Steaua Roşie, iunie 1955 (Anul 4, nr. 286-294)

1955-06-15 / nr. 290

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRMLE, UNITI VA Anul IV. Nr. 290­­ Miercuri, 15 iunie 1955 ! 4 pagini 20 bani Sa ne pregătim temeinic pentru muncile de recoltat şi treierat Pe zi ce trece ne apropiem mai mult de strinsul recoltei. Oame­nii muncii din agricultură aş­teaptă cu nerăbdare acest mo­ment, ca o încununare a muncii lor de un an de zile. Strinsul şi treieratul recoltei este o etapă hotărîtoare în lupta pentru obţi­nerea unei recolte bogate de ce­reale, pentru buna aprovizionare a populaţiei cu alimente şi a in­dustriei cu materii prime agrico­le. Colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale, înfruntînd greută­ţile pricinuite de desprimăvăra­­rea tîrzie şi de ploile ce i-au ur­mat, au executat în condiţii agro­tehnice bune insămînţarea de primăvară. Timpul prielnic care a urmat a favorizat dezvoltarea rapidă a culturilor. Sarcina or­ganelor de stat, organizaţiilor de masă şi a oamenilor muncii din agricultură este de a nu precu­peţi nici un efort in strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei­ Pentru ca şi ultimul bob să fie recoltat şi treierat la timpul potrivit, este necesar ca îndată ce lanurile au dat în pîrgă oame­nii muncii din agricultură să în­ceapă recoltatul şi să-l execute în cel mai scurt timp. Îndeplini­rea cu succes a acestei sarcini va depinde în mare măsură de felul cum vor fi reparate fiecare tractor, secerătoare simpla sau legătoare, fiecare batoză, de atenţia ce se va da revizuirii şi reparării tuturor maşinilor şi uneltelor necesare executării secerişului, treierişului şi dezmi­­riştitului, în aşa fel ca la începe­rea perioadei de recoltat fiecare să fie în bună stare de funcţio­nare. Datorită bunei organizări a muncii, în unele raioane ca Sîn­­georgiu de Pădure, Ciuc şi Sf. Gheorghe, repararea inventaru­lui necesar strîngerii recoltei se desfăşoară în cele mai bune con­­diţiuni. Aşa, de pildă, în raionul Singeorgiu de Pădure planul de reparaţii la batoze a fost realizat in proporţie de 100 la sută­ Faţă de numărul mare de unel­te, maşini agricole şi tractoare necesare in campania de recoltat în unele raioane revizuirea şi re­pararea lor se desfăşoară cu o neîngăduită încetineală. In raio­nul Tg.Mureş, de pildă, au fost reparate pînă la 10 iunie nu­mai 83 la sută din bato­ze. Aceeaşi situaţie este şi în raioanele Gheorghieni, Toplița, Odorhei şi Reghin. Dacă în une­le gospodarii agricole de stat şi S.M.T.-uri, ca gospodăria agri­colă de stat din Sf. Gheorghe, SM.T. Miercurea-Niraj, etc., printr-o bună organizare a mun­cii s-au obţinut însemnate succe­se în repararea tractoarelor şi maşinilor agricole, nu acelaşi lucru se poate spune despre S.M.T. Sf. Gheorghe şi altele care sunt râmase in urmă cu rea­lizarea planului de reparaţii. O mare răspundere pentru intîrzierea reparaţiilor la maşi­nile şi uneltele agricole o au unele comitete executive ale sfa­turilor populare raionale şi co­munale, şi în special organele agricole raionale şi comunale Ele n-au îndrumat şi controlat în suficientă măsură executarea lucrărilor de reparaţii. Aşa se explică faptul că în satul Beica de Sus (raionul Reghin) batoza chiaburului Nicolae Şuteu din comuna Iernuţeni este şi in pre­zent nereparată. Asemenea ca­zuri sunt şi în comunele Suseni (raionul Reghin) şi Vărgata­­■ raionul Tg. Mureş) Comitetele raionale de partid nu trebuie să lase ca executarea reparaţiilor să se desfăşoare de la sine , ele trebuie să îndrume şi să controleze munca organelor raionale de stat, in acest domeniu important al luptei pentru asigu­rarea unei recolte bogate. Ele tre­buie să îndrume organizaţiile de bază săteşti şi comunale in vede­rea­­desfăşurării unei largi munci politice şi organizatorice în mă­sură să asigure realizarea la timp a reparaţiilor Datoria patriotică a fiecărui om al muncii din agricultură este de a pregăti din timp tot ce este necesar strîngerii recoltei. Para­­­lel cu executarea reparaţiilor şi­­ a lucrărilor de întreţinere a cul­turilor, este necesar să se desfă­şoare şi lucrările de reparare a magaziilor de cereale, curăţirea, dezinfectarea şi înzestrarea lor cu utilajele necesare. Folosirea cu maximum de ran­dament a capacităţii de lucru a tractoarelor şi maşinilor agrico­le, duce la executarea dintr-un timp mai scurt a secerişului, treierişului şi dezmiriştitului. In acest scop să se ia încă de pe acum toate măsurile necesare p­entru ca majoritatea S.M.T.­­urilor din regiunea noastră să aplice metodele înaintate de uti­lizare cu mare randament a ma­şinilor, cum sunt metoda grafi­cului orar, îo:C­irea la seceriş, treieriş şi dezmiriştit a unui nu­măr cit mai mare de agregate, etc. Pentru ca maşinile poată fi folosite cu maximum de ran-­­ dament este necesară o bună in-­­ struire a batezarilor, mînuitori- i lor de secerător-legători, etc. Tehnicienii şi inginerii mecanici cît şi muncitorii cu o înaltă cali­ficare să împărtă-ească munci­torilor tineri ştiinţa lor. Comitetele raionale de partid cît şi organizaţiile de bază să­teşti şi comunale au sarcina să ducă o largă muncă politică de masă, la care să antreneze pe membri şi candidaţii de partid, pe deputaţii sfaturilor populare comunale, utemiştii, fruntaşii re­coltelor bogate, delegatele de fe­mei, pentru mobilizarea ţăranilor muncitori in întrecerea pentru pregătirea temeinică a recoltatu­lui şi treierişului. Ţăranii munci­tori trebuie să fie vigilenţi şi să demaşte fără cruţare ori­ce în­cercare, de sabotaj a duşmanului de clasă. Muncind conştienţi pentru pre­gătirea din timp a utilajului agri­col necesar desfăşurării in bune condiţiuuni a muncilor de recol­tat, treierat şi dezmiriştit, vom contribui cu succes la realizarea celor 10 milioane tone griu şi porumb pe ţară, la continua creş­tere a nivelului de trai al celor ce muncesc. IN NUMĂRUL DE AZI: Cum am îndeplinit sarcinile cinema­tului (pag­ 2-a). La prăşit (pag 2-a) Cea de a 6-a Sesiune a sfatului popular regional (pag. 3-a). Al IV-lea concurs pe ţară al cercu­rilor artistice de amatori ale sindica­telor (pag. 3-a). Ecoul internaţional al notei sovietice adresată Germaniei occidentale (pag. 4-a). Se îmbunătăţeşte aprovizionarea oamenilor muncii Datorită activităţii însufleţite a oamenilor muncii din toate ra­murile economiei noastre naţio­nale, volumul producţiei indus­triale creşte necontenit, contri­buind la îmbunătăţirea neconte­nită a aprovizionării oraşelor şi satelor. Niciodată în trecut magazinele de desfacere de pe cuprinsul re­giunii noastre n-au desfăcut can­tităţi aşa de mari şi sortimente atît de bogate de mărfuri, ca în prezent. Numai în cursul lunilor aprilie şi mai din acest an prin reţeaua magazinelor O.C.L. „Produse industriale“ s-au pus la dispozi­ţia oamenilor muncii încălţă­minte uşoară într-o valoare de peste 217.000 lei, ţesături din bumbac cu 1.135214 lei, stofe cu 776.294 lei, mobile într-o va­loare cu 1.761.993 lei mai mare decit în aceeaşi perioadă a anu­lui trecut In acelaşi timp s-au desfăcut cu peste 500 aparate de radio, mari cantităţi de bicicle­te şi alte produse mai multe de­cit în lunile aprilie şi mai din a­­nul 1954. Valoarea totală a mărfurilor vîndute prin magazinele de des­facere ale O.C.L. „Produse in­dustriale" în lunile aprilie şi mai a.c., depăşeşte cu 7.733.804 lei cea a mărfurilor vîndute în cele două luni corespunzătoare ale anului trecut­In vederea asigurării bunei deserviri a consumatorilor, s-au luat importante măsuri pentru lărgirea reţelei magazinelor de desfacere. Astfel, numai în ultimul timp au fost deschise noi magazine de desfacere la Tușnad, Lacul Roșu, Borsec, Sovata și într-o serie de alte lo­calități. Din realizările muncitorilor pielari Muncitorii pielari din oraşul Tg. Mu­reş şi-au creiat o bună reputaţie prin pri­ceperea şi destoinicia lor.Colectivul fa­bricii de produse finite din piele „Pe­tőfi Sándor“ din acest oraş, a în­cheiat luna mai cu realizări însemnate. Pla­nul global a­e producţie pe această lu­nă a fost depăşit cu 3.80 la sută A­­ceastă cifră reprezintă printre altele mari cantităţi de articole de larg con­sum ca: peste 1.300 ghetuţe pentru co­pii mici, 4.100 cordoane pentru dame, 4100 cureluşe pentru ceas, sute de portofele, scurte din piele şi alte pro­duse fabricate peste sarcinile planului de­ producţie In cursul lunii mai colectivul fabricii a obţinut noi realizări şi în privinţa perfecţionării procesului tehnologic. Astfel, printre altele s-a realizat me­­canizarea transportului pieilor de la secţia cenuşat la uscătorie, s-a pus în funcţie un dispozitiv pentru tăierea găicelor pentru curelele de ceas, prin care productivitatea muncii la această fază a fost ridicată cu 4 la sută şi al­tele. De la începutul anului în curs au fost introduse in această fabrică 22 inova­ţii, care au adus un venit de 20.000 Iei şi un spor de "•—10 la sută al produc­tivităţii muncii. Mişcarea pentru realizarea de eco­nomii prin utilizarea chibzuită a ma­teriilor şi a materialelor a căpătat o largă extindere la fabrica „Petőfi Sán­dor". Numai economiile realizate în cursul lunii mai de harnicul colectiv al fabricii, se ridică la suma de 14.323 lei. La obţinerea rezultatelor de mai sus au contribuit prin munca lor conştiin­cioasă muncitorii Ştefan Toth, de la secţia croit care şi-a realizat în ulti­ma lună sarcinile de producţie in pro­porţie de 219 la sută, Bertha Csiki de la secţia cusut mănuşi, cu o realizare de 201 la sută, Ana Galovszky de la secţia tricotat mănuşi cu 239 la sută, marochinarul Andrei Orbán cu 290 la sută şi tăbăcaru­ loan Szöllösi cu 192 la sută. Locuinţe construite prin credite acordate de stat Utilizînd creditele acordate de stat, tot mai mulţi oameni ai muncii din regiunea noastră îşi construiesc noi locuinţe indivi­duale. Astfel, numai muncitorilor de la uzinele textile „Gheorghe Do­ja“ din Sf. Gheorghe li s-au re­partizat fonduri pentru construi­rea a 48 locuinţe individuale, dintre care s-au şi dat în folosin­ţă 34, iar restul sunt în curs de terminare. Fabricii de mobile „Simo Ge­za" din Tg.-Mureş i s-au repar­tizat de asemeni fonduri pentru construirea a 28 locuinţe indivi­duale. Un număr de 20 din a­­ceste locuinţe au şi fost date în folosinţă, iar celelalte vor fi ter­minate în curînd. Numărul locuinţelor indivi­duale construite prin credite de stat s-a ridicat pînă în prezent pe Întreaga regiune la 426. In­tr-un număr de 374 locuinţe de acest fel s-au şi mutat proprie­tarii lor, oameni ai muncii din fabrici, uzine şi instituţii. Pentru dezvoltarea creşterii păsărilor Zi de zi creşte numărul ţărăn­­cilor muncitoare care încheie contracte cu cooperativele şi cu O­R . C.A. pentru creşterea şi îngrăşarea păsărilor de curte. In cinstea Congresului in­ternaţional al mamelor, în co­muna Sâbed, raionul Tg. Mureş, a fost contractată pînă în pre­zent creşterea şi îngrăşarea­­unui număr de 3.000 gîşte, raţe şi curcani. Rezultate importante s-au ob­ţinut pe acest­ tărîm şi in comu­na Ungheni din acelaşi raion. Aici ţăranca muncitoare Saveta Macavei a încheiat contract cu O R.A.C.A. pentru creşterea şi îngrăşarea a 10 gîşte, 10 raţe şi 10 curcani. Deputata Ana Co­vrig din aceeaşi comună a con­tractat îngrăşarea a 20 de raţe­Femeile din întregul raion, au încheiat contracte, prin care s-au angajat să crească şi să îngraşe peste 6.000 de raţe, gîşte şi curcani. Sfîrşit de an şcolar O clasa fără corigenţi Sunt 31 de elevi in clasa Vl-a a Şcolii elementare de 7 ani din Găieşti,­ şi fete şi băieţi. In tim­pul anului şcolar, elevii mai buni veneau, fără a sta pe ginduri, in ajutorul celor care intimpinau greutăţi in pregătirea lecţiilor■ Török Irén, o fetiţă ce locuia la internat, după ce-şi termina lec­ţiile ajuta la învăţătură şi pe ceilalţi, colegi. Şi Keresztesi Atti­la şi Szöllösi Albert au fost în­continuu preocupaţi de dorinţa, de a-şi ajuta colegii in învăţarea Lecţiilor mai grele. Şi aşa, elevii acestei clase au aşteptat cu încredere examenele. Pentru eă acestea nu erau un lu­cru de temut; ştiau că vor putea răspunde cu exactitate întrebări­lor puse. Aşa a şi fost; nimeni nu a luat note proaste la nici o mate­rie. în fruntea clasei se găsesc pionieri cu care colegii lor se mindresc. Csiki Rozalia, Keresz­tesi Margit sau Székel­yi Kata­­ lin, sunt fericite că acum la sfir­­şit de an şcolar, pot arăta acasă, părinţilor, carnetul de note pe care se găsesc scrise doar note ce le aduc cuvinte de laudă. Acum după ce grija examenelor a tre­cut, elevii clasei a Vl-a, a clasei fără corigenţe, au alte îndeletni­ciri la­ fel de plăcute şi folositoare. Printre altele, îi aşteaptă tabăra de curte cu toate bucuriile e 1. In clişeu : Două din cele mai bune eleve ale clasei a VI-a de la Şcoala elementară de 7 ani din comuna Gă­ieşti : Csiki Rozalia şi Keresztesi Mar­git. La şcoala elementară din Călugăreni Şcoala are doar citeva săli. E o şcoală de 4 ani, care numără ui total abia 46 elevi. E cu limba de predare maghiară, insă cu toate acestea elevii celor 4 clase sunt bine pregătiţi şi la limba romina. La acest sfîrşit de an şcolar şi aici găsim clase fără corigente, clasa I-a şi a II-a. Aş­­teptind serbarea de fine de an, copiii erau in mare fierbere. E­­rau curioşi, nerăbdători, şi ei să afle mai curînd felul în care au absolvit clasa, să cunoască frun­taşii la învăţătură, să primească poate o diplomă sau o carte drept răsplată pentru sirguinţa de care au dat dovadă in timpul anului. Am aflat şi numele celor mai buni elevi La învăţătură. Ei sunt Balla Irina, clasa l-a, care a terminat cu media 5, Lakadi Ildi­­ kó clasa ll-a, Acs Margareta cl. Hl-a, Kovács Iudita cl. IV-a. Fie­ care din ele a primit un dar pre­ţios , cite o diplomă-

Next