Steaua Roşie, iunie 1955 (Anul 4, nr. 286-294)
1955-06-15 / nr. 290
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRMLE, UNITI VA Anul IV. Nr. 290 Miercuri, 15 iunie 1955 ! 4 pagini 20 bani Sa ne pregătim temeinic pentru muncile de recoltat şi treierat Pe zi ce trece ne apropiem mai mult de strinsul recoltei. Oamenii muncii din agricultură aşteaptă cu nerăbdare acest moment, ca o încununare a muncii lor de un an de zile. Strinsul şi treieratul recoltei este o etapă hotărîtoare în lupta pentru obţinerea unei recolte bogate de cereale, pentru buna aprovizionare a populaţiei cu alimente şi a industriei cu materii prime agricole. Colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale, înfruntînd greutăţile pricinuite de desprimăvărarea tîrzie şi de ploile ce i-au urmat, au executat în condiţii agrotehnice bune insămînţarea de primăvară. Timpul prielnic care a urmat a favorizat dezvoltarea rapidă a culturilor. Sarcina organelor de stat, organizaţiilor de masă şi a oamenilor muncii din agricultură este de a nu precupeţi nici un efort in strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei Pentru ca şi ultimul bob să fie recoltat şi treierat la timpul potrivit, este necesar ca îndată ce lanurile au dat în pîrgă oamenii muncii din agricultură să înceapă recoltatul şi să-l execute în cel mai scurt timp. Îndeplinirea cu succes a acestei sarcini va depinde în mare măsură de felul cum vor fi reparate fiecare tractor, secerătoare simpla sau legătoare, fiecare batoză, de atenţia ce se va da revizuirii şi reparării tuturor maşinilor şi uneltelor necesare executării secerişului, treierişului şi dezmiriştitului, în aşa fel ca la începerea perioadei de recoltat fiecare să fie în bună stare de funcţionare. Datorită bunei organizări a muncii, în unele raioane ca Sîngeorgiu de Pădure, Ciuc şi Sf. Gheorghe, repararea inventarului necesar strîngerii recoltei se desfăşoară în cele mai bune condiţiuni. Aşa, de pildă, în raionul Singeorgiu de Pădure planul de reparaţii la batoze a fost realizat in proporţie de 100 la sută Faţă de numărul mare de unelte, maşini agricole şi tractoare necesare in campania de recoltat în unele raioane revizuirea şi repararea lor se desfăşoară cu o neîngăduită încetineală. In raionul Tg.Mureş, de pildă, au fost reparate pînă la 10 iunie numai 83 la sută din batoze. Aceeaşi situaţie este şi în raioanele Gheorghieni, Toplița, Odorhei şi Reghin. Dacă în unele gospodarii agricole de stat şi S.M.T.-uri, ca gospodăria agricolă de stat din Sf. Gheorghe, SM.T. Miercurea-Niraj, etc., printr-o bună organizare a muncii s-au obţinut însemnate succese în repararea tractoarelor şi maşinilor agricole, nu acelaşi lucru se poate spune despre S.M.T. Sf. Gheorghe şi altele care sunt râmase in urmă cu realizarea planului de reparaţii. O mare răspundere pentru intîrzierea reparaţiilor la maşinile şi uneltele agricole o au unele comitete executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale, şi în special organele agricole raionale şi comunale Ele n-au îndrumat şi controlat în suficientă măsură executarea lucrărilor de reparaţii. Aşa se explică faptul că în satul Beica de Sus (raionul Reghin) batoza chiaburului Nicolae Şuteu din comuna Iernuţeni este şi in prezent nereparată. Asemenea cazuri sunt şi în comunele Suseni (raionul Reghin) şi Vărgata■ raionul Tg. Mureş) Comitetele raionale de partid nu trebuie să lase ca executarea reparaţiilor să se desfăşoare de la sine , ele trebuie să îndrume şi să controleze munca organelor raionale de stat, in acest domeniu important al luptei pentru asigurarea unei recolte bogate. Ele trebuie să îndrume organizaţiile de bază săteşti şi comunale in vedereadesfăşurării unei largi munci politice şi organizatorice în măsură să asigure realizarea la timp a reparaţiilor Datoria patriotică a fiecărui om al muncii din agricultură este de a pregăti din timp tot ce este necesar strîngerii recoltei. Paralel cu executarea reparaţiilor şi a lucrărilor de întreţinere a culturilor, este necesar să se desfăşoare şi lucrările de reparare a magaziilor de cereale, curăţirea, dezinfectarea şi înzestrarea lor cu utilajele necesare. Folosirea cu maximum de randament a capacităţii de lucru a tractoarelor şi maşinilor agricole, duce la executarea dintr-un timp mai scurt a secerişului, treierişului şi dezmiriştitului. In acest scop să se ia încă de pe acum toate măsurile necesare pentru ca majoritatea S.M.T.urilor din regiunea noastră să aplice metodele înaintate de utilizare cu mare randament a maşinilor, cum sunt metoda graficului orar, îo:Cirea la seceriş, treieriş şi dezmiriştit a unui număr cit mai mare de agregate, etc. Pentru ca maşinile poată fi folosite cu maximum de ran- dament este necesară o bună in- struire a batezarilor, mînuitori- i lor de secerător-legători, etc. Tehnicienii şi inginerii mecanici cît şi muncitorii cu o înaltă calificare să împărtă-ească muncitorilor tineri ştiinţa lor. Comitetele raionale de partid cît şi organizaţiile de bază săteşti şi comunale au sarcina să ducă o largă muncă politică de masă, la care să antreneze pe membri şi candidaţii de partid, pe deputaţii sfaturilor populare comunale, utemiştii, fruntaşii recoltelor bogate, delegatele de femei, pentru mobilizarea ţăranilor muncitori in întrecerea pentru pregătirea temeinică a recoltatului şi treierişului. Ţăranii muncitori trebuie să fie vigilenţi şi să demaşte fără cruţare orice încercare, de sabotaj a duşmanului de clasă. Muncind conştienţi pentru pregătirea din timp a utilajului agricol necesar desfăşurării in bune condiţiuuni a muncilor de recoltat, treierat şi dezmiriştit, vom contribui cu succes la realizarea celor 10 milioane tone griu şi porumb pe ţară, la continua creştere a nivelului de trai al celor ce muncesc. IN NUMĂRUL DE AZI: Cum am îndeplinit sarcinile cinematului (pag 2-a). La prăşit (pag 2-a) Cea de a 6-a Sesiune a sfatului popular regional (pag. 3-a). Al IV-lea concurs pe ţară al cercurilor artistice de amatori ale sindicatelor (pag. 3-a). Ecoul internaţional al notei sovietice adresată Germaniei occidentale (pag. 4-a). Se îmbunătăţeşte aprovizionarea oamenilor muncii Datorită activităţii însufleţite a oamenilor muncii din toate ramurile economiei noastre naţionale, volumul producţiei industriale creşte necontenit, contribuind la îmbunătăţirea necontenită a aprovizionării oraşelor şi satelor. Niciodată în trecut magazinele de desfacere de pe cuprinsul regiunii noastre n-au desfăcut cantităţi aşa de mari şi sortimente atît de bogate de mărfuri, ca în prezent. Numai în cursul lunilor aprilie şi mai din acest an prin reţeaua magazinelor O.C.L. „Produse industriale“ s-au pus la dispoziţia oamenilor muncii încălţăminte uşoară într-o valoare de peste 217.000 lei, ţesături din bumbac cu 1.135214 lei, stofe cu 776.294 lei, mobile într-o valoare cu 1.761.993 lei mai mare decit în aceeaşi perioadă a anului trecut In acelaşi timp s-au desfăcut cu peste 500 aparate de radio, mari cantităţi de biciclete şi alte produse mai multe decit în lunile aprilie şi mai din anul 1954. Valoarea totală a mărfurilor vîndute prin magazinele de desfacere ale O.C.L. „Produse industriale" în lunile aprilie şi mai a.c., depăşeşte cu 7.733.804 lei cea a mărfurilor vîndute în cele două luni corespunzătoare ale anului trecutIn vederea asigurării bunei deserviri a consumatorilor, s-au luat importante măsuri pentru lărgirea reţelei magazinelor de desfacere. Astfel, numai în ultimul timp au fost deschise noi magazine de desfacere la Tușnad, Lacul Roșu, Borsec, Sovata și într-o serie de alte localități. Din realizările muncitorilor pielari Muncitorii pielari din oraşul Tg. Mureş şi-au creiat o bună reputaţie prin priceperea şi destoinicia lor.Colectivul fabricii de produse finite din piele „Petőfi Sándor“ din acest oraş, a încheiat luna mai cu realizări însemnate. Planul global ae producţie pe această lună a fost depăşit cu 3.80 la sută Această cifră reprezintă printre altele mari cantităţi de articole de larg consum ca: peste 1.300 ghetuţe pentru copii mici, 4.100 cordoane pentru dame, 4100 cureluşe pentru ceas, sute de portofele, scurte din piele şi alte produse fabricate peste sarcinile planului de producţie In cursul lunii mai colectivul fabricii a obţinut noi realizări şi în privinţa perfecţionării procesului tehnologic. Astfel, printre altele s-a realizat mecanizarea transportului pieilor de la secţia cenuşat la uscătorie, s-a pus în funcţie un dispozitiv pentru tăierea găicelor pentru curelele de ceas, prin care productivitatea muncii la această fază a fost ridicată cu 4 la sută şi altele. De la începutul anului în curs au fost introduse in această fabrică 22 inovaţii, care au adus un venit de 20.000 Iei şi un spor de "•—10 la sută al productivităţii muncii. Mişcarea pentru realizarea de economii prin utilizarea chibzuită a materiilor şi a materialelor a căpătat o largă extindere la fabrica „Petőfi Sándor". Numai economiile realizate în cursul lunii mai de harnicul colectiv al fabricii, se ridică la suma de 14.323 lei. La obţinerea rezultatelor de mai sus au contribuit prin munca lor conştiincioasă muncitorii Ştefan Toth, de la secţia croit care şi-a realizat în ultima lună sarcinile de producţie in proporţie de 219 la sută, Bertha Csiki de la secţia cusut mănuşi, cu o realizare de 201 la sută, Ana Galovszky de la secţia tricotat mănuşi cu 239 la sută, marochinarul Andrei Orbán cu 290 la sută şi tăbăcaru loan Szöllösi cu 192 la sută. Locuinţe construite prin credite acordate de stat Utilizînd creditele acordate de stat, tot mai mulţi oameni ai muncii din regiunea noastră îşi construiesc noi locuinţe individuale. Astfel, numai muncitorilor de la uzinele textile „Gheorghe Doja“ din Sf. Gheorghe li s-au repartizat fonduri pentru construirea a 48 locuinţe individuale, dintre care s-au şi dat în folosinţă 34, iar restul sunt în curs de terminare. Fabricii de mobile „Simo Geza" din Tg.-Mureş i s-au repartizat de asemeni fonduri pentru construirea a 28 locuinţe individuale. Un număr de 20 din aceste locuinţe au şi fost date în folosinţă, iar celelalte vor fi terminate în curînd. Numărul locuinţelor individuale construite prin credite de stat s-a ridicat pînă în prezent pe Întreaga regiune la 426. Intr-un număr de 374 locuinţe de acest fel s-au şi mutat proprietarii lor, oameni ai muncii din fabrici, uzine şi instituţii. Pentru dezvoltarea creşterii păsărilor Zi de zi creşte numărul ţărăncilor muncitoare care încheie contracte cu cooperativele şi cu OR . C.A. pentru creşterea şi îngrăşarea păsărilor de curte. In cinstea Congresului internaţional al mamelor, în comuna Sâbed, raionul Tg. Mureş, a fost contractată pînă în prezent creşterea şi îngrăşareaunui număr de 3.000 gîşte, raţe şi curcani. Rezultate importante s-au obţinut pe acest tărîm şi in comuna Ungheni din acelaşi raion. Aici ţăranca muncitoare Saveta Macavei a încheiat contract cu O R.A.C.A. pentru creşterea şi îngrăşarea a 10 gîşte, 10 raţe şi 10 curcani. Deputata Ana Covrig din aceeaşi comună a contractat îngrăşarea a 20 de raţeFemeile din întregul raion, au încheiat contracte, prin care s-au angajat să crească şi să îngraşe peste 6.000 de raţe, gîşte şi curcani. Sfîrşit de an şcolar O clasa fără corigenţi Sunt 31 de elevi in clasa Vl-a a Şcolii elementare de 7 ani din Găieşti, şi fete şi băieţi. In timpul anului şcolar, elevii mai buni veneau, fără a sta pe ginduri, in ajutorul celor care intimpinau greutăţi in pregătirea lecţiilor■ Török Irén, o fetiţă ce locuia la internat, după ce-şi termina lecţiile ajuta la învăţătură şi pe ceilalţi, colegi. Şi Keresztesi Attila şi Szöllösi Albert au fost încontinuu preocupaţi de dorinţa, de a-şi ajuta colegii in învăţarea Lecţiilor mai grele. Şi aşa, elevii acestei clase au aşteptat cu încredere examenele. Pentru eă acestea nu erau un lucru de temut; ştiau că vor putea răspunde cu exactitate întrebărilor puse. Aşa a şi fost; nimeni nu a luat note proaste la nici o materie. în fruntea clasei se găsesc pionieri cu care colegii lor se mindresc. Csiki Rozalia, Keresztesi Margit sau Székelyi Kata lin, sunt fericite că acum la sfirşit de an şcolar, pot arăta acasă, părinţilor, carnetul de note pe care se găsesc scrise doar note ce le aduc cuvinte de laudă. Acum după ce grija examenelor a trecut, elevii clasei a Vl-a, a clasei fără corigenţe, au alte îndeletniciri la fel de plăcute şi folositoare. Printre altele, îi aşteaptă tabăra de curte cu toate bucuriile e 1. In clişeu : Două din cele mai bune eleve ale clasei a VI-a de la Şcoala elementară de 7 ani din comuna Găieşti : Csiki Rozalia şi Keresztesi Margit. La şcoala elementară din Călugăreni Şcoala are doar citeva săli. E o şcoală de 4 ani, care numără ui total abia 46 elevi. E cu limba de predare maghiară, insă cu toate acestea elevii celor 4 clase sunt bine pregătiţi şi la limba romina. La acest sfîrşit de an şcolar şi aici găsim clase fără corigente, clasa I-a şi a II-a. Aşteptind serbarea de fine de an, copiii erau in mare fierbere. Erau curioşi, nerăbdători, şi ei să afle mai curînd felul în care au absolvit clasa, să cunoască fruntaşii la învăţătură, să primească poate o diplomă sau o carte drept răsplată pentru sirguinţa de care au dat dovadă in timpul anului. Am aflat şi numele celor mai buni elevi La învăţătură. Ei sunt Balla Irina, clasa l-a, care a terminat cu media 5, Lakadi Ildi kó clasa ll-a, Acs Margareta cl. Hl-a, Kovács Iudita cl. IV-a. Fie care din ele a primit un dar preţios , cite o diplomă-