învaţă primele noţiuni ale meseriei pe care şi-o din coloanele demonstranţilor străbat prin departe lozincile scandate de corul sutelor şi miilor de glasuri. „1 Mai e sărbătoare pentru clasa muncitoarei", „Partidul să ne trăiască, Republica să-nflorească!“. Oamenii muncii din oraşul nostru işi exprimă şi cu acest prilej solidaritatea cu popoarele iubitoare de pace din întreaga lume, dragostea pentru ,partidul care ne conduce cu paşi şi defilează pionierii vor alege miine. Astăzi, pionierii au arătat oamenilor muncii prin faţa cărora au trecut, rezultatele activităţii lor în cercurile de la Casa pionierilor sau la cele din şcoli. Prin faţa tribunei trec „actorii" îndrăgiţi ai teatrului de marionete, aeromodeliştii cu aeromodelele confecţionate de mîinile micuţe şî harnice ale pionierilor, „constructorii" de ambarcaţiuni navale, etc. Pioniera Ana Simon e elevă în clasa V-a la Şcoala elementară nr 3. Deşi are numai 10 ani, ea a aflat de acum 5 ani despre această sărbătoare a clasei muncitoare „Mie îmi este foarte dragă ziua de 1 Mai. în întîmpinarea ei m-am străduit să fiu o cît mai bună colegă, elevă și fiică, pentru ca în carnetul meu să figureze doar nota 5“. •rguri spre bunăstare şi fericire, hotărârea lor de a munci necontenit pentru întărirea patriei noastre dragi. In pas voios, purtind drapele, panouri şi lozinci, portretele lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin, ale conducătorilor partidului nostru şi ale partidelor comuniste şi frăţeşti de peste hotare, trec rind pe rind prin faţa tribunei, colectivele numeroaselor întreprinderi şi instituţii din oraşul nostru. S-au îndepărtat pionierii în piaţă işi fac acum apariţia elevii şcolilor rezervelor de muncă, schimbul de merrte al clasei muncitoare. Te impresionează uniformitatea imbrăcăminţii şi disciplina acestora. Frumoasă a fost de asemeni prezentarea la această demonstraţie a elevilor Şcolii medii de fete nr. 3. Negrul uniformelor se îmbină cu albul guleraşelor şi roşu batistelor pe care le fluturau, iar glasurile tinere scandau lozinca atît de dorită şi îndrăgită de oamenii cinstiţi „Pace şi prietenie". In această zi frumoasă, elevii, alături de îndrumătorii şi luminătorii lor au trecut cu mîndrie prin faţa miilor de demonstranţi. ★ întreprinderile industriale „Enesel Mauriciu“, „Ludovic Minschi", „Petőfi Sándor", „Bernăth Andrei“, colectivele fabricii de conserve Mureşeni, fabricii de cărămizi şi ţigle, muncitorii şi muncitoarele întreprinderii de industrie locală „Lázár Ödön“, ai cooperativelor meşteşugăreşti, etc. Şi studenţii Institutului medico-farmaceutic au fost prezenţi. Colecţii al a(Continuare in pag. 2-a) IN NUMĂRUL DE AZI : — Pentru îmbunătăţirea activităţii gazetelor de perete in cea de-a doua etapă a concursului (pag. 2-a). — Prin corespondentul voluntar... (pag. 3-a). — Sărbătorirea zilei de I Mai la Moscova (pag. 4-a). începe demonstraţia oamenilor muncii In acordurile marşului, demonstraţia este deschisă de plutonul întreprinderilor fruntaşe din oraş. Prin faţa tribunei trec muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii fabricii de mobilă „Simo Géza". Pe o placardă purtată de muncitori sunt scrise rezultatele dobîndite prin hărnicia lor: îndeplinirea in 4 ani şi 3 luni a planului cincinal. Un grafic arată creşterea producţiei faţă de 1951 cu 101 la sută, a productivităţii muncii cu 139 la sută şi scăderea preţului de cost cu 7,71 la sută. In primele rinduri ale demonstranţilor păşesc fruntaşii întreprinderii ca Erzsébet Birtalan, Ion Marian, Vilma Solyom şi alţii. In zimbetul şi voioşia cu care trec prin faţa tribunei ovaţionind pentru partidul nostru drag, citeşti bucuria datoriei împlinite, promisiunea că vor munci curîvnă şi de aici înainte pentru dobindirea de noi victorii. ■ Mulţimea aclamă acum prin ropote de aplauze colectivul Atelierelor principale de reparaţii auto. Cu cîteva zile înaintea marii sărbători, muncitorii acestei întreprinderi au raportat partidului îndeplinirea înainte de vreme a planului cincinal. In faţa coloanei, cîţiva muncitori duc o placardă care înfăţişează diagrama dezvoltării atelierelor în ultimii zece ani. Diagrama arată că faţă de 1945, producţia medie lunară a crescut cu 711 la sută. Printre rindurile de demonstranţi pot fi zăriţi muncitorii cu care colectivul atelierelor se mîndreşte pe drept cuvînt. lată-i, trecind prin faţa tribunei pe Vasile Pascu, Pavel Vereş, Gavrila Toth, conducători de brigăzi fruntaşe in producţie, pe conducătorii auto sulamiiştî Dumitru Draghici, Mihai Szabó şi alţii, bucuroşi de succesele întregului colectiv al atelierelor. Purtind portretele marilor dascăli ai marxism-leninismului, drapele şi lozinci, defilează prin faţa tribunei lucrătorii şi funcţionarii Organizaţiei comerciale locale — Alimentara, care, de curind a primit menţiunea la a Ministerului Comerțului Interior și a Comitetului Central al Sindicatelor lucrătorilor din comerț pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe semestrul II al anului 1954. *