Steaua Roşie, august 1955 (Anul 4, nr. 304-312)
1955-08-03 / nr. 304
4 , STEAUA ROȘIE . Ecoul internaţional al cuvîntărîî premierului Ciu En-lai O. N. U. NEW YORK (Agerpres). — Referindu se la cercurile politice din preajma Organizaţiei Naţiunilor Unite, agenţia France Press relatează câ „tonul moderat şi conciliant al discursului rostit sîmbătâ la Pekin de Ciu Enlai este considerat în cercurile O.N.U. ca un nou element încurajator pentru viitorul relaţiilor dintre S.U.A. şi China populară”. Agenţia relatează că declaraţiile făcute de Ciu En-lai sunt binevenite acum cînd la Geneva au început convorbirile chino americane. ,,Terenul pare acum pregătit în urma atît a discursului ■ lui Ciu En-lai, cît şi a diverselor declaraţii făcute la Washington de la sfîrşitul conferinţei de la Geneva, pentru ca destinderea care se manifestă în Europa să se extindă şi asupra Extremului Orient.. FIUKTA PARIS (Agerpres). — Ziarul „L'Aurore” subliniază într-un comentariu intitulat ,,Pekinul sprijină spiritul de la Geneva”, că discursul premierului Ciu En-lai constituie „un admirabil prolog” la tratativele care au început la 1 august la Geneva și arată că R.P. Chineză „se alătură noii politici de slăbire a încordării internaţionale”. ,,Totul conlucrează pentru a da un început bun importantelor tratative chino-americane” — scrie ziarul. Comentatorul ziarului „Combat” scrie că, chiar dacă atitudinea S.U.A. ar fi doar „de expectativă”, de pe acum se poate spune ca „hotărirea pe care o manifestă China de a se ajunge la o reglementare a problemelor permite să se spere câ un nou obstacol va fi înlăturat din calea spre destinderea internaţională... Chiar dacă această conferinţă ar contribui doar la stabilirea unui climat de destindere în relaţiile internaţionale — încheie ziarul — rezultatele obţinute ar putea fi socotite considerabile”. La Geneva au început tratativele dintre reprezentanţii R. P. Chineze şi S. U. A GENEVA (Agerpres). — La 1 august ora 16 (ora locală) au început tratativele la nivelul ambasadorilor dintre reprezentanţii Republicii Populare Chineze şi Statelor Unite ale Americii. Tratativele se desfăşoară la Palatul Naţiunilor, unde îşi are sediul secţia europeană a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Din partea Republicii Populare Chineze la tratative participă ambasadorul R.P. Chineze în Polonia, Van Bin-nan, iar din partea Statelor Unite ale Americii, ambasadorul S.U A. în Cehoslovacia, A. Johnson. Potrivit declaraţiei făcute la 31 iulie de Van Bin-nan în cadrul unei conferinţe de presă, tratativele vor începe cu discutarea problemei repatrierii unor cetăţeni americani aflaţi îi China, precum şi a înapoierii în patrie a studenţilor chinezi care şi-au terminat studiile universitare în S.U.A. Presa străină acordă o mare importanţă tratativelor începute la 1 august între ambasadori ai R. P. Chineze şi S.U.A. Observatorii mai multor ziare, printre care observatorul ziarului londonez „Observer”, consideră că aceste tratative sînt „preludiul” unei întîlniri a miniştrilor Afacerilor Externe ai R.P. Chineze şi S.U.A. Se presupune că în afară de problema repatrierilor ar putea fi discutate şi alte probleme interesînd R.P. Chineză şi S.U.A. Cu privire la relaţiile dintre R. P. R. şi Franţa Ministerul Afacerilor Externe al R.P.R. a transmis presei comunicatul comun al guvernului român şi guvernului francez: „Guvernul Republicii Populare Române şi guvernul francez au ajuns la un acord satisfăcător asupra unor chestiuni interesînd cele două ţări. In dorinţa de a întări relaţiile dintre cele două ţări, cele două guverne au căzut de acord să dezvolte schimburile culturale intre Republica Populară Romina şi Franţa. „Guvernul francez a hotârit să anuleze la data de 1 august 1955 decretul din 18 iunie 1955, care prevede interzicerea în mod provizoriu a exportului de mărfuri franceze cu destinația Republica Populară Romínă“. Una din cele mai importante probleme discutate la conferinţa de la Geneva de şefii guvernelor celor patru puteri este fară indoială problema dezarmării şi a interzicerii armei atomice. In centrul dezbaterilor asupra acestei probleme a stat proiectul prezentat de delegaţia sovietică cu privire la hotărîrea pe care ar trebui s-o ia conferinţa în problemă reducerii armamentelor şi a interzicerii armei atomice. Acest proiect conţine esenţa cunoscutelor şi însemnatelor propuneri făcute la 10 mai anul curent de reprezentantul sovietic în subcomitetul Comisiei O. U. pentru dezarmare de la Londra, încă de atunci cercurile diplomatice şi politice din Occident erau de părere că „planul sovietic constituie o dovadă a faptului că de partea sovietică există dorinţa de a se ieşi din discuţii neconcludente şi de a se face concesiile indispensabile pentru a împăca interese opuse“. Proiectul sovietic prezentat conferinţei de la Geneva completează şi propunerile din 10 mai pe calea dezarmării şi a interzicerii armei atomice. Proiectul conţine, ca şi propunerile mai sus amintite, cifre concrete cu privire la stabilirea nivelului forţelor armate ale S.U.A., U.R.S.S. şi Chinei la 1.000.000— 1.500.000 de oameni pentru fiecare din aceste puteri şi a nivelului forţelor armate ale Angliei şi Franţei la câte 650 000 de oameni. Proiectul conţine prevederi cu privire la totala interzicere a armei atomice şi cu hidrogen care urmează sa intre în vigoare după efectuarea reducerii armamentelor clasice şi a forţelor armate cu 75 din proporţiile reducerii care au fost stabilite. Potrivit propunerii sovietice, după eliminarea şi distrugerea completă a armelor atomice, toate materialele atomice urmează să fie folosite în scopuri exclusiv paşnice. De asemenea proiectul sovietic conţine prevederi referitoare la obligaţia pe care ar urma să şi-o ia cele patru puteri încă înainte de intrarea în vigoare a acordului cu privire la interzicerea armei atomice, de a nu folosi această armă şi de a înceta experimentarea ei. In legătură cu aceste propuneri conţinute in proiectul cu privire la reducerea armamentelor şi a interzicerii armei atomice, o deosebită importanţă are o altă propunere sovietică şi anume proiectul unui tratat care ar urma să fie încheiat între statele participante la pactul Atlanticului şi la acordurile de la Paris, pe de o parte, şi statele participante la tratatul de la Varşovia, pe de altă parte. Delegaţia sovietică a propus ca toate aceste state să-şi ia obligaţia de a nu folosi forţa armată unele împotriva celorlalte şi de a se consulta reciproc în cazul cînd între ele se vor ivi divergenţe primejdioase pentru cauza păcii în Europa. Propunerile sovietice în problema dezarmării au contribuit mult la apropierea punctelor de vedere ale celor patru puteri în problemele dezarmării. In ce priveşte punctul de vedere englez, primul ministru al Marii Britanii, Eden, care a salutat propunerile sovietice de dezarmare, subliniind că ele cuprind o serie de puncte conţinute în propunerile anglo-franceze, a prezentat un plan cu privire la crearea unei zone demilitarizate în Europa. Primul ministru al Franţei, Faure, a propus ca limitarea efectivă a armamentelor să fie asigurată şi controlată de o organizaţie internaţională economică care să devină beneficiarul şi creditorul tuturor mijloacelor financiare şi materiale devenite disponibile în urma limitării armamentelor. Controlul asupra reducerii armamentelor să fie un control general de ordin financiar şi bugetar. Preşedintele Eisenhower a propus la rîndul său ca U.R.S.S. şi S.U.A. să transmită una alteia planurile instalaţiilor lor militare şi să-şi acorde reciproc posibilitatea de a lua fotografii militare din avion. Discuţiile purtate în jurul tuturor acestor propuneri cu privire la dezarmare au fost urmărite cu mari speranţe de popoarele întregii lumi. Puternica dorinţă a opiniei publice mondiale ca şefii de guvern ai celor patru puteri să ajungă la un acord asupra dezarmării şi a interzicerii armei atomice îşi are rădăcinile pe de o parte în adînca ură a popoarelor faţă de un nou război, ai cărui germeni se află fără doar şi poate în continuarea cursei înarmărilor şi a fabricării, stocării şi experimentării armelor atomice, iar pe de altă parte, în faptul că uriaşele cheltuieli militare apasă tot mai greu pe umerii, oamenilor muncii din ţările capitaliste „reducîndu-i la un nivel de trai de-a dreptul insuportabil“, după cum constata recent ziarul francez „Combat“. Popoarele din ţările Europei occidentale pe ale cărei teritorii au fost instalate tunuri atomice şi uriaşe depozite de muniţii îşi dau seama că în actualele condiţii pentru ele un război ar însemna distrugere totală. In Germania occidentală, unde pregătirile militare sunt deosebit de intense, cercuri largi ale opiniei publice de apartenenţă politică diferită se ridică azi cu hotărîre împotriva războiului deoarece ştiu prea bine, după cum arăta nu de mult ziarul „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ că „Germania ar fi prima victimă într-un război atomic. In Anglia, ca şi în Franţa sau Italia, opinia publică este conştientă de faptul că, după cum scrie ziarul ,,Reynelds New“, „omenirea poate fi salvată de grozăviile unui război atomic numai dacă se va ajunge la un acord asupra interzicerii armelor atomice". Comentînd propunerile sovietice cu privire la dezarmare, numeroase ziare americane au recunoscut ca o reducere a armamentului" așa cum este preconizată de U.R.S.S. ar reduce cu 600 de dolari pe an impozitele plătite de fiecare familie americană mijlocie. Este limpede că dolarii, lirele, francii, mărcile sau drahmele necesare reînarmării se scot din buzunarele contribuabilului care, după cum scria nu de mult ziarul francez „Les Echos“ de fiecare dată cînd mănîncă un biftek este obligat să plătească un mic obuz, o grenadă sau a zecea milioana parte dintr-o bombă atomică“. Posibilităţile pe care le- ar crea efectuarea progresului de dezarmare sînt uriaşe. Cu preţul unui singur tanc s-ar putea construi 40 de locuinţe şi cu preţul unui port-avion s-ar putea îmbrăca cu haine noi toţi locuitorii Parisului ! Aceste citeva mici socoteli ilustrează limpede ce posibiliăţi largi oferă reducerea înarmărilor pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al popoarelor din întreaga lume. Nu este deci de mirare că, după cum scrie ziarul american „Star“ „opinia publică atît americană cît şi vest-europeană, exercită puternice presiuni în sensul dezarmării şi a reducerii armamentelor. Există însă unele cercuri strîns legate de trusturile de armament din S.U.A. care, temîndu-se că uriaşele beneficii ale acestor trusturi să nu scadă, fac tot ce le stă în putinţă pentru a nu se ajunge la un acord asupra dezarmării sau reducerii armamentelor. Revista americană „The Reporter“ recunoaşte făţiş că „în Pentagon "există o puternică opoziţie împotriva dezarmării. In birourile Pentagonului, scrie revista, cuvîntul dezarmare este întotdeauna pronunţat ca un cuvînt ruşinos şi perspectiva reducerii armamentelor este privită cu un sentiment de teama“. Alături de anumite cercuri mritariste americane, reprezentanţii marii finanţe din S.U.A. cer de asemenea guvernului — prin organul lor de presă „Wall Street Journal" — „să se grăbească foarte încet atunci cînd este vorba de reducerea armamentelor". Aceşti reprezentanţi ai fabricanţilor de tunuri şi bombe nu au scăpat însă de ce le-a fost frică. In directivele date de şefii guvernelor celor patru puteri către miniştrii de externe se declară limpede că în ceea ce priveşte dezarmarea, cei patru şefi de guvern sînt convinşi de necesitatea creării unui sistem de control şi reducere a tuturor armamentelor şi forţelor armate şi recunosc că orice succes în acest domeniu ar elibera vaste surse materiale care ar putea fi folosite in scopuri paşnice. Faptul că şefii guvernelor celor patru puteri au căzut de acord să conlucreze în vederea elaborării unui sistem de dezarmare acceptabil constituie fără îndoială un succes pentru cauza menţinerii păcii. Un rol deosebit de important în realizarea acestui succes l-a jucat puternica presiune a opiniei publice mondiale care, după cum scrie revista „News Week“ „se exercită pretutindeni în acelaşi sens şi anume în sensul dezarmării“. Lupta oamenilor muncii din toate ţările pentru pace, pentru securitatea colectivă, pentru dezarmare continuă cu şi mai mult avînt după încheierea conferinţei de la Geneva. Lucrările acestei conferinţe au dat un nou avînt acestei lupte deoarece ele au arătat limpede că pot fi duse tratative paşnice in toate , problemele litigioase între state cu orînduiri sociale şi politice diferite. Interzicerea armelor atomice şi încetarea cursei înarmărilor ar deschide calea spre realizarea păcii dorite de toate popoarele. (Agerpres). 1 ■ ii I ...........ii 11 Problema dezarmării în lumina conferinţei de la Seneva IUGOSLAVIA BELGRAD (Agerpres). După cum transmite agenţia Tankig, referindu-se la discursul rostit de Ciu En-lai, comentatorul ziarului „Borba" scrie că cu greu s-ar putea contesta câ premierul chinez a vorbit cu moderaţie tolerantă şi realism.Prin acest discurs, Ciu En-lai a confirmat orientarea politicii chineze a cărei afirmare a făcut o impresie atît de bună la conferinţa de la Bandung şi care a fost aplicată cu succes, spre satisfacţia reciprocă, în relaţiile dintre China şi una din vecinii săi. Liniştirea atmosferei în Extremul Orient, ca şi pretutindeni, poate fi realizată prin bunăvoinţa tuturor părţilor. Nu trebuie să se ceară numai dovezi de bune intenţii din partea Chinei, ci totodată este necesar să se ia măsuri cît mai curind cu putinţă pentru a i se recunoaşte pe arena internaţională drepturile la care este autorizată — scrie comentatorul în încheiere e Ordinul ministrului Apărării al U. R. S. S. în legătură cu retragerea trupelor Uniunii Sovietice din Austria MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite Ordinul ministrului Apărării al U.R.S.S. cu nr. 125 din 31 iulie 1955. In conformitate cu Tratatul de stat cu privire la restabilirea unei Austrii independente şi democrate, care a intrat în vigoare la 27 iunie 1955, trupele Uniunii Sovietice, precum şi trupele Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii şi Franţei, vor fi retrase din Austria în termen de trei luni. Trupele noastre au intrat în Austria în perioada luptelor înverşunate duse împotriva armatei hitleriste în scopul zdrobirii trupelor duşmane şi al eliberării Austriei de sub jugul fascist. Victoria armatei sovietice şi a armatelor puterilor aliate asupra cotropitorilor hitlerişti a adus Austriei eliberarea şi a asigurat posibilitatea restabilirii unui stat austriac independentşi democrat. Trupele sovietice au salvat de la distrugere capitala Austriei — Viena — şi au acordat ajutor poporului austriac în opera de lichidare a urmărilor războiului. Ostaşii sovietici au venit în ajutor populaţiei austriace atunci cînd ţara a fost lovită de calamităţi naturale, lucru subliniat de opinia publică din Austria, precum şi de preşedintele Republicii Austriace care a decorat cu ordine şi medalii un grup de soldaţi şi ofiţeri ai armatei sovietice. Relaţiile care s-au stabilit între personalul trupelor sovietice şi populaţia Austriei au constituit o expresie a sentimentelor prieteneşti nutrite de popoarele Uniunii Sovietice faţă depoporul austriac. Stînd de strajă păcii, ostaşii noştri şi-au îndeplinit cu cinste în Austria datoria lor faţă de poporul sovietic, precum şi faţă de celelalte popoare din Europa. Credincios politicii sale de întărire a păcii şi prieteniei între popoare, în legătură cu încheierea Tratatului de stat cu Austria, guvernul sovietic a adoptat hotărirea de a reduce contingentele sate militare cu efectivul trupelor care vor fi retrase de pe teritoriul Austriei. Acest pas al guvernului sovietic constituie o nouă manifestare a politicii de pace a U.R.S.S. Pentru înfăptuirea hotariii guvernului U.R.S.S. ORDON:s 1. Toate trupele sovietice cantonate în Austria vor fi retrase pe teritoriul Uniunii Sovietice pina la 1 octombrie 1955. 2. Efectivul total al forțelor anuate ale U.R.S.S. va fi redus cu numărul trupelor retrase din Austria. In legătură cu aceasta va fi lăsat la vatră numărul corespunzător de militari. Lăsarea la vatră va fi efectuată potrivit procedurii stabilite. 3. Comandanţii trupelor din regiunile militare respective vor prezenta organelor sovietice locale propuneri cu privire la asigurarea condiţiilor de trai pentru militarii şi funcţionarii lăsaţi la vatră în conformitate cu prezentul ordin. 4. Exprim mulțumiri personalului trupelor sovietice retrase din Austria, pentru îndeplinirea exemplară a îndatoririlor militare. Comandantul suprem al trupelor sovietice în Austria va evidenţia, în baza competenţei sale, pe cei mai buni soldaţi, sergenţi, ofiţeri şi generali, iar pe cei care s-au distins cel mai mult îi va propune pentru decorare. îmi exprim ferma convingere că ostaşii care părăsesc rîndurile armatei se vor încadra în mod activ în munca creatoare a poporului sovietic pentru construirea comunismului în ţara noastră. Le urez succes în această muncă nobilă și patriotică ! G. JUKOV, mareșal al Uniunii Sovietice, ministrul Apărării al Uniunii Sovietice Recepţie cu ocazia aniversării a 28 de ani de la înfiinţarea armatei populare Chineze de eliberare La 11 august, cu ocazia aniversării a 28 de ani de la înfiinţarea armatei populare chineze de eliberare, locotenent colonel Mei Jun-jie, ataşatul militar al R. P„ Chineze în Republica Populară Romînă, a oferit o recepţie la restaurantul „Pescăruş". Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. (Agerpres) lipanii: INtR&PRINDEREA POLIGRAFICA, Tg.-Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9, Telefon Redacţia: 26^2^8. ... Tipografia: 2643. Taxa poştală plătită in numerar conf. aprobării Dir. Gen. P.T.T. Nr. 179.850. 3 august 1955