Steaua Roşie, aprilie 1956 (Anul 5, nr. 379-386)

1956-04-04 / nr. 379

Cooperativizarea agriculturii — sarcină permanentă Dezvoltarea agriculturii noastre pe calea sporirii continue a produc­ţiei agricole este cu putinţă numai prin cooperativizarea agriculturii. In anii primului plan cincinal agricultura ţării noastre a fost înzestrată cu o bază tehnică puternică. Pe ogoarele patriei noastre lucrează acum un număr mare de tractoare, maşini agricole perfecţionate, care asigură o mai bună lucrare a pămîntului şi, totodată, posibilităţi de sporire a producţiei agricole. Mijloacele mecanizate de care dispune agricultura nu pot fi folosite deplin decit pe întinderi mari, pe pămînturile unite în asociaţii simple, în­tovărăşiri agricole sau gospodării colective. Cultivarea pămîntului cu mij­loace mecanizate pe întinderi mari are deosebit de multe avantaje : dispar haturile, focarele de imburuienire a solului; se recîştigă o suprafaţă impor­tantă care poate fi cultivată ; tractoarele şi maşinile agricole pot fi folosite cu randament maxim, iar aplicarea metodelor avansate in cultivarea pămîn­­tului este pe deplin posibilă. Să vedem doar cîteva exemple. După unele calcule preliminare, prin desfiinţarea tuturor haturilor din regiunea noastră s-ar reda agriculturii peste 8.500 ha teren, pe care s-ar putea recolta aproximativ 129 vagoane grîu (aproape trei trenuri), sau aproape 195 vagoane porumb. E de prisos să arătăm ce înseamnă aceste cantităţi de cereale obţinute în plus. Un alt exemplu: Nagy Carol, membru al întovărăşirii agricole din Lefaia (raionul Reghin) a obţinut după 2 ha însămînţate cu grîu 4.000 kg grîu şi după 1,5 ha insăminţate cu porumb 3.000 kg. Venitul total al acestui întovărăşit, după o suprafaţă de 4 ha lucrată în întovărăşire a fost de 20.100 lei. Tota­lul cheltuielilor reprezintă 3.348 lei, venitul curat fiind de peste 16 000 lei. Forgaci Teodor, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din Lefaia are tot 4 ha, din care cu grîu a cultivat 2 ha, iar 1,5 ha cu porumb. Recolta globală de pe 2 ha insăminţate cu grîu a fost de 3.100 kg, cu 900 kg mai puţin de­cit in întovărăşire, iar la porumb de 2.400 kg, adică cu 600 kg mai puţin. Venitul curat al acestui ţăran muncitor a fost de 11.450 lei. Cu alte cuvinte, 5.000 de lei pierduţi pentru Forgaci Teodor, dar în acelaşi timp muncă mai multă, trudă mai mare. Desigur, explicarea amănunţită şi comparativă a veniturilor realizate in plus prin cultivarea în comun a pămîntului faţă de posibilităţile exis­tente in mica gospodărie individuală are un rol hotărîtor în atragerea ţă­ranilor muncitori pe drumul întovărăşirii agricole sau al gospodăriei colec­tive. Colectiviştii din Batoş au îmbrăţişat iniţiativa de a face asemenea comparaţii, adresîndu-se în scris ţăranilor muncitori care mai şovăie­st,că, se mai cramponează de mica gospodărie individuală. Comitetul raional de partid a susţinut iniţiativa colectiviştilor, organizînd dezbaterea scrisorii în cadrul unei adunări generale. Şi astfel, scrisoarea a contribuit la atragerea a încă 16 familii in gospodăria colectivă. De altfel, această iniţiativă s-a extins şi în alte gospodării colective din raioanele Reghin, Tg Mureş, Cris­­tur. In raionul Odorhei, comitetul raional de partid a organizat schimburi de experienţă între comitetele de iniţiativă. Comitetul de partid şi sfatul popular al raionului Cristur, acordă o deosebită atenţie muncii de cooperativizare a agriculturii, sprijinind formarea grupelor de intr-ajutorare şi a altor forme de cooperare in muncă. Rezultatele obţinute în munca de cooperativizare a agriculturii sunt de netăgăduit. Aproape nu există comună sau sat unde problema formării de întovărăşiri agricole sau zootehnice, gospodării colective ori intrarea în unităţile existente să nu fie o frămîntare a ţăranilor muncitori. Cu toate acestea, in îndrumarea muncii politice pentru cooperativizarea agri­culturii mai sînt o serie de lipsuri. In şedinţele plenare cu activul ale co­mitetelor raionale de partid a reieşit lipsa cea mai dăunătoare acestei munci, spiritul de campanie (îndeosebi la Sf. Gheorghe, Ciuc, Gheorghieni s. a.). Ori, se stie — documentele de partid au subliniat in repetate rinduri — ca munca politică pentru transformarea socialistă a agriculturii este o sarcină permanentă, care trebuie dusă cu multă răbdare şi pricepere, ceas de ceas, zî de zi. Mai sînt unele organizaţii de partid, ca aceea din Monor de pildă, care cu toate că în satele lor există 3—4 cereri pentru formarea de întovă­răşiri agricole, nu se ocupă de sprijinirea ţăranilor muncitori în desfăşura­rea muncii de atragere a celorlalţi ţărani muncitori. Cita­nie, secretarul or­ganizaţiei de bază din Monor, consideră munca pentru cooperativizarea agriculturii drept o sarcină a activiştilor comitetului raional de partid exclusiv. In unele comune sau sate există ţărani muncitori care, deşi sunt con­vinşi de superioritatea agriculturii socialiste, mai şovăie: „mă voi înscrie la toamnă sau la anu!’­. La asemenea ţărani răspunsul dat de agitatori, de membrii comitetelor de iniţiativă trebuie să fie convingător, cu exemple con­crete. Acestora şi altor ţărani muncitori să li se arate diferenţa de producţie şi de venit şi ce pierderi vor avea dacă încă un an mai rămân în gospodă­ria individuală. Folosind cu pricepere arma convingerii, să pornim spre noi succese în munca pentru cooperativizarea agriculturii . CHEMARE Către Toţî deputaţii comisiile şi delegatele , de femnei din regiune Pentru a întîmpina în mod demn ziua de 1 Mai, Comitetul executiv al Sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare vă cheamă pe toţi la intensificarea acţiunii de înfrumuseţare a oraşelor, comunelor şi satelor, la amenajarea parcurilor, salariilor pentru copii, caselor de locuit, curţilor şi străzilor noastre. In acest scop vă chemăm la organizarea „LUNII CURĂŢENIEI”, în perioada de la 1 aprilie la 1 mai 1956. Deputaţi, comisii de femei ! Mobilizaţi prin delegatele de femei toate muncitoarele, gospodinele, ca prin marea, priceperea şi iniţiativa lor să contribuie la înfrumuseţarea oraşelor şi satelor noastre — Să îngrijim parcurile şi salariile existente ! — Să înfiinţăm noi parcuri şi jocuri de joc pentru copii ! — Să reparăm casele, gardurile şi şanţurile ' — Să plantăm cît mai multe flori şi arbori în faţa caselor noastre ! — Să punem cît mai multe flori pe balcoane în oraşe! Comisii şi delegate de femei ! Pentru buna reuşită a acestei acţiuni, antrenaţi-vâ în întreceri pa­triotice, pentru obţinerea titlurilor de „casa cea mai frumoasă”, „strada cea mai frumoasă“ și „parcul cel mai frumos“. Comitetul executiv al Sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNITI-VAT ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNIII AUTONOMY MAGYI APE ...... . . Anul V. Nr. 379­­ Miercuri, 4 aprilie 1956 . 4 pagini 20 bani Gatere fabricate în serie Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii români, maghiari şi ger­mani de la întreprinderea I.R.U.M. din Reghin lucrează cot la cot pentru înfăptuirea programului partidului cu privire la cel de-al doilea plan cin­cinal. Datorită muncii lor însufleţite, ei au realizat sarcina planului global pe primul trimestru cu 6 zile înainte de termen, dînd pînă la sfîrşitul trimestrului, peste prevederile planului trimestrial, 10 gatere de 18 ţoli (primele fabricate la noi în ţară). Alte zece gatere sunt in curs de con­fecţionare, pregătindu-se tot­odată piesele necesare fabricării a 600 clupe de măsurat buşteni etc. In vederea ridicării necontenite a productivităţii muncii şi pentru reducerea preţului de cost, muncitorii acestei întreprinderi în cursul pri­mului trimestru au pus în funcţiune o piesă cu excentric de 6 tone, o ma­şină de frezat tip „Dechel“, un strung „Iosif Rangheţ" 400/500 şi alte maşini, prin care productivitatea muncii faţă de plan a crescut cu 8,82%. La înfăptuirea acestor frumoase realizări au contribuit mult ingine­rul şef Ferdinand Wiener, îndrumînd pe muncitori să folosească din plin capacitatea maşinilor şi timpul de lucru, strungarul, Mihail Losonczi care realizează zilnic cite două norme şi sprijină efectiv ridicarea nivelului pro­fesional al cadrelor tinere şi alţii. Astfel numai în ultimul timp el a calificat la locul de muncă 3 tineri printre care şi tînărul László Maksay. Muncitorul Alexandru Pui a confecţionat un ciocan pneumatic pentru curăţirea pietrei ce se depune pe pereţii cazanelor cu aburi, prin care productivitatea muncii a crescut considerabil. Folosind timpul favorabil De abia a trecut o săptămînă de la lansarea chemării la întrecere so­cialistă a gospodăriei agricole de stat „Stahanov“ din Reghin către gospodăriile de stat din regiunea noastră şi aceasta a şi obţinut unele realizări frumoase. Concentrînd toate forţele şi folosind din plin timpul favorabil pentru însămînţări s-au însămînţat, nu numai cîteva zile grîu de primăvară pe o suprafaţă de 10 ha, ovăz pe o suprafaţă de 20 ha şi borceag de primăvară pe o suprafaţă de peste 10 ha. S-a termi­nat de asemenea semănatul morco­vului şi pătrunjelului în grădinile de zarzavat şi legume, precum şi în răsadniţele care ocupă o supra­faţă de 1867 m. p. Paralel cu aceasta s-a grăpat trifoiul pe o suprafaţă de 50 ha şi fîneaţa pe o suprafaţă de 60 ha Pînă la 27 mar­tie s-au curăţat 12000 pomi fructi­feri din care 6.000 au fost stropiţi pentru a doua oară ANUNȚ *­­— • Gospodăria agricolă de stat „Stahanov" din Reghin, str Minai Vi­­teazu nr. 92, telefon 44, pune in vinzare in orice contitci cu pomi altoiţi anul HI, din toate speciile cu varietăţi adaptate regiunii. Costul pomilor este de 4,40 lei bucata calitatea 1 si 3,00 lei calitatea //. IN NUMĂRUL DE AZI T — CALENDAR AGRICOL — pe luna aprilie (pag. 2-a) — „Familia Gondos" — roman de Szabó Gyula (pag. 2-a) — Viaţa de partid. Pentru o îndrumare permanentă a învăţămintului de partid (pag. 3-a) — DIN SALA TRIBUNALULUI, Condamnat pentru crimă de delapidare — (pag. 3-a) — Sărbătoarea naţională a poporului ungar (pag. 4-a) — O nouă propunere a guvernului sovietic în problema dezarmării (pag. 4-a) in comuna Îbăneştii de Pădure Datorită muncii însufleţite depusă de către Comitetul executiv al Sfatu­lui popular al comunei Îbăneştii de Pădure, raionul Reghin, ţăranii mun­citori din această comună achită cu cinste obligaţiile datorate statului. Astfel, planul de încasare a impo­­zitelor pe primul trimestru a fost de­păşit cu 20­0/0 iar planul trimestrial de colectare a cărnii a fost realizat în proporţie de 100%. Ţăranii muncitori Florea Pop, Chir­­teş Avram şi alţii au predat statului cotele de carne pe întreg anul. LUDOVIC REICHEMBERGER corespondent Concursul tinereţii şi a! Este vie în amintirea milioanelor de spectatori, manifestaţia din cadrul celui de-al III-lea concurs pe ţară al echipelor artistice de amatori din ca­drul căminelor culturale, caselor ra­­j­ionale de cultură şi colţurilor roşii, cît şi al echipelor sindicale, întrunite in faza finală pe ţară, cînd oameni simpli din popor, artişti amatori, au creat prin jocuri şi munca lor, adevă­rate momente de reale valori artistice. In ultima vreme activitatea echipe­lor artistice de amatori din patria noastră a luat un mare avînt, de­­m­onstrînd Interesul crescînd al ta­lentatului nostru popor faţă de cul­tură, optimismul omului eliberat. Şi in acest an, grandioasa manifes­tare organizată in cadrul celui de-al IV-lea concurs al echipelor artistice de amatori de la sate şi din întreprin­deri cunoaşte pregătiri intense şi o participare în masă. Avînd ca scop ridicarea activităţii artistice de ama­tori, valorificarea tezaurului nostru cultural — folclorul —, mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea sar­cinilor economice şi politice ce ne stau în faţă, cel de-al IV-Iea concurs al echipelor artistice de amatori, încă în această fază de început, a înre­gistrat succese deosebite. In regiunea noastră pregătirile pen­tru concursul „tinereţii şi al bucuriei" sunt în toi, iar numărul acelora care iau parte la concurs s-a mărit consi­derabil faţă de anul trecut. 147 de întreprinderi din regiunea bucuriei noastră au fost prezente la prima fază a concursului — faza pe întreprinderi — cu un număr de 11.059 de parti­cipanţi. Dacă pentru cel de-al III-lea concurs s-au prezentat doar 89 de întreprinderi cu 6.400 participanţi, iar în acest an 11.059, se poate vedea, văditul interes şi setea de cultură a oamenilor muncii din regiunea noa­stră. In satele regiunii avem 686 de echipe artistice cu aproape 38.000 membri participanţi, împărţite pe for­maţiuni de teatru, jocuri populare ro­­mîneşti sau ale minorităţilor naţio­nale, brigăzi artistice de agitaţie etc. La sate, numărul formaţiunilor corale se ridică la 103, cu un număr de 4.384 corişti, iar al echipelor de dans la 311 cu 3.386 de participanţi. In ge­neral, repertoriul formaţiunilor artis­tice din regiunea noastră, fie la sate sau întreprinderi, este format din bu­căţi devenite deja dragi, din teme in­spirate din folclorul comunei sau al raionului respectiv. Muncitorii de la uzinele textile „Do­ja Gheorghe­’ din Sf Gheorghe pre­zintă pentru concurs piesa „Nuntă secuiască”, in care cei peste 100 de artişti amatori desfăşoară cu tot fas­tul şi specificul o nuntă dintr-un sat secuiesc al raionului Sf. Gheorghe. La fel, „jucăuşii” din Logig, raionul Reghin, cei din Petecu, raionul Odor­hei se pregătesc intens pentru buna reuşită a concursului. Iniţiat sub semnul frăţiei dintre poporul român şi minorităţile naţio­­nale, cel de-al IV-lea concurs al echipelor artistice de amatori va în­semna o manifestare unanimă in jocul revoluţiei culturale condusă de partid. A. POPA In clişeu: Echipa de jocuri populare din Logig o nouă întovărăşire agricolă Duminică, 1 aprilie, in satul Hâr­­ţău s-a sărbătorit inaugurarea celei de a 38-a întovărăşiri agricole din raionul Tg.Mureş. In noua întovărăşire şi-au unit pă­­minturile 12 familii de ţărani mun­citori. Ei vor cultiva laolaltă 26 ha teren. La sărbătoarea ţăranilor munci­tori din Hărţău au mai participat de­­legaţi ai colectiviştilor din Cuieşd şi ţărani muncitori din satele învecinate. Noua întovărăşire poartă denumirea de „8 Martie”, IOSIF - HUSZAR corespondent Cu obligaţiile achitate Ţăranii muncitori din comuna­­Mo­­nor, raionul Reghin, caută să in­­tîmpine ziua de 1 Mai, ziua interna­ţională a celor ce muncesc, cu obliga­ţiile datorate statului achitate în în­tregime. Pînă la 24 martie ei au predat in întregime cote­ de carne şi lapte planificate pe primul trimestru, de­păşind planul cu 37% la care şi cu 9% la lapte Printre primii care şi-au predat co­tele se numără ţăranii muncitori Iosif Vaida, Flore Rus, Mihai Puiu, Ilie Neagoş şi alţii. În ziua de 26 martie ţâranii dia această comorţă au început arăturile pentru însămînţările de primăvară. In prima zi, ţăranii muncitori loan Rus, Nicolae Tonca, loan Bogîldea şi Gheorghe Cira au arat peste 3 ha de teren. Pentru buna reuşită a lucrărilor agricole de primăvară, tehnicianul agronom Elena Neagoş a organizat în aceste zile o adunare cu sătenii, în cadrul căreia a dat îndrumări pre­ţioase în vederea aplicării agroteh­nicii înaintate pentru obţinerea unor recolte bogate. MARIA UJICA corespondent

Next