Steaua Roşie, decembrie 1955 (Anul 4, nr. 339-352)

1955-12-03 / nr. 339

Tot sprijinul învățămîntului agricol de masă A sosit decembrie, prima lună de iarnă. Muncile pe cîmp s-au terminat, iar acum, ţăranii muncitori se pregă­tesc pentru cursurile agro­zootehnice, îmbogăţirea cunoştinţelor lor necesare in lupta pe care o vor da în anul viitor pentru obţinerea de recolte tot mai bogate la hectar In iarna trecută, în regiunea noastră au funcţionat 527 cercuri agro şi zootehnice, la care şi-au dat concursul cca 260 ingineri şi teh­nicieni şi 200 învăţători din mediul sătesc. Mobilizaţi şi îndrumaţi de or­ganizaţiile de partid şi sfaturile popu­lare, numărul ţăranilor muncitori dor­nici de ştiinţă în ale agriculturii, în iurna trecută s-a mărit simţitor faţă de anii trecuţi. A crescut simţul de răspundere al inginerilor şi tehnicieni­lor, al învăţătorilor noştri însărcinaţi cu conducerea cursurilor. Mulţi dintre tehnicieni, ca Matei Roşu care a con­dus cursul din Covasna (raionul Tg. Secuiesc), Barabás Ödön pe cel din Diirău (raionul Gheorghieni), Bucur Ion pe cel din Vrabia (raionul Ciuc), Cioba Ion pe cel din Deda (raionul Topliţa), sau învăţători ca Kiss Andrei din Gălăţeni (raionul Tg. Mureş), Moldovan Mihai din Lueriu (raionul Reghin), Szabó Albert din Cobăteşti (raionul Odorhei) s-au evidenţiat în mod deosebit în conducerea sau ajuto­rul pe care l-au dat cursurilor agro­zootehnice din iarna trecută. Aplicind în practică cele învăţate la cursurile agrotehnice de iarnă, nume­roase gospodării agricole colective, în­tovărăşiri agricole şi mulţi ţărani muncitori cu gospodării individuale, au obţinut producţii mari de cereale sau plante tehnice, producţii ce se deosebesc radical de cele obţinute de alţi ţărani muncitori care­ mai lucrează după concepţii învechite. Colectiviştii din Ghidfalău (raionul Sf. Gheor­­ghe), lucrînd pămîntul şi executînd întreţinerea culturilor după indicaţiile date de ingineri şi tehnicieni, au ob­ţinut în medie, , de­ pe cele 20 ha, în­ Sămîntate cu secară de toamnă, cîte -2.800 kg la hectar, la grîu de toamnă -2.684 kg la hectar, iar la cel de pri­măvară 2.250 kg la hectar. Insămîn­­­înd cartofii în cuiburi dispuse în pă­trat, ei au obţinut de pe cele 20 ha, o recoltă medie de 22.400 kg la hectar. Ţăranul muncitor cu gospodărie in­dividuală Ştefan Mătric din comuna Bălăuşeri (raionul Sîngeorgiu de Pă­dure), unul din cursanţii din iarna trecută, însămînţînd porumbul în cui­buri dispuse în pătrat, a obţinut o recoltă de 3.100 kg boabe la hectar, iar ţăranul muncitor Jánosi Marton din oraşul Odorhei, fruntaş al­­muncilor agricole, aplicind cele învăţate la curs, a obţinut 3.800 kg in şi 2.600 kg orz la hectar. In iarna trecută, la unele cămine culturale şi colţuri roşii din regiunea noastră au fost însă şi lipsuri în ceea ce priveşte organizarea şi ţinerea con­ferinţelor, datorită nepăsării de care au dat dovadă organele respective. La O. AC. Zagon (raionul Sf. Gheor­­ghe) G.A.C. Beu (raionul Tg. Mureş), la întovărăşirea din Dedrad (raionul Reghin), la cătinele culturale din Leliceni (raionul Ciuc), Bodogaia (raionul Odorhei), Hodac (raionul Reghin) etc. cursurile nu s-au tinut ori s-au ţinut intr-un mod defectuos. Sînt cazuri cînd din lipsă de orientare politică a şefilor de secţii culturale şi agricole ale sfaturilor populare raionale, ţăranii muncitori n-au avut posibilitate să se încadreze în cursuri agro-zootehnice. Aşa este situaţia in comuna Fărăgău (raionul Reghin) unde, lipsa unui cămin cultural nu per­mitea organizarea cursului agro­zoo­tehnic. Tovarăşii de la raion (şef al secţiunii culturale Arsenie Romulus) n-au încercat să organizeze nici mă­car cercuri de citit pe grupe de case, deşi se ştie că iarna ţăranii muncitori se string în şezători şi că prin această formă „neorganizată” s-ar putea to­tuşi învăţa multe lucruri bune. Pentru buna funcţionare a învăţă­­mîntului agricol de masă din această iarnă, care va începe între 1—10 de­cembrie, organele regionale de resort au luat o serie de măsuri, printre care trimiterea unui număr de 11 ingineri la un curs special de şase zile la Casa Agronomului din Bucureşti. In baza acestui instructaj se pregătesc lectorii în vederea organizării cursu­rilor şi întrebuinţării celor mai bune metode la acestea. Buna desfăşurare a cursurilor de­pinde însă în cea mai mare măsură de raioane şi fără activitatea aces­tora, măsurile luate de organele regio­nale ar fi sortite să rămînă litere moarte. Invăţămîntul agricol de masă trebuie privit ca o problemă de stat şi în consecinţă, atit organele de par­tid cit şi cele de stat sunt obligate să vegheze şi să îndrume în mod creator dezvoltarea lui. Rezultatele obţinute de ţăranii muncitori cu gospodării individuale, în urma aplicării­ meto­delor avansate învăţate în timpul cursurilor, constituie fără îndoială un progres pe calea ridicării agriculturii noastre. Dar acest lucru e la început şi e departe de a fi cuprins mase mari de ţărani muncitori. De aceea, în acest an, organizaţiile de partid şi de stat trebuie să antreneze un număr cît mai mare de ţărani muncitori la cursuri, oameni care să pună în prac­tică cere învăţate şi să contribuie în mod conştient la ridicarea agriculturii pe o treaptă mai înaltă. In acelaşi timp, nu trebuie scăpată din vedere problema transformării socialiste a agriculturii, problemă cheie în dez­voltarea şi creşterea producţiei agri­cole şi zootehnice. Oricît de bune ar fi rezultatele obţinute de gospodăriile individuale, ele sunt departe însă de a fi atins nivelul celor obţinute de gospodăriile colective şi de întovără­şirile agricole. Trebuie folosite exemple practice, pipăibile, în predarea lecţii­lor, după care, pentru convingerea ţă­ranilor muncitori să se organizeze vizite ale acestora la ţăranii muncitori întovărăşiţi şi colectivişti. Nu trebuie să existe nici un cămin cultural, nici un colţ roşu, nici un cătun pe întinsul regiunii, unde sub o formă sau alta să nu se organizeze cercuri agro şi zootehnice şi unde, în predarea com­petentă a lecţiilor şi conducerea cercu­rilor să nu fie selecţionaţi cei mai buni ingineri, tehnicieni şi învăţători de la sate. Pentru extinderea metodelor înain­tate în agricultură, pentru recolte mai bogate in anul viitor, pentru mai mul­tă pîine muncitorilor de la oraşe şi mai mult belşug în casele ţăranilor muncitori, perioada de iarnă trebuie folosită din plin. Tot sprijinul învăţămîntului agricol de masă ! CONVOCARE Potrivit articoluliiî 9 din Decretul Nr 259/1030 pe,,ire tom­țienarea sfaturilor populare, se convoacă CEA DE A VIII-A SESIUNE ORDINARA A SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE care va avea Ioc în ziua de 4 decembrie 1955 orele 8 dimineata, in sala de ședință a sfatului popular regional cu următoarea ordine de zi : 1.­­ Raport asupra activităţii Comitetului executiv al Sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare în domeniul descoperirii resurselor locale, cit şi perspectivele de dezvoltare a comunelor şi satelor prin aplica­rea autoim­punerii în cel de al doilea plan cincinal al economiei naţionale. 2­ — Raport informativ despre executarea planului de măsuri în­tocmit şi aprobat de sesiunea Vll-a a sfatului popular regional în vederea în­tăririi economico-organizatorice a gospodăriilor agricole colective şi a înto­vărăşirilor agricole existente şi pentru organizarea de noi asociaţii de produc­te, întovărăşiri agricole şi zootehnice şi gospodării agricole colective. Preşedinte Secretar PAUL BUGYI ŞTEFAN RADU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Arm. IV. Nr. 339 | Sîmbătă, 3 decembrie 1955 | 4 pagini 20 bani IN NUMĂRUL DE AZI: Calendar agricol (pag. 2-a). S. Fuchs. — Lupta muncitorilor din Valea Mureşului în perioada 1929-1933 (pag. 2-3-a). „­­Pe marginea proiectului Statutului modificat al P.M R. — Disciplina de partid — chezăşie a unităţii partidu­lui (pag. 3-a). Experienţa noastra in exercitarea controlului tehnic de calitate (pag. 3- a). Din evenimentele săptămînii (pag. 4- a), N. A. Bulganin și N. S. Hrușc­ov au părăsit Calcutta plecînd în Birma­­nia (pag. 4-a). Noutăţi de la I. F. I. L. Reghin INOVAŢII ŞI PERFEC­ŢIONĂRI TEHNICE La I.F.I.L. Reghin de la data de 6 la 26 noiem­brie s-au înaintat 21 propuneri de inovaţii şi perfecţionări tehnice. Trecerea la ţanuirea me­canică a lamelor pentru fabricarea de şabloane la planoarele sportive este inovaţia tîmplarului Va­lentin Csibi şi a ajutoru­lui său Ladislau Garai. Înainte, această fază se executa manual de către doi muncitori în timp de 12 zile. Mecanizarea a eliminat munca manua­lă reducînd totodată tim­pul de ţanuire la nu­mai 4 zile. Prin confecţionarea unui dispozitiv aplicat la gater cunoscutul ino-­­vator Vilhelm Maros­völgyi a reuşit să eli­mine frînturile de pe scînduri, ele ieşind a­­cum din gater curate fără să mai fie nevoie de un om care să se ocupe de curăţirea lor. Aparatele electrice de măsurare a rezistenţei periodice la generatoare pînă acum se procurau din import. Electricia­nul Moise Kaszoui prin inovaţia făcută a rezol­vat această dificultate confecţionînd el însuşi aparate de acest fel. Un astfel de apărat a fost înaintat ministeru­lui tutelar spre genera­lizare. Acest electrician în intervalul de numai 20 zile a făcut 3 propu­neri de inovaţii. Lui i se datoreşte procedeul de prelungire a durabi­lităţii de la 3 ani la 6 ani a stilpilor necesari reţelei de electricitate şi telecomunicaţii, ob­­ţinîndu-se totodată o economie anuală de peste 4.000 lei. Prin confecţionarea unui strung automat de către Petre Bunuş mais­tru timplar și Elemér Gliga strungar în fier, o garnitură de chei de vioară azi costă numai 0,50 lei în loc de 3 lei, cît a costat mai înainte, productivitatea muncii crescînd în mod consi­derabil. CREŞTE NIVELUL ÎNTRECERII SOCIA­LISTE In luna octombrie 87 la sută dintre muncitori au fost încadraţi în în­trecerea socialistă. Prin extinderea ei continuă întrecerea în noiembrie a cuprins 88 la sută din totalul muncitorilor. Ni­velul întrecerii creşte pe zi ce trece condiţionat fiind de faptul că spre deosebire de trecut, maiştrii care urmează cursurile de specializare dau un ajutor efectiv în îmbunătăţirea formelor acesteia. Astfel, s-a ex­tins cu mult întrecerea pe profesii şi cea indi­viduală. A avut loc o reorganizare a brigăzi­lor U.T.M. în sensul că tinerii au fost organizaţi numai în brigăzi U.T.M. al căror număr a cres­cut simţitor. Numai la secţia de lăzi, de pil­dă, unde funcţiona o singură brigadă, în mo­mentul de faţă sunt 5 brigăzi U.T.M. CREŞTE ŞI PRODUC­ŢIA In intervalul de timp de la 1 la 20 noiem­brie planul producţiei globale pe I.F.I.L. s-a realizat în proporţie de 118 la sută. La unele sortimente planul a fost cu mult depăşit. La traverse speciale rea­lizarea este de 127 la sută, la ambarcaţiuni sportive de 130 la sută, la instrumente muzica­le de 123 la sută, iar la şipol pentru export de 127 la sută ANGAJAMENTE DE­PĂŞI­TE Cele 86 brigăzi aflate în întrecere realizează succese de seamă în cinstea Congresului par­tidului. La depozitul de cherestea, de pildă, bri­gada condusă de Pavel Mudura îşi depăşeşte norma zilnică cu 58 la sută în loc de 38 la sută la cît s-a angajat. Depăşirea cu 10 la sută a normei zilnice a fost angajamentul brigă­zii conduse de Alexan­dru Hencz din secţia lăzi răşînoase. Depăşirea în­să este de 36 la sută, cu 26 la sută mai mult decît angajamentul luat. Brigadierul Alexan­dru Deák aplicind ini­ţiativa grupei sindicale nr. 19 de la uzinele „21 Decembrie” din capitală a reuşit să ridice pe toţi muncitorii brigăzii sale, la nivelul frunta­şilor, obţinînd realizări frumoase în depăşirea angajamentelor luate in cinstea Congresului partidului. Însufleţire mare dom­neşte şi la depozitul de buşteni. Despre aceasta vorb­esc realizările obţi­nute de brigăzile con­duse de Petru Flueraş şi Ion Moldovan care în loc de 5 la sută la cîte s-au angajat îşi de­păşesc normele zilnice cu 37, respectiv 12 la sută. La hala de gatere un obiectiv principal al în­trecerii il constituie îm­bunătăţirea calităţii pro­ducţiei. Şefii de brigăzi Andrei Király şi Andrei Săntha s-au angajat să îmbunătăţească calita­tea produselor cu cite 1,5 la sută. Ei au şi reu­şit să-şi realizeze anga­jamentul, obţinînd o îmbunătăţire a calităţii de 1,5 la sută, respectiv 1 de 2 la sută. O nouă construcţie pentru copii Creşa pentru copiii salariaţilor Trustului , construcţii Tg.Mureş, construită de curind. Intîlnire cu vechi membri ai partidului In­­timpinarea Congresului parti­dului, marţi seara a avut loc la Tg. Mureş o intîlnire între studenţii şi sa­lariaţii Institutului medico-farmaceutic şi vechi membri ai partidului. La în­­tîlnire, tovarăşa Kohler Elisabeta, lec­tor la catedra de ştiinţe sociale a in­stitutului şi tovarăşul Csupor Ludovic primul secretar al Comitetului re­gional de partid, au vorbit despre trecutul de luptă al comuniştilor din ţara noastră, evocînd grelele sufe­rinţe la care cei mai buni fii ai pa­triei au fost supuşi în închisoarea de la Doftana. Cei prezenți la intîlnire au ascul­tat și cîteva recitări și un cîntec în­chinat Doftanei. Pe drumul deschis de partid însemnări din G.A.C. „Partizanul roşu“ din Curteni Despre vitregia vieţii din trecut a ţăranilor din Curteni, des­­pre intrigile şi acţiunile duşmanil­­­or gospodăriei pentru a o destră-­­ ma, dar mai cu seamă despre hăr­nicia şi lupta neostenită a colecti­viştilor pentru propăşirea an de an a gospodăriei lor s-ar putea scrie tomuri întregi. Lăsind pe seama scriitorilor această sarcină mă mulţumesc a prezenta in rindu­­rile ce urmează doar cîteva ima­gini din bilanţul cu care colecti­viştii din Curteni se pregătesc să încheie al cincilea an de viaţă nouă pe calea deschisă de partid. De la înfiinţare, gospodăria s-a dezvoltat an de an şi tot an de an alţi şi alţi ţărani muncitori din Curteni se înscriau in gospodăria colectivă. Astăzi ea­­cuprinde a­­proape întreg satul. • Mai bogate ca oricind au fost in acest an roadele culese de co­lectivişti şi mai bogată in bucurii le este viaţa. Pină la sfirşitul anu­lui veniturile gospodăriei vor de­păşi cifra ■ de un milion lei. 2.100 kg grîu, 3.900 kg orz de toamnă, 4.500 kg porumb-ştiulefi, peste 20.000 kg sfeclă de zahăr, au fost producţiile medii la hectar do­­bîndite in acest an de colectivişti. Numai de pe sfecla de zahăr con­tractată cu statul, colectiviştii au dobindit un venit de 284.000 lei şi 10.100 kg zahăr. Grădina şi pro­dusele animale le-au adus un ve­nit de 340.000 lei, livada, via, cul­tura de tutun, şi soia, alte însem­nate venituri. Valoarea zilei-muncă se ridică numai in bani la 10 lei, plus 3 kg grîu, 4-5 kg porumb, 200 grame vin şi multe alte produse. Numai anul acesta 22 de colecti­vişti şi-au construit case noi şi alţi 20 şi-au mărit casele avute. La Curteni nu-i familie de colecti­vist care să n-aibă una sau două biriclet­e, aparat de radio sau di­fuzor Anul acesta, gospodăria a con­struit două pătuie noi pentru de­­m­ortarea porumbului, a pus funda­ţia unui nou grajd, iar in curind îşi va cumpăra al doilea autoca­mion. Iată in citeva cuvinte „fermecata zestre” ce face ca nunţile in gos­podăria­­colectivă să se ţină lanţ. Flăcăi şi fete de colectivişti îşi u­­nesc vieţile in cîntec şi petreceri, fără teama de grija zilei de miine, căci calea ce-au ales-o le va că­lăuzi făr-de îndoială paşii spre belşug şi fericire. ;­o Hossu

Next