Steaua Roşie, august 1955 (Anul 4, nr. 304-312)

1955-08-03 / nr. 304

4 , STEAUA ROȘIE . Ecoul internaţional al cuvîntărîî premierului Ciu En-lai O. N. U. NEW YORK (Agerpres). — Refe­­rindu­ se la cercurile politice din preaj­ma Organizaţiei Naţiunilor Unite, agenţia France Press relatează câ „to­nul moderat şi conciliant al discursu­lui rostit sîmbătâ la Pekin de Ciu En­­lai este considerat în cercurile O.N.U. ca un nou element încurajator pentru viitorul relaţiilor dintre S.U.A. şi Chi­na populară”. Agenţia relatează că declaraţiile făcute de Ciu En-lai sunt binevenite acum cînd la Geneva au în­ceput convorbirile chino­ americane. ,,Terenul pare acum pregătit în urma atît a discursului ■ lui Ciu En-lai, cît şi a diverselor declaraţii făcute la Was­hington de la sfîrşitul conferinţei de la Geneva, pentru ca destinderea care se manifestă în Europa să se extindă şi asupra Extremului Orient.. FIUKTA PARIS (Agerpres). — Ziarul „L'Aurore” subliniază într-un comentariu intitulat ,,Pekinul sprijină spiritul de la Geneva”, că discursul premierului Ciu En-lai constituie „un admirabil prolog” la tratativele care au început la 1 august la Geneva și arată că R.P. Chineză „se alătură noii politici de slăbire a încordării interna­ţionale”. ,,Totul conlucrează pentru a da un început bun importantelor trata­tive chino-americane” — scrie ziarul. Comentatorul ziarului „Combat” scrie că, chiar dacă atitudinea S.U.A. ar fi doar „de expectativă”, de pe acum se poate spune ca „hotărirea pe care o manifestă China de a se ajunge la o reglementare a problemelor per­mite să se spere câ un nou obstacol va fi înlăturat din calea spre destinde­rea internaţională... Chiar dacă această conferinţă ar contribui doar la stabili­rea unui climat de destindere în rela­ţiile internaţionale — încheie zia­rul — rezultatele obţinute ar putea fi socotite considerabile”. La Geneva au început tratativele dintre reprezentanţii R. P. Chineze şi S. U. A GENEVA (Agerpres). — La 1 au­gust ora 16 (ora locală) au început tratativele la nivelul ambasadorilor dintre reprezentanţii Republicii Popu­lare Chineze şi Statelor Unite ale Ame­­ricii. Tratativele se desfăşoară la Pa­latul Naţiunilor, unde îşi are sediul secţia europeană a Organizaţiei Na­ţiunilor Unite. Din partea Republicii Populare Chi­neze la tratative participă ambasadorul R.P. Chineze în Polonia, Van Bin-nan, iar din partea Statelor Unite ale Americii, ambasadorul S.U­ A. în Ce­hoslovacia, A. Johnson. Potrivit declaraţiei făcute la 31 iulie de Van Bin-nan în cadrul unei confe­rinţe de presă, tratativele vor începe cu discutarea problemei repatrierii unor cetăţeni americani aflaţi îi China, precum şi a înapoierii în patrie a stu­denţilor chinezi care şi-au terminat studiile universitare în S.U.A. Presa străină acordă o mare impor­tanţă tratativelor începute la 1 august între ambasadori ai R. P. Chineze şi S.U.A. Observatorii mai multor ziare, printre care observatorul ziarului lon­donez „Observer”, consideră că aceste tratative sînt „preludiul” unei întîlniri a miniştrilor Afacerilor Externe ai R.P. Chineze şi S.U.A. Se presupune că în afară de problema repatrierilor ar putea fi discutate şi alte probleme interesînd R.P. Chineză şi S.U.A. Cu privire la relaţiile dintre R. P. R. şi Franţa Ministerul Afacerilor Externe al R.P.R. a transmis presei comunicatul comun al guvernului român şi guver­nului francez: „Guvernul Republicii Populare Ro­mâne şi guvernul francez au ajuns la un acord satisfăcător asupra unor chestiu­ni interesînd cele două ţări. In dorinţa de a întări relaţiile dintre cele două ţări, cele două guverne au căzut de acord să dezvolte schimburile culturale intre Republica Populară Romina şi Franţa. „Guvernul francez a hotârit să anu­leze la data de 1 august 1955 decretul din 18 iunie 1955, care prevede inter­zicerea în mod provizoriu a exportului de mărfuri franceze cu destinația Re­publica Populară Romínă“. Una din cele mai importante probleme discutate la conferinţa de la Geneva de şefii guvernelor celor patru puteri este fară indoială problema dezarmării şi a interzicerii armei atomice. In centrul dezbaterilor asupra acestei probleme a stat proiectul prezentat de delegaţia sovietică cu privire la hotărî­­rea pe care ar trebui s-o ia conferinţa în problemă reducerii armamentelor şi a interzicerii armei atomice. Acest proiect conţine esenţa cunoscutelor şi însemnatelor propuneri făcute la 10 mai anul curent de reprezentantul sovietic în subcomitetul Comisiei O.­ U. pen­tru dezarmare de la Londra, încă de atunci cercurile diplomatice şi politice din Occident erau de părere că „planul sovietic constituie o dovadă a faptului că de partea sovietică există dorinţa de a se ieşi din discuţii neconcludente şi de a se face concesiile indispensa­bile pentru a împăca interese opuse“. Proiectul sovietic prezentat conferin­ţei de la Geneva completează şi pro­punerile din 10 mai pe calea dezarmării şi a interzicerii armei atomice. Proiec­­tul conţine, ca şi propunerile mai sus amintite, cifre concrete cu privire la stabilirea nivelului forţelor armate ale S.U.A., U.R.S.S. şi Chinei la 1.000.000— 1.500.000 de oameni pentru fiecare din aceste puteri şi a nivelului forţelor ar­mate ale Angliei şi Franţei la câte 650 000 de oameni. Proiectul conţine prevederi cu privire la totala interzi­cere a armei atomice şi cu hidrogen care urmează sa intre în vigoare după efectuarea reducerii armamentelor cla­sice şi a forţelor armate cu 75 din proporţiile reducerii care au fost stabi­lite. Potrivit propunerii sovietice, după eliminarea şi distrugerea completă a armelor atomice, toate materialele ato­mice urmează să fie folosite în scopuri exclusiv paşnice. De asemenea proiec­tul sovietic conţine prevederi referitoare la obligaţia pe care ar urma să şi-o ia cele patru puteri încă înainte de intra­rea în vigoare a acordului cu privire la interzicerea armei atomice, de a nu folosi această armă şi de a înceta expe­rimentarea ei. In legătură cu aceste propuneri con­ţinute in proiectul cu privire la reduce­rea armamentelor şi a interzicerii ar­mei atomice, o deosebită importanţă are o altă propunere sovietică şi anume proiectul unui tratat care ar urma să fie încheiat între statele participante la pactul Atlanticului şi la acordurile de la Paris, pe de o parte, şi statele participante la tratatul de la Varşovia, pe de altă parte. Delegaţia sovietică a propus ca toate aceste state să-şi ia obligaţia de a nu folosi forţa armată unele împotriva celorlalte şi de a se consulta reciproc în cazul cînd între ele se vor ivi divergenţe primejdioase pen­tru cauza păcii în Europa. Propunerile sovietice în problema dezarmării au contribuit mult la apro­pierea punctelor de vedere ale celor patru puteri în problemele dezarmării. In ce priveşte punctul de vedere en­glez, primul ministru al Marii Britanii, Eden, care a salutat propunerile sovie­tice de dezarmare, subliniind că ele cuprind o serie de puncte conţinute în propunerile anglo-franceze, a prezentat un plan cu privire la crearea unei zone demilitarizate în Europa. Primul minis­tru al Franţei, Faure, a propus ca li­mitarea efectivă a armamentelor să fie asigurată şi controlată de o organiza­ţie internaţională economică care să devină beneficiarul şi creditorul tuturor mijloacelor financiare şi materiale deve­nite disponibile în urma limitării arma­mentelor. Controlul asupra reducerii armamentelor să fie un control general de ordin financiar şi bugetar. Preşedin­tele Eisenhower a propus la rîndul său ca U.R.S.S. şi S.U.A. să transmită una alteia planurile instalaţiilor lor militare şi să-şi acorde reciproc posibilitatea de a lua fotografii militare din avion. Discuţiile purtate în jurul tuturor a­­cestor propuneri cu privire la dezarma­re au fost urmărite cu mari speranţe de popoarele întregii lumi. Puternica dorinţă a opiniei publice mondiale ca şefii de guvern ai celor patru puteri să ajungă la un acord asupra dezarmării şi a interzicerii ar­mei atomice îşi are rădăcinile pe de o parte în adînca ură a popoarelor faţă de un nou război, ai cărui ger­meni se află fără doar şi poate în continuarea cursei înarmărilor şi a fabricării, stocării şi experimentă­rii armelor atomice, iar pe de altă parte, în faptul că uriaşele cheltuieli militare apasă tot mai greu pe umerii, oameni­lor muncii din ţările capitaliste „redu­­cîndu-i la un nivel de trai de-a dreptul insuportabil“, după cum constata re­cent ziarul francez „Combat“. Popoarele din ţările Europei occiden­tale pe ale cărei teritorii au fost in­stalate tunuri atomice şi uriaşe depo­zite de muniţii îşi dau seama că în actualele condiţii pentru ele un război ar însemna distrugere totală. In Germania occidentală, unde pregătirile militare sunt deosebit de intense, cercuri largi ale opiniei publice de apartenenţă politică diferită se ridică azi cu hotărîre împotriva războiului deoarece ştiu prea bine, după cum arăta nu de mult ziarul „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ că „Germania ar fi prima victimă într-un război ato­mic. In Anglia, ca şi în Franţa sau Italia, opinia publică este conştientă de faptul că, după cum scrie ziarul ,,Reynelds New“, „omenirea poate fi salvată de grozăviile unui război atomic numai dacă se va ajunge la un acord asupra interzicerii armelor atomice". Comentînd propunerile sovietice cu privire la dezarmare, numeroase ziare americane au recunoscut ca o redu­cere a armamentului" așa cum este preconizată de U.R.S.S. ar reduce cu 600 de dolari pe an impozitele plătite de fiecare familie americană mijlocie. Este limpede că dolarii, lirele, francii, mărcile sau drahmele necesare reînar­­mării se scot­ din buzunarele contri­buabilului care, după cum scria nu de mult ziarul francez „Les Echos“ de fiecare dată cînd mănîncă un biftek este obligat să plătească un mic obuz, o grenadă sau a zecea milioana parte dintr-o bombă atomică“. Posibilităţile pe care le- ar crea efec­tuarea progresului de dezarmare sînt uriaşe. Cu preţul unui singur tanc s-ar pu­tea construi 40 de locuinţe şi cu preţul unui port-avion s-ar putea îmbrăca cu haine noi toţi locuitorii Parisului ! Aceste citeva mici socoteli ilustrează limpede ce posibiliăţi largi oferă re­ducerea înarmărilor pentru îmbunătă­ţirea nivelului de trai al popoarelor din întreaga lume. Nu este deci de mirare că, după cum scrie ziarul ame­rican „Star“ „opinia publică atît ame­ricană cît şi vest-europeană, exercită puternice presiuni în sensul dezarmă­rii şi a reducerii armamentelor. Există însă unele cercuri strîns le­gate de trusturile de armament din S.U.A. care, temîndu-se că uriaşele beneficii ale acestor trusturi să nu scadă, fac tot ce le stă în putinţă pentru a nu se ajunge la un acord asupra dezarmării sau reducerii arma­mentelor. Revista americană „The Re­porter“ recunoaşte făţiş că „în Penta­gon "există o puternică opoziţie îm­potriva dezarmării. In birourile Penta­gonului, scrie revista, cuvîntul dezar­mare este întotdeauna pronunţat ca un cuvînt ruşinos şi perspectiva reducerii armamentelor este privită cu un sen­timent de teama“. Alături de anumite cercuri mrita­riste americane, reprezentanţii marii finanţe din S.U.A. cer de asemenea guvernului — prin organul lor de pre­să „Wall Street Journal" — „să se grăbească foarte încet atunci cînd este vorba de reducerea armamentelor". Aceşti reprezentanţi ai fabricanţilor de tunuri şi bombe nu au scăpat însă de ce le-a fost frică. In directivele date de şefii guverne­lor celor patru puteri către miniştrii de externe se declară limpede că în ceea ce priveşte dezarmarea, cei patru şefi de guvern sînt convinşi de ne­cesitatea creării unui sistem de con­trol şi reducere a tuturor armamente­lor şi forţelor armate şi recunosc că orice succes în acest domeniu ar eli­bera vaste surse materiale care ar putea fi folosite in scopuri paşnice. Faptul că şefii guvernelor celor patru puteri au căzut de acord să conlucre­ze în vederea elaborării unui sistem de dezarmare acceptabil constituie fără îndoială un succes pentru cauza men­ţinerii păcii. Un rol deosebit de im­portant în realizarea acestui succes l-a jucat puternica presiune a opiniei publice mondiale care, după cum scrie revista „News Week“ „se exercită pretutindeni în acelaşi sens şi anume în sensul dezarmării“. Lupta oamenilor muncii din toate ţările pentru pace, pentru securitatea colectivă, pentru dezarmare continuă cu şi mai mult avînt după încheierea conferinţei de la Geneva. Lucrările acestei conferinţe au dat un nou avînt acestei lupte deoarece ele au arătat lim­pede că pot fi duse tratative paşnice in toate , problemele litigioase între state cu orînduiri sociale şi politice diferite. Interzicerea armelor atomice şi încetarea cursei înarmărilor ar des­chide calea spre realizarea păcii dorite de toate popoarele. (Agerpres­). 1 ■ ii I ...........­ii 11 Problema dezarmării în lumina conferinţei de la Seneva IUGOSLAVIA BELGRAD (Agerpres).­­ După cum transmite agenţia Tankig, referindu-se la discursul rostit de Ciu En-lai, co­mentatorul ziarului „Borba" scrie că cu greu s-ar putea contesta câ pre­mierul chinez a vorbit cu moderaţie tolerantă şi realism.Prin acest discurs, Ciu En-lai a confirmat orientarea po­liticii chineze a cărei afirmare a făcut o impresie atît de bună la conferinţa de la Bandung şi care a fost aplicată cu succes, spre satisfacţia reciprocă, în relaţiile dintre China şi una din vecinii săi. Liniştirea atmosferei în Extremul Orient, ca şi pretutindeni, poate fi realizată prin bunăvoinţa tuturor păr­ţilor. Nu trebuie să se ceară numai do­vezi de bune intenţii din partea Chinei, ci totodată este necesar să se ia măsuri cît mai curind cu putinţă pentru a i se recunoaşte pe arena internaţională drepturile la care este autorizată — scrie comentatorul în încheiere e Ordinul ministrului Apărării al U. R. S. S. în legătură cu retragerea trupelor Uniunii Sovietice din Austria MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite Ordinul ministrului Apărării al U.R.S.S. cu nr. 125 din 31 iulie 1955. In conformitate cu Tratatul de stat cu privire la restabilirea unei Austrii independente şi democrate, care a in­trat în vigoare la 27 iunie 1955, trupele Uniunii Sovietice, precum şi trupele Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii şi Franţei, vor fi retrase din Austria în termen de trei luni. Trupele noastre au intrat în Austria în perioada luptelor înverşunate duse împotriva armatei hitleriste în scopul zdrobirii trupelor duşmane şi al eli­berării Austriei de sub jugul fascist. Victoria armatei sovietice şi a arma­telor puterilor aliate asupra cotropi­torilor hitlerişti a adus Austriei elibe­rarea şi a asigurat posibilitatea resta­bilirii unui stat austriac independent­­şi democrat. Trupele sovietice au salvat de la distrugere capitala Austriei — Vie­­na — şi au acordat ajutor poporului austriac în opera de lichidare a urmă­rilor războiului. Ostaşii sovietici au venit în ajutor populaţiei austriace atunci cînd ţara a fost lovită de cala­mităţi naturale, lucru subliniat de opinia publică din Austria, precum şi de preşedintele Republicii Austriace care a decorat cu ordine şi medalii un grup de soldaţi şi ofiţeri ai armatei sovietice. Relaţiile care s-au stabilit între per­sonalul trupelor sovietice şi populaţia Austriei au constituit o expresie a sentimentelor prieteneşti nutrite de popoarele Uniunii Sovietice faţă de­­poporul austriac. Stînd de strajă păcii, ostaşii noştri şi-au îndeplinit cu cinste în Austria datoria lor faţă de poporul sovietic, precum şi faţă de celelalte popoare din Europa. Credincios politicii sale de întărire a păcii şi prieteniei între popoare, în legătură cu încheierea Tratatului de stat cu Austria, guvernul sovietic a adoptat hotărirea de a reduce contin­gentele sate militare cu efectivul trupe­lor care vor fi retrase de pe teritoriul Austriei. Acest pas al guvernului so­vietic constituie o nouă manifestare a politicii de pace a U.R.S.S. Pentru înfăptuirea hot­ariii guver­nului U.R.S.S. ORDON:­s 1. Toate trupele sovietice cantonate în Austria vor fi retrase pe teritoriul Uniunii Sovietice pina la 1 octombrie 1955. 2. Efectivul total al forțelor anuate ale U.R.S.S. va fi redus cu numărul trupelor retrase din Austria. In legătură cu aceasta va fi lăsat la vatră numărul corespunzător de militari. Lăsarea la vatră va fi efec­tuată potrivit procedurii stabilite. 3. Comandanţii trupelor din regiu­nile militare respective vor prezenta organelor sovietice locale propuneri cu privire la asigurarea condiţiilor de trai pentru militarii şi funcţionarii lăsaţi la vatră în conformitate cu prezentul ordin. 4. Exprim mulțumiri personalului trupelor sovietice retrase din Austria, pentru îndeplinirea exemplară a în­datoririlor militare. Comandantul suprem al trupelor sovietice în Austria va evidenţia, în baza competenţei sale, pe cei mai buni soldaţi, sergenţi, ofiţeri şi generali, iar pe cei care s-au distins cel mai mult îi va propune pentru decorare. îmi exprim ferma convingere că ostaşii care părăsesc rîndurile armatei se vor încadra în mod activ în munca creatoare a poporului sovietic pentru construirea comunismului în ţara noas­tră. Le urez succes în această muncă nobilă și patriotică ! G. JUKOV, mareșal al Uniunii Sovietice, ministrul Apărării al Uniunii Sovietice Recepţie cu ocazia aniversării a 28 de ani de la înfiinţarea armatei populare Chineze de eliberare La 11 august, cu ocazia aniversării a 28 de ani de la înfiinţarea armatei populare chineze de eliberare, locote­nent colonel Mei Jun-jie, ataşatul mi­litar al R. P„ Chineze în Republica Populară Romînă, a oferit o recepţie la restaurantul „Pescăruş". Recepţia s-a desfăşurat într-o at­mosferă prietenească. (Agerpres) lipanii: INtR&PRINDEREA POLIGRAFICA, Tg.-Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9, Telefon Redacţia: 26^2^8. ... Tipografia: 2643. Taxa poştală plătită in numerar conf. aprobării Dir. Gen. P.T.T. Nr. 179.850. 3 august 1955

Next