Steaua Roşie, iunie 1955 (Anul 4, nr. 286-294)

1955-06-11 / nr. 289

4 Oraşul petroliştilor — Nebit-Dag Acum un sfert de veac, la poalele muntelui Marele Balkan (Turcmenia), a luat naştere o aşezare a petrolişti­lor. In prezent Nebit-Dag (muntele pe­trolului) este un oraş bine amenajat. Aici se întind vaste cvartale cu clădiri din piatră albă. In parc se înalţă clă­direa măreaţă a Palatului de cultură Din piaţa centrală se văd clădirile şco­­lii medii tehnice de petrol, şcolii medii, clubul pionierilor, instituţiilor medicale şi administrative. Oraşul creşte neîncetat, se înalţă noi case de locuit, se construieşte un combinat de panificaţie. La exploată­rile petrolifere au apărut mari aşezări cu şcoli, cluburi, creşe de copii. Industria petroliferă ocupă un loc de frunte în economia Turcmeniei. Cu fiecare zi creşte extracţia de petrol la exploatări­ Se aplică tot mai larg fo­rajul de adîncime. RIGA — port complet mecanizat Marinarii numesc pe drept cuvînt portul Riga — port complet mecani­zat. Portul Riga Se utilează mereu cu mecanisme de înaltă productivitate — macarale, încărcătoare auto, topeţi me­canice pentru încărcarea cărbunelui și alte mijloace tehnice. In prezent dis­pune de o tehnică adevărată pentru transbordarea oricăror încărcături. A­­ceasta permite transbordarea în anul acesta aproximativ cu o cincime mai multe mărfuri decit anul trecut. Folosind tehnica de prim rang, do­cherii din Riga au redus considerabil termenele de încărcare şi descărcare a vaselor. In comparaţie, cu anul 1940, pentru aceste operaţiuni se cheltuieşte în prezent de 15—20 ori mai puţin timp. Sarcina docherilor se reduce la co­manda mecanismelor. Un nou raion al Moscovei In partea de sud-vest a Moscovei este in curs de construire un nou raion. Planul pe zece ani de reconstrurcţie a Moscovei este ca pînă in anul 1960 să se construiască aici 2.000 000 m.p. de suprafaţă locativă. Acesta va fi unul din cele mai mari şi mai bine amena­jate raioane ale oraşului. Centrul său va fi clădirea înaltă a Universităţii de stat din Moscova. In partea centrală a raionului au şi fost înălţate şi date în folosinţă 15 blocuri. Alte 60 de blocuri se află în diferite stadii de construcţie. Suprafa­ţa lor locativă totală va fi de peste 250 000 m.p. In afară de case de locuit aici se prevede să se construiască noi clădiri pentru şcoli, cinematografe, magazine, aşezăminte pentru copii şi alte institu­ţii. Vor fi sădite parcuri şi scuaruri cu ronduri de flori, fîntîni arteziene, vor fi amenajate instalaţii sportive şi mari bazine de înot Noi soiuri de culturi tehnice In Ucraina s-a terminat semănatul principalelor culturi tehnice — sfeclă de zahăr, bumbac, in. Pe mari supra­feţe s-au semănat noi soiuri ale aces­tor culturi, obţinute de selecţioniştii u­­craineni. Selecţioniştii staţiunii de cercetări ştiinţifice in domeniul agriculturii din Polesie au obţinut un nou soi de in cu fibră lungă „L-1120“, care dă o mare recoltă de seminţe şi de fire de calita­te superioară. In perioada maturării, capsulele lui nu crapă, ceea ce permite să se evite pierderile de seminţe în timpul recoltării. Institutul pentru cul­tivarea bumbacului de la Herson a ob­ţinut un nou soi de bumbac care dă o recoltă bogată pe păminturi neirigate şi se coace înainte de sosirea gerurilor. Diferite soiuri de legume Selecţioniştii staţiunii de la Gribov (regiunea Moscova) au obţinut şi îm­bunătăţit cinci soiuri­ de conopidă. Printre cele 20 de noi soiuri de cea­pă, sunt soiurile de ceapă de un an, destinate diferitelor zone. In legătură cu lărgirea gospodăriilor de sere, au fost obţinute noi varietăţi de roşii pentru cultura în seră. Regiu­nile Orientului îndepărtat au obţinut seminţe de pepeni verzi timpurii. Colhozurile producătoare de seminţe sporesc considerabil producţia de se­minţe de varză, sfeclă comestibilă, morcov, ridichii de lună, ridichi mari, şi alte legume. In vederea consolidării păcii şi securităţii în Europa Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, înche­iat la Varşovia între cele 8 state iubi­toare de pace, a fost însoţită de un mare avînt patriotic al maselor popu­lare din ţările lagărului socialist, de o unire şi mai strînsă a ridurilor acesto­ra in jurul partidelor comuniste şi mun­citoreşti. După cum se ştie, încheierea Trata­tului de la Varşovia a devenit absolut necesară în urma ratificării acorduri­lor de la Paris de către parlamentele occidentale, care au dat posibilitate renaşterii militarismului german, în­chiderii Germaniei occidentale in blo­caj Nord-Atlantic. Tuturor le e clar că blocul agresiv al atlanticului de nord cit şi acordurile de la Paris sunt îndrep­tate împotriva­­statelor iubitoare de pa­ce, printre care se numără şi ţara noas­tră. Semnînd Tratatul de la Varşovia, guvernul nostru şi-a manifestat odată mai mult hotărîrea de a participa în spiritul colaborării internaţionale la toa­te acţiunile menite să asigure pacea şi securitatea Europei, a lumii întregi. Ne este de asemenea cunoscut, din nenumăratele comentarii ale presei in­ternaţionale, că Tratatul de la Varşo­via constituie o stavilă de netrecut în calea promotorilor politicii „de pe po­ziţii de forţă“, în calea promotorilor „războiului atomic“. Planul imperialiştilor de a intimida popoarele libere cu politica „de pe pozi­ţii de forţă“, de a schimba orientarea dezvoltării lor sociale nu a reuşit şi nu va reuşi niciodată. Resursele mate­riale şi spirituale ale ţărilor lagărului socialist sînt uriaşe. Faptele vin sa dove­dească că politica „de pe poziţii de for­­­ţă“ se întoarce ca un bumerang împo­triva celor ce vor s-o pună în aplicare. Poporul român şi celelalte popoare din ţările democrat-populare din Eu­ropa sînt pe drept cuvînt revoltate de pretenţiile absurde pe care le agita cercurile conducătoare din S.U.A., ca­re ar vrea să pună în discuţia confe­rinţei şefilor guvernelor celor 4 mari puteri problema restabilirii vechilor re­gimuri în ţările de democraţie popu­lară. Dar la aceste pretenţii — care dove­desc că autorii lor şi-au pierdut simţul realităţii şi al măsurii, şi pe deasupra dau dovadă de un se­rios dezechilibru mintal, — popoarele care s-au eliberat de sub jugul capita­lismului răspund cu tărie prin hotărî­rea lor fermă de a merge pe drumul ales de ele însele, pe drumul socialis­mului, democraţiei şi păcii. Tratatul de la Varşovia, care asigu­ră securitatea ţărilor iubitoare de pa­ce, constituie în acelaşi timp o garan­ţie serioasă a păcii şi securităţii gene­rale în Europa. Acest lucru a neliniş­tit în aşa măsură pe imperialişti, în­­cît, cu repeziciune, au recurs la vechi­le şi obişnuitele lor izvoare de propa­gandă. Fără prea multă jenă, presa aflată în slujba cercurilor reacţionare din S.U.A. a început să trîmbiţeze că Tratatul de la Varşovia ar avea punc­te comune cu blocul Nord-Atlantic. Ni­meni nu se lasă însă înşelat de aseme­nea machiavelisme. Tuturor le este clar că în timp ce blocul Nord-Atlan­tic, în care este inclusă actualmente Germania occidentală, are un caracter agresiv făţiş, pe cînd Tratatul de la Varşovia, dimpotrivă, are un caracter defensiv, într-unul din articolele sale prevăzîndu-se clar că la acest tratat poate adera orice stat, indiferent de o­­rînduirea sa socială şi de stat, şi că în caz de instituire a unui sistem ge­neral de securitate colectivă în Euro­pa actualul tratat se va anula de la sine. Ca o dovadă imensă a dorinţei ne­strămutate a Uniunii Sovietice de des­tindere a încordării internaţionale şi de consecvenţă faţă de principiul re­zolvării pe calea tratativelor a proble­melor litigioase, este recenta Notă a­­dresată guvernului Republicii Federa­le Germane, prin care guvernul so­vietic propune guvernului Republicii Federale Germane stabilirea de relaţii directe, diplomatice şi comerciale, pre­cum şi culturale, între cele două ţări. In acest scop, guvernul sovietic invită pe cancelarul Adenauer la Moscova pentru tratativele menţionate. Importantele rezultate ale tratativelor sovieto­­iugoslave întregul nostru popor, alături de popoarele iubitoare de pace din lumea întreagă, a salutat din toată inima re­zultatele tratativelor sovieto-iugoslave care duc la continua întărire a priete­niei şi colaborării dintre U.R.S.S. şi R.P.F. Iugoslavia. Tratativele sovieto­­iugoslave constituie o contribuţie se­rioasă la succesul eforturilor depuse de forţele păcii de pretutindeni, pen­tru consolidarea păcii generale. Tratativele de la Belgrad şi comu­nicatul publicat la încheierea lor, con­firmă cit de rodnică este metoda trata­tivelor între state, dacă părţile intere­sate au năzuinţa sinceră de a ajunge la un acord. Comentînd declaraţia comună a ce­lor două state, ziarul iugoslav „Bor­ba“ scrie: „Declaraţia comună iugosla­­vo-sovietică, în care sînt expuse rezul­tatele tratativelor, constituie o contri­buţie importantă la efor­turile comune pentru slăbirea încordării, la soluţio­narea paşnică a problemelor interna­ţionale nerezolvate, la întărirea unei păci indivizibile şi generale. Ea este o contribuţie importantă atît prin apre­cierea actualei situaţii internaţionale şi a căilor de însănătoşire a ei, cît şi prin definirea relaţiilor de stat sovieto­­iugoslave. Declaraţia prevede o cola­borare internaţională activă şi crează o bază sănătoasă pentru dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări ale noastre. Ea este fără nici o îndoială un document internaţional de importanţă primordială şi va avea un uriaş rol po­zitiv în dezvoltarea viitoare a relaţiilor internaţionale“. In Declaraţia comună se oglindesc importante probleme internaţionale, cum ar fi întărirea rolului şi prestigiu­lui O.N.U., acordarea locului legitim în O.V.U. Republicii Populare Chineze, precum şi primirea în această organi­zaţie a tuturor celorlalte state care în­deplinesc prevederile Cartei O.N.U. In Declaraţie se subliniază că cele două guverne sînt de acord că popoarele trebuie să depună noi eforturi pentru realizarea unor rezultate pozitive şi a unor acorduri în tratativele privind probleme atît de esenţiale pentru pace în întreaga lume cum sînt: problema reducerii şi limitării armamentelor pre­cum şi a interzicerii armei atomice, problema creării unei securităţi colec­tive generale, inclusiv a unui sistem de securitate colectivă în Europa, ba­zat pe un tratat, problema folosirii e­­nergiei atomice în scopuri paşnice­ Toate acestea ar crea posibilităţi reale pentru rezolvarea unor probleme liti­gioase cum ar fi reglementarea de co­mun acord a problemei germane, sa­tisfacerea drepturilor legitime ale R P. Chineze asupra Taiwanului. Declaraţia comună a celor două sta­te a fost şi este comentată pe larg de presa tuturor ţărilor. Presa democrată îi acordă o deosebită atenţie, conside­­rîndu-o o problemă de o importanţă primordială pentru consolidarea păcii generale. In schimb, cercurile condu­cătoare din statele capitaliste, în spe­cial din S.U.A., au primit-o cu multă ostilitate. In general se constată o ma­re neliniște în rîndurile cercurilor gu­vernante capitaliste. Ziarul francez „Combat“ încercînd să explice aceas­tă atitudine, scrie: „...efectele psiholo­gice ale aranjamentelor realizate la Belgrad și Brioni, fără a se vorbi de alte efecte, încep să se simtă de pe a­­cum in alte ţări, îndeosebi în Grecia, ţară care nu ar fi opusă unei reconci­lieri cu U.R.S.S.“. Nici unele ziare en­gleze nu-şi ascund iritarea, declarînd că „adevăratele consecinţe ale tratati­velor care au avut loc la Belgrad nu se vor vădi dintr-o dată“. Felul diferit în care au fost intîmpi­­nate tratativele de la Belgrad oglin­desc fidel două puncte de vedere opu­se: pe acela al iubitorilor de pace, ca­re se bucură din inimă de orice succes menit să asigure pacea, şi punctul de vedere al acelora care doresc încorda­rea relaţiilor internaţionale care să ducă la un nou război mondial şi care sînt siliţi tot mai mult să bată în re­tragere. STEAUA ROȘIE 1­ iunie 1955 Ecou­ internaţional al notei guvernului sovietic adresate guvernului Republicii Federale Germane REPUBLICA FEDERALA GERMANA BERLIN (Agerpres).­­ TASS In comentariile sale din 9 iunie, zia­rul vest-berlinez „Die Welt“ subliniază că guvernul federal a salutat nota so­vietică şi propunerea de a stabili relaţii normale între Uniunea Sovietică şi Republica Federală. Dar, după cum subliniază ziarul, pînă în prezent nu s-a făcut încă nici o declaraţie oficială în legătură cu răspunsul cancelarului Adenauer la invitaţia de a vizita Mos­cova. Ziarul afirmă că ambasadorului ger­man de la Paris, Mahlzahn, i s-au dat instrucţiuni să ceară Moscovei, prin intermediul ambasadorului sovietic, lă­muriri suplimentare la nota sovietică. In afară de aceasta, potrivit informa­ţiilor ziarului, la şedinţa din 8 iunie a guvernului federal de la Bonn s-a ho­­tărît că tratativele germano-sovietice trebuie să aibă loc după conferinţa ce­lor patru puteri, iar răspunsul la nota sovietică va fi dat după consultările cu puterile occidentale. Cercurile informate, scrie ziarul în continuare, consideră pe deplin posibilă plecarea lui Adenauer la Moscova. In prezent însă nu este cunoscută încă data cînd guvernul federal se va pro­nunţa în mod amănunţit în problemele ridicate de notă. Ziarele publică informaţii asupra reacţiei diferitelor fracţiuni ale Bunde­­stagului la nota guvernului sovietic. Partidul social-democrat, „partidul li­ber democrat“ şi „blocul german“ s-au pronunţat în sensul ca Adenauer să accepte invitaţia guvernului sovietic. După cum relatează ziarul „Der Tag“, cercurile oficiale de la Bonn sunt de părere că stabilirea relaţiilor cu Uniunea Sovietică va contribui la reu­­nificarea Germaniei. Singura temă de discuţii la Bonn, scrie ziarul ,,Telegraf“, este nota so­vietică. După părerea ziarului, frac­ţiunile Bundestagului vor putea pro­babil să găsească fără dificultăţi o linie comună în problema vizitei lui Adenauer la Moscova. După cum su­bliniază ziarul „Telegraf“ părerea una­nimă este că propunerea sovietică tre­buie acceptată. ANGLIA LONDRA (Agerpres) — TASS Toate ziarele acordă o mare atenţie notei adresate de guvernul sovietic gu­vernului Republicii Federale Germane. Ziarele „Times“, „Daily Telegraph and Morning post“ şi „Daily Mail“ au con­sacrat notei sovietice articole redac­ţionale. .­ii In articolul său de fond intitulat „Invitaţie la Moscova“, „Times scrie: „Nu poate fi nici o îndoială că Ade­nauer are dreptate hotărînd să accepte în principiu invitaţia rusă“. „Invitaţia făcută lui Adenauer — scrie în continuare ziarul — este un pas politic de natură să aducă prin sine în­suşi un uriaş cîştig, indiferent care va fi rezultatul convorbirilor, care ar fi o ur­mare a acestui pas. Dacă rezultatul va fi stabilirea rela­ţiilor diplomatice între Germania occi­dentală şi Rusia, Moscova va deveni singura capitală mare din lume, unde se vor putea întîlni reprezentanţii celor două părţi ale Germaniei divizate; ea va deveni, implicit, singurul punct de comunicaţie atîta timp cit va dura scindarea. Invitaţia poate fi considerată de asemenea ca un semn al seriozităţii năzuinţei Rusiei spre unitatea Germa­niei şi nici un cancelar n-ar putea re­nunţa la acest ţel“... Comentatorii unei serii de ziare de dreapta sunt alarmaţi de faptul că pro­punerile conţinute în nota sovietică sunt sprijinite de opinia publică germană. „Daily Mail“ îşi exprimă neliniştea în legătură cu faptul că „ruşii pot propune ceva ademenitor pentru germani“. Ziarele publică de asemenea declara­ţia unui purtător de cuvînt al Ministe­rului englez al Afacerilor Externe în le­gătură cu eventualitatea plecării cance­larului Adenauer la Moscova. După cum anunţă agenţia Reuter, purtătorul de cuvînt al ministerului, „manifestînd o prudenţă deosebită", a declarat „că ar fi normal pentru Germania occidentală să se consulte cu Anglia şi cu ceilalţi aliaţi ai ei în privinţa acestei invitaţii“. Comentînd poziţia cercurilor oficiale engleze, corespondentul din Londra al agenţiei Associated Press scrie „Mini­sterul englez al Afacerilor Externe a lăsat să se înţeleagă limpede că, în vir­tutea acordului cu puterile occidentale, cancelarul vest german, Konrad Ade­nauer, nu are dreptul sa ducă tratative cu Rusia nici asupra reunificării Ger­maniei, nici asupra încheierii tratatului de pace“. FRANŢA PARIS (Agerpres). — Presa franceză de joi dimineaţa continuă să comenteze nota guvernului sovietic adresată guver­nului Republicii Federale Germane. Din comentariile ziarelor de dreapta — aşa cum observă comentatorul agenţiei France Presse — reiese că pentru cercurile ale căror păreri le exprimă, „invitaţia guvernului sovietic adresată cancelarului Adenauer constituie un motiv de oarecare îngrijorare“. Chiar şi ziarele de dreapta cum ar fi „Le Figaro“ — recunosc însă că în cercurile politice de la Bonn „unani­mitatea este absolută“ in ce priveşte „oportunitatea de a lega relaţii diplo­matice“ cu UR.S.S­ Această atitudine a cercurilor politice vest-germane se datorează puternicului curent de opi­nie din Germania occidentală favora­bil rezolvării pe cale paşnică a proble­mei germane, favorabil unei politici de pace. In capitalele occidentale se no­tează cu nelinişte — aşa cum remarcă ziarul de dreapta „L’Aurore“ — că, nu toţi oamenii politici de la Bonn sunt ferm hotărâţi să urmeze înainte de orice alianţa cu puterile occidentale“. „Le Parisien Libéré“subliniaza că pen­tru politicienii occidentali este astăzi din ce in ce mai greu să încerce să ho­tărască soarta Germaniei fără a ţine seama de aspiraţiile poporului german. Sentimentul că puterile occidentale duc o politică care urmăreşte propriile lor interese şi care nesocoteşte interesele poporului german — scrie „Le Parisien Libéré“ — există nu numai în rândurile opiniei publice, ci şi în cercurile politice. Ziarul francez „Combat“ analizează avantajele de ordin economic care de­curg pentru Germania occidentală din normalizarea relaţiilor cu Uniunea So­vietică. „Germania occidentală are în orice caz numai de cîştigat de pe urma notei sovietice“ — încheie „Combat“. In Pakistanul de est a fost restabilit guvernul frontului unit DELHI (Agerpres) — China nouă După cum relatează ziarele din Dakka ■(capitala Pakistanului de est), în a­­ceastă parte a ţării a fost format un guvern al frontului unit în frunte cu Abu Hossain Sarkar. După cum se ştie, în alegerile pentru adunarea legislativă a Pakistanului de est, ţinute în martie anul trecut, frontul unit a format un guvern care în mai 1954, a fost dizolvat din ordinul lui Mohammed Ali şi în Pakistanul de est a fost numit un guvernator. In urma presiunilor maselor, guvernul de la Ca­­raci a hotărît să-l recheme pe guverna­tor și să restabilească guvernul Pakista­nului de est. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg-Mureş, Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Str. Ghorghe Dózsa Nr. 9, Telefon Redacţia:­­­088, 2498, Tipografia: 2643. Taxa poştală plătită in numerar conf. aprobării Dir. Gen. P.T.T. Nr. 179.850.

Next