Steaua Roşie, iunie 1955 (Anul 4, nr. 286-294)

1955-06-11 / nr. 289

Anul IV. Nr. 289 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA Simbătă, 11 iunie 1955 4 pagini 20 bani Cabinetele tehnice şi cercurile A.S.I.T. sâ-şi sporească activitatea Intensificarea pe toate căile a luptei pentru satisfacerea în tot mai mare măsură a nevoilor materiale şi culturale mereu crescinde ale celor ce­­ muncesc se caracterizează şi prin aceea că oamenii muncii din întreprin­deri nu se mai mulţumesc cu ve­chile metode de muncă ci, per­­fecţionind neîncetat procesul tehnologic, ridică nivelul tehnic al întreprinderilor pe o treaptă tot mai înaltă în scopul măririi continue a productivităţii mun­cii, a­ reducerii necontenite a pre­ţului de cost şi îmbunătăţirii calităţii producţiei. La fabrica de textile „Gheor­­ghe Doja“ din Sf.­Gheorghe, de pildă,în cursul acestui an au fost înaintate un număr însemnat de inovaţii, din care o bună parte s-au şi aplicat. Economiile care se obţin în urma aplicării acestor inovaţii se ridică la sume im­portante. Aici, tehnicienii sunt repartizaţi pe secţii şi răspund personal de extinderea metodelor înaintate. Cabinetele tehnice din între­prinderi au un rol foarte impor­tant în creşterea cadrelor de ino­vatori cît şi în dezvoltarea ini­ţiativei lor creatoare. Ele au do­vedit de mult că sunt purtătoare active ale progresului tehnic, factori de seamă în studierea, a­­plicarea şi generalizarea expe­rienţei înaintate Axîndu-şi acti­vitatea pe munca concretă ce trebuie desfăşurată în uzine şi fabrici în rîndurile muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, cabi­netele tehnice îi ajută pe aceştia să-şi ridice în permanenţă nive­lul cultural şi tehnic, îi îndeam­nă necontenit să lupte pentru descoperirea şi valorificarea ine­puizabilelor rezerve interne care se găsesc la fiecare loc de mun­că. Faptul că la fabrica „Ludo­vic Minschi“ din Tg.-Mureş s-au constituit anul acesta mai multe brigăzi care aplică metoda so­vietică Ciurchin şi că strungarii de aici cunosc şi aplică metoda strungarului sovietic Colesov se datoreşte colectivului cabinetului tehnic, care ajutat şi îndrumat de către conducerea administra­tivă şi de către comitetul de în­treprindere, a organizat aplica­rea acestor metode. De asemeni, aici s-au organizat demonstraţii practice, în cadrul cărora au fost popularizate metodele înaintate. Nu aşa procedează însă, din pă­cate, unele cabinete tehnice cum sunt cele de la U.I.L. şi I.F.E.T. Topliţa, care de luni întregi n-au ţinut nici măcar conferinţe pe diferite teme legate de inovaţii sau de metodele înaintate. Pentru a traduce în viaţă mă­reţele sarcini ce le stau în faţă, cabinetele noastre tehnice trebu­ie să-şi însuşească vasta expe­rienţă a cabinetelor tehnice din Uniunea Sovietică. Pe baza unui studiu amănunţit ele trebuie să elaboreze şi să difuzeze în rîn­durile muncitorilor, tehnicieni­lor şi inginerilor teme de inova­ţii, să ţină o evidenţă strictă a propunerilor făcute, să acorde inovatorilor tot sprijinul tehnic necesar pentru definitivarea idei­lor lor cu prilejul întocmirii schi­ţelor şi desenelor, precum şi pen­tru aplicarea inovaţiei propriu zise. Ele au datoria ca, cu aju­torul conducerii şi a comitetului de întreprindere, să organizeze schimburi de experienţă cu alte cabinete tehnice şi să generali­zeze tot ceea ce este nou şi util în producţie. Recompensarea din timp a inovatorilor este o sarci­nă de mare răspundere a condu­cerilor administrative ale între­prinderilor. Organizaţiile de par­tid şi comitetele de întreprinde­re au datoria să exercite un con­trol temeinic şi eficace asupra cabinetelor tehnice, să le îndru­me concret în activitatea lor, să dezvolte necontenit colaborarea dintre muncitori, tehnicieni şi ingineri. In ridicarea continuă a nive­lului ştiinţific al tehnicienilor şi inginerilor, în popularizarea şi extinderea a tot ce e nou şi îna­intat, un rol foarte important îl au cercurile A.S.I.T. Ele trebuie să ţină conferinţe, să organizeze schimburi de experienţă şi con­sfătuiri, în cadrul cărora să se popularizeze cele mai înaintate metode de muncă, felul cum se poate ajunge la o producţie spo­rită. De asemeni, este necesar ca ele să dezvolte iniţiativa crea­toare a cadrelor tehnice pentru introducerea tehnicii noi. A.S.I.T.-ul înregistrează o creştere continuă a cadrelor de ingineri şi tehnicieni. Numai în primul trimestru al anului în curs numărul acestora a crescut în regiunea noastră cu 109. La cooperativa de producţie meşte­şugărească „Ciocanul“ din Tg.­­Mureş, cercul A.S.I.T. este foar­te activ. Aici s-au organizat nu­meroase conferinţe pe teme ca: •valorificarea deşeurilor, organi­zarea diferitelor faze de muncă, prelucrarea tablelor de aluminiu prin presare, organizarea muncii la turnătorie, etc. ceea ce a con­tribuit la faptul că productivita­tea muncii a crescut la tur­natorie cu 22 la sută și la redu­cerea indicelui la consumul spe­cific cu 1,4 la sută. La unele întreprinderi, însă, cum sunt Uzinele de fier „Vlăhi­­ţa‘, C.F.R. Tg. Mureş, I.F.I.L. şi I.F.E.T. Reghin, Trustul regio­nal de construcţii şi Direcţia re­­gională silvică, cercurile A.S.I.T. nu funcţionează în măsura ce­rută. Neprimind ajutorul condu­cătorilor, ele nu-şi pot aduce contribuția lor la introducerea tehnicii noi, la organizarea în­trecerii socialiste care se poate dezvolta numai ca urmare a u­­nei mai bune organizări a pro­ducţiei, a metodelor bune de muncă, a aplicării de noi inova­ţii, cît și a ridicării nivelului pro­fesional al cadrelor. Comitetele raionale de partid şi organizaţiile de bază din în­treprinderi sunt interesate ca tehnica nouă să se dezvolte. Ele trebuie să analizeze activitatea cercurilor A.S.I.T. din cadrul raioanelor lor. Just a procedat Comitetul orăşenesc de partid Tg. Mureş care, analizînd acti­vitatea filialei A.S.I.T. din Tg.­­Mureş, a luat măsuri prin care s-au rezolvat greutăţile ivite în munca acesteia. Organizaţiile de partid, comi­tetele de întreprindere şi însăşi conducătorii administrativi din întreprinderi au obligaţia ca îna­inte de a cere activitate din par­tea cercurilor A.S.I.T. să le cree­ze condiţiile de muncă şi teh­nice necesare. Este bine ca să se încetăţenească o colaborare temeinică între cercurile A.S.I.T. şi cabinetele tehnice. Luarea a­­cestor măsuri va aduce cu sigu­ranţă roadele aşteptate.­ IN NUMĂRUL DE AZI : Sfatul agronomului. Recoltarea, us­carea şi depozitarea finului (pag. 2-a). Căminele culturale în sprijinul mun­cilor agricole (pag. 2-a). De ce este blocat fondul de rulment la întreprinderea „Mureşul“ Gheor­­ghieni? (pag. 3-a) Cronica evenimentelor internationale (pag- 4-a). ­Tovarăşul Nikolai Alexandrovici Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S­Împlineşte 60 de ani Născut la 11 iunie 1895 în ora­şul­ Nijni Novgorod (azi oraşul Gorki), dintr-o familie­­de mun­citori, Nikolai Alexandrovici Bulganin a cunoscut din copilă­rie viaţa grea, mizeria şi exploa­tarea regimului ţarist. El s-a a­­lăturat de cînd era încă foarte tînăr luptei revoluţionare a po­porului. După revoluţia burghezo-de­­mocratică din februarie 1917 în perioada luptei partidului pentru trecerea la revoluţia socialistă, Nikolai Alexandrovici Bulganin a păşit în rîndurile Partidului Comunist­ De atunci, viaţa lui s-a contopit cu lupta partidului, pentru cauza proletariatului. îndată după Revoluţia din Octombrie cînd duşmanii interni şi externi s-au năpustit asupra tinerei republici sovietice, parti­dul i-a încredinţat lui Nikolai Alexandrovici Bulganin o mun­că de conducere în cadrul Comi­siei extraordinare ruse. In a­­­­ceasta calitate, Nikolai Alexan­drovici Bulganin a luptat împo­triva acţiunilor criminale, ale contrarevoluţionarilor, împotri­va celor ce puneau la cale acte de sabotaj. Cînd, după înfrîngerea con­trarevoluţiei interne şi a inter­­venţioniştilor străini, tînărul stat ■ sovietic a trecut la munca paşnică de reconstrucţie a ţării, de refacere a economiei naţiona­le, Nikolai Alexandrovici Bulga­nin a desfăşurat o activitate rod­nică în sectorul economic. In 1927, Nikolai Alexandrovici Bul­ganin a fost numit director al uzinei electrice din Moscova, ca­re a devenit în scurt timp una din întreprinderile fruntaşe. In ianuarie 1931, Nikolai Ale­xandrovici Bulganin a fost ales preşedinte al Sovietului de de­putaţi ai celor ce muncesc din Moscova. In iulie 1937, Nikolai Alexandrovici Bulganin a fost numit preşedinte al Sovie­tului Comisarilor Poporului al R.S.F.S.R., iar din 1938 şi pînă în 1941 el a fost locţiitor al pre­şedintelui Sovietului Comisarilor Poporului al U.R S.S. şi a con­dus, în acelaşi timp, Banca de Stat a U­R.S.S. Pentru rezolvarea tuturor a­­cestor sarcini de răspundere pe care i le-a încredinţat partidul, tovarăşul Nikolai Alexandrovici Bulganin a muncit ca un adevă­rat comunist, dînd dovadă de o energie inepuizabilă, de mari însuşiri de organizator şi con­ducător. In 1941, chiar din primele zi­le ale Marelui Război pentru A­­părarea Patriei dus de poporul sovietic împotriva cotropitorilor fascişti, partidul i-a încredinţat lui Nikolai Alexandrovici Bulga­nin o muncă de răspundere în ca­drul armatei sovietice. Din 1941 pînă în 1943, Nikolai Alexandro­vici Bulganin a fost membru al­onsiliului militar al frontului de apus, apoi membru al Consi­­lului militar al frontului al Il­ea baltic și al frontului I bielo­rus. In 1944, Nikolai Alexandrovici Bulganin este numit mem­bru al Comitetului de Stat pentru Apă­­are şi locţiitor al Comisarului poporului pentru apărarea U.R.S.S. In martie 1947, Nikolai Alexandrovici Bulganin este nu­mit ministru al Forţelor Armate ale U.R.S S., iar în luna noiem­brie a aceluiaşi an, mareşal al Uniunii Sovietice. Din luna mar­tie 1949 Nikolai Alexandrovici Bulganin devine vice președinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. La Congresul al XVII-lea al P.C.L­.S., Nikolai Alexandrovici Bulganin a fost ales în G.C. al partidului, iar în februarie 1948, membru în Biroul Politic al G.C al P.C.U.S. In februarie 1955, Nikolai Ale­xandrovici Bulganin a fost nu­mit preşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Fiu credincios al partidului şi slujitor devotat al poporului său, Nikolai Alexandrovici Bulganin se bucură de dragostea şi res­pectul neţărmurit al oamenilor sovietici. Viaţa tovarăşului Ni­kolai Alexandrovici Bulganin este o­ pildă vie de slujire a inte­reselor poporului, de luptă ne­curmată pentru apărarea păcii întregii lumi. Depăşiri în valoare de peste 5.880.000 lei întreprinderile industriale de interes local administrate de sfaturile populare din Regiunea Autonomă Maghiară obţin zi de zi noi succese în domeniul pro­ducţiei. Prin fabricarea unor mari cantităţi de articole de pri­mă necesitate, aceste Întreprin­deri dau sistematic patriei bu­nuri valoroase. Numai în cursul lunii mai aceste întreprinderi au produs, spre exemplu, peste pre­vederile planului: 130.000 kw e­­nergie electrică, 84 tone de var, 1. 076 m.c. buşteni răşinoase, 327 m. c. buşteni de fag, 756 m.c. cherestea răşinoasă, 1.386 m, steri lemne de foc, mari cantităţi de biscuiţi, confecţii şi alte ar­ticole, într-o valoare totală de peste 5.880.000 lei în preţuri constante. La înfăptuirea acestor rezul­tate au contribuit cu mult mun­citorii întreprinderii ILEFOR care şi-au depăşit sarcinile de plan pe luna mai cu 22 la sută. Rezultate însemnate au obţinut şi colectivele întreprinderilor ra­ionale „József Attila“ din Odor­­hei, „Steagul roşu“ din Sovata cît şi al Combinatului de indus­trie locală „Lázár Ödön“ din Tg. Mureş. Muncitorii întreprinderii raio­nale „7 Noiembrie“ din Miercu­­rera-Ciuc au pus recent în func­ţie un nou război de ţesut şi un număr însemnat de alte maşini, prin care capacitatea de produc­ţie a întreprinderii a crescut cu 25 la sută, iar productivitatea muncii cu 114 la sută, faţă de sarcinile de plan. Mecanicii mo­rii comerciale din cadrul acele­iaşi întreprinderi au contribuit la ridicarea productivităţii mun­cii prin confecţionarea unui ele­vator pentru cereale şi a doua cărucioare pentru transportarea făinei.

Next