Steaua Roşie, mai 1956 (Anul 5, nr. 387-394)
1956-05-05 / nr. 387
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNITIVA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ȘI Al SFATULUI POPULAR' '■ ■ -■ AL REGLUNII AUTONOMIc MAGHIARE . Anul V. Nr. 387 _ ) Sîmbătă, 5 mai 1956 \ 4 pagini 20 bani ZIUA PRESEI COMUNISTE Se împlinesc astăzi 44 de ani de cînd a fost creat din iniţiativa lui Lenin primul număr al ziarului „Pravda” ce a apărut la 22 aprilie (5 mai) 1912. Pentru a sărbători ziua apariţiei primului număr al ziarului „Pravda”, ziua de 5 mai este socotită ziua presei muncitoreşti — ziua presei comuniste. Istoria ziarului „Pravda” este indisolubil legată de istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, de istoria prefacerilor revoluţionare ce au culminat cu Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, de istoria construirii comunismului în aceasta ţară. De atunci, din 1912, aniversarea „Pravdei” a devenit în U.R.S.S. ziua tradiţională a presei, ziua cînd întregul popor sovietic îşi manifestă dragostea şi încrederea faţă de presa sa — zi de strîngere a legăturilor intre presă şi popor. Ziua presei comuniste este in acelaşi timp o sărbătoare a oamenilor muncii de pretutindeni, a luptătorilor pentru pace şi libertate din toate ţările lumii. Odată cu apariţia „Pravdei”, presa sovietică a dat şi dă omenirii întregi pilda uriaşelor posibilităţi ale unei prese cu adevărat libere, care slujeşte — nu „celor 10.000 din pătura de sus" ci poporului. De ce oare presa comunistă se bucură de un prestigiu fără seamăn in întreaga lume ? Vorbind despre aceasta nu putem să trecem cu vederea înalta principialitate a presei şi a ziaristului comunist, care nu este determinată in atitudinea şi poziţia care trebuie s-o ia la un moment dat de interesele unui individ sau unui grup de indivizi, ci reflectă punctul de vedere al clasei muncitoare şi al partidului ei. O altă caracteristică a presei comuniste este intransigenţa şi combativitatea ei ; ziarului comunist nu-i poate fi indiferent cutare sau cutare problemă, luînd poziţie faţă de orice fenomen ce se petrece în ţară sau peste hotare. Avînd la bază principiile materialismului dialectic, presa comunistă acordă o mare importanţă descoperirii şi valorificării noului, a tipicului, a tot ceea ce se naşte şi are tendinţă de dezvoltare. O artă caracteristică a presei comuniste este respectarea cu stricteţe a adevărului, reliefarea în faţa cititorului în mod strict ştiinţific a felului în care s-au desfăşurat diferite fenomene. Burghezia foloseşte ziarul drept un mijloc de înşelare şi dezinformare a oamenilor muncii, ca Instrument de propagare a ideologiei reacţionare a capitalismului. V. I. Lenin a arătat că „capitalismul a făcut din ziar o întreprindere capitalistă, un instrument de realizare a profiturilor pentru cei bogaţi, de informare şi distracţie a acestora, un instrument de înşelare şi de prostire a maselor muncitoare”. In contrast cu aceasta, presa sovietică în frunte cu „Pravda” şi-a cucerit un prestigiu mare, ca purtătare de cuvînt a politicii consecvente de pace, de respect reciproc, colaborare şi prietenie între popoare. Va rămîne In Istoria lumii vizitele făcute de tovarăşii N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov in Iugoslavia, India, Birmania, Afganistan şi recent în Anglia, cind presa sovietică a acordat un spaţiu imens articolelor care pledau pentru reglementarea pe cale paşnică a problemelor ritgioase, pentru colaborarea economică şi culturală între toate ţările lumii, indiferent de orînduirea lor socială, pentru triumful ideii „să ne luăm la întrecere pe cale paşnică, în loc să ne pregătim de războaie”. In zilele celui de-al XX-lea Congres a! Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, presa sovietică a ridicat şi mai sus lozinca de propagandist, agitator, şi organizator colectiv, strîngînd în jurul partidului toate popoarele Uniunii Sovietice pentru realizarea celui de al şaselea plan cincinal, dezbătînd o seamă de probleme importante privind sarcinile de viitor ale construirii comunismului, cit şi pentru lichidarea diferitelor lipsuri şi abateri de la linia partidului. In ţara noastră, istoria presei comuniste în frunte cu „Scînteia”, se împleteşte cu însăşi istoria luptelor comuniştilor pentru libertatea şi bunăstarea poporului, cu toate prefacerile care au avut loc după anul 1944. Presa locală, care a luat o mare dezvoltare in anii regimului democrat popular, este şi ea o puternică pîrghie în mina organelor locale de partid şi de stat, cu ajutorul căreia ea antrenează masele în rezolvarea sarcinilor ce ne stau în faţă. Organele de presă ale regiunii noastre, ziarele „Steaua roşie” şi „Vörös Zászló”, urmăresc aceleaşi scopuri ca organul central al partidului, „Scînteia”, luptind pentru interesele oamenilor muncii de la oraşe şi sate, pentru traducerea in viaţă a directivelor celui de-al II-lea Congres al P.M.R. Călăuzindu-se după învăţătura marxist-leninistă şi ziarului „Steaua roşie” ii sînt proprii caracteristicile şi trăsăturile presei comuniste, caracterul de partid, de masă, intransigenţa şi combativitatea, respectarea adevărului obiectiv, ce-au făcut ca prestigiul ziarului să crească de la an la an. Dovadă sînt sutele de scrisori care sosesc de la oamenii muncii din regiunea noastră, de la corespondenţii voluntari, care pe lingă faptul că informează ziarul despre toate problemele ce frămîntă satele şi oraşele regiunii, aduc şi mulţumiri pentru felul cum redacţia a rezolvat diferite lipsuri. Numai în perioada concursului corespondenţilor voluntari, de la data de 22 februarie, redacţia noastră a primit peste 200 de scrisori. Orice ziar comunist s-ar putea mindri cu corespondenţi voluntari ca Albu Ioan, Czvikker Ştefan, Moldovan Valentin şi mulţi alţii, care aproape zilnic ţin legătura cu redacţia, informîndu-ne cu cele mai arzătoare probleme din uzire sau de pe ogoare. Bilanţul activităţii noastre din acea zi de decembrie cînd au avut loc lucrările Congresului şi pină astăzi, ne îndreptăţesc să arătăm că bucurîndune de sprijinul direct al Comitetului regional de partid, în coloanele ziarului nostru s-au dezbătut cele mai arzătoare probleme privind construirea socialismului în patria noastră. Articole ca „Cine cîştigă mai bine”, „Cum se aplică la noi metoda graficului ciclic”, „Reducerea preţului de cost, sarcină centrală”, „Munca politică — factor important în transformarea socialistă a agriculturii’, cele publicate pe marginea scrisorii „Vă chemăm alături de noi”, articole de propagandă şi agitaţie, articolele culturale, toate au urmărit un scop bine definit, realizarea cu un ceas mai devreme a sarcinilor de pian şi de transformare socialistă a agriculturii. Dînd cuvîntul oamenilor muncii, corespondenţilor voluntari la rubrica „Comandanţi ai opiniei publice”, sau „Cu ajutorul corespondenţilor”, ziarul nostru a remediat o seamă de lipsuri, cum au fost cele semnalate de corespondentul voluntar Demian Ioan, despre conducerea cooperativei de consum din Deda, care nu punea toate mărfurile la dispoziţia cumpărătorilor, sau articole ca „Respectarea principiului conducerii colective — chezăşia unei conduceri juste”, au dus la cunoştinţa oamenilor muncii atitudinile nejuste ale unor conducători de întreprinderi faţă de colectivul de muncă. Cu toate acestea, redacţia nu a reuşit întotdeauna să aducă în faţa masei de cititori problemele cele mai importante, iar dacă Ie-a adus, acestea au fost tratate in materiale mult prea teoretice, fără exemple concrete, neacordîndu-se o atenţie deosebită profilului şi specificului regiunii noastre. In această zi partidul cere tuturor colaboratorilor din interiorul şi din afara redacţiei, să dea o atenţie deosebită muncii de calificare profesională, căci acum cînd ţara noastră înfăptuieşte măreţul program de dezvoltare a întregii economii naţionale, trasat de cel de-al II-lea Congres al P.M.R., superficialitatea ziariştilor este cu totul intolerabilă. „Ziaristul trebuie să cunoască economia industriei şi agriculturii, trebuie să ştie cum trebuie să fie reduse cheltuielile de muncă pe unitatea de produs industrial sau agricol, trebuie să se poată orienta în bilanţul unei întreprinderi'’. Numai în felul acesta articolele vor pătrunde în masă, vor influenţa activ pe cititori, vor ajuta practic la construirea socialismului. Redacţia noastră va urmări să acorde o mai mare atenţie legăturii cu masele de cititori, cit şi publicării de articole mai interesante în care cititorii să se regăsească pe ei, gîndurile şi păsurile lor, îmbunătăţirea conţinutului ziarului, creşterea influenţei întregii noastre prese în rindurile maselor, depinde în mod hotăritor tocmai de această legătură strînsă, de zi cu zi, cu oamenii muncii, cu organizaţiile de partid, obşteşti, cu sfaturile populare. Trebuie să se facă şi mai puternic auzit în paginile ziarelor noastre glasul muncitorilor, al ţăranilor muncitori, al intelectualilor, exprimînd în felul acesta gîndurile şi năzuinţele lor pentru viaţa nouă care se construieşte, întărindu-se în felul acesta şi mai mult legătura dintre presă şi popor. Ziua de 5 Mai să însemne astfel un puternic impuls al îmbunătăţirii calităţii ziarelor noastre, pentru traducerea în viaţă a programului de luptă şi muncă a partidului, pentru construirea societăţii socialiste. CORETCENft C0I03 % Pentru obţinerea titlului de „atelier fruntaş’ , selată scopul întrecerii pe profesii la care participă muncitorii atelierului de strungărie de la I.R U.M. Reghin. Ca urmare a acestei întreceri se observă o considerabilă îmbunătăţire a nivelului profesional şi sistematice depăşiri ale normelor. In luna aprilie, de pildă, planul atelierului a fost depăşit cu 60 la sută, evidenţiindu-se strungarii Losonczi Mihai, Szöllösi Samoilă (cu realizări ale sarcinilor lor de plan, pe luna aprilie în proporţie de 250 la sută), Antal Aurel, Kulcsár Anton şi alţii. SIMION VULTUR . Au terminat semănatul porumbului Ziua de 1 Mai a fost întimpinată cu frumoase realizări de către ţăranii muncitori din comuna Miercurea-Niraj, raionul Tg. Mureş. Membrii gospodăriei agricole colective „Drumul lui Lenin” din această comună au terminat la timp şi în bune condiţiuni semănatul porumbului. Din cele 30 hectare semănate cu porumb, 12 au fost semănate în cuiburi aşezate în pătrat, iar 6 hectare cu porumb hibrid. De asemenea ei au mai plantat 6 hectare cartofi în cuiburi aşezate in pătrat. In Ioc de 18 hectare cit prevedea planul ei au semănat 20 hectare cu sfeclă de zahăr, începind praştia oarbă la această cultură. In prezent membrii gospodăriei lucrează din plin la altoirea viţei de vie. In total se vor altoi 80.000 viţe, din care 40.000 pentru gospodăria lor, iar restul pentru gospodăriile agricole colective din comunele învecinate. Paralel cu executarea lucrărilor agricole de primăvară, locuitorii din această comună, in frunte cu membrii gospodăriei colective, lucrează la înfrumuseţarea comunei. Pină în prezent ei au plantat pe marginea drumurilor un număr de 350 tei şi salcîmi, au amenajat în mijlocul comunei un parc înzestrat cu bănci cu loc de joc pentru copii etc. POP VASILE îşi achifi obligafiile faţă de sîa. Plin de roade a fost şi entuziasmul ţărănimii muncitoare din regiunea noastră, în cinstea zilei de 1Mai. Astfel ţăranii muncitori ai comunei Sîngeorgiu de Mureş, raionul Tg. Mureş, au predat pină la 25 aprilie 98 la sută din cotele obligatorii de care prevăzute pe primul semestru al anului Numeroşi ţărani muncitori şi-au achitat cotele de carne pe întregul an Printre aceştia este şi László Miklós, întovărăşit din satul Cotuş, aparţinător acestei comune, care pe lingă cota de carne a predat peste 50 la sută din cota de lapte pe întregul an. HUSZAR IOSIF Difuzor fruntaş Pe Nagy Rozalia, difuzor voluntar la întreprinderea poligrafică din Tg. Mureş am întilnit-o deseori după orele de lucru, stînd de vorbă cu muncitorii şi îndemnîndu-i să se aboneze la ziare. Prin activitatea neobosită fe lămurire dusă de la om la oni, Nagy Rozalia a reuşit să obţină rezultate frumoase în munca de difuzare a presei. In luna februarie anul 1954, cînd ea a preluat această sarcina, în cadrul întreprinderii poligrafice erau numai 28 abonaţi la ziare, iar la sfîrşitul trimestrului I a! aceluiaşi an, datorită muncii ei însufleţite, numărul abonamentelor s-a ridicat la 53. In anul 1955 numărul abonamentelor la diferitele publicaţii s-a ridicat la 75. In cursul lunii ianuarie a acestui an, numărul abonamente, iar s-a ridicat la 63, în luna februarie la 120, in martie la 124, iar in cinstea zilei mi 1 Mai acest număr a crescut la 132, deci de 5 ori faţă de începutul activităţii sale de difuzor voluntar. In prezent, 67 la sută din numărul total al salariaţilor întreprinderii poligrafice din Tg Mureş sînt abonaţi la ziare şi reviste. Astfel a devenit tov. Nagy Rozalia difuzor de presă fruntaş, PAUL IOAN Creşte numărul cititorilor Peste 12.500 este numărul cărţilor în limbile romînă şi maghiară aflate în biblioteca raională din Sîngeorgiu de Pădure. Numărul Celora care se împrumută citindu-le şi îmbunătăţindu-şi cunoştinţele, creşte în permanenţă, la fel cu al acelora care se înscriu la concursul „Iubiţi cartea". Pină în prezent peste 20 de cititori au cîştigat insigna „prieten al cărţii“. Printre cititorii cei mai activi ai bibliotecii se numără muncitorii Nemes György, Gecsei Ibolya, funcţionara Stancu Ileana, eleva Diva Margareta şi alţii. Rezultatele de mai sus se datoresc în bună parte activităţii depuse de bibliotecarii Kelemen Gheorghe şi Beke Irina. BOGDAN Desfăşurarea muncilor agricole de primăvară După datele statistice deţinute de Direcţia agricolă regională pînă la data de 2 mai a. c. pe primele locuri în executarea arăturilor de primăvară se situează raioanele: Singeorgiu de Pădure cu o realizare a planului în proporţie de 99,79%, Tg--Mureş 98,28%, Cristuru Secuiesc 96,50%, Sf. Gheorghe 96,03%. La însămmţările de primăvară printre raioanele fruntaşe sînt: Tg. Mureş, unde planul de însămînţări s-a realizat în proporţie de 94,56%, Singeorgu de Pădure 90,63%, Cristuru Secuiesc 87,17% etc. Pe regiune din totalul arăturilor planificate în campania de primăvară s-au efectuat 82,93%, iar la însămînţat planul a fost realizat în proporţie de 66,43%. In raionul Tg.-Mureş, 13 gospodării agricole colective şi-au realizat planul la însămînţări în proporţie de 100%. Unele gospodării agricole colective ca cele din Cuiejd, Crăciuneşti, Nicoleşti-Ciba, Foi şi altele au depăşit planul însămînţărilor prin mărirea suprafeţelor arabile. 17 întovărăşiri agricole din raionul Tg.-Mureş au terminat 100% însămînţările de primăvară. La Ţiptelnic, Glodeni, Căluşeni, Sîntioana de Mureş, Herghelia, Ceuaş şi Troiţa membrii întovărăşirilor agricole şi-au depăşit planul de însămînţări cu 10—30%. De asemenea şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din comunele ledu, Glodeni, Găieşti, Doja Gheorghe au terminat însămînţările de primăvară. Organizaţiile de partid şi sfaturile populare împreună cu inginerii şi tehnicienii agronomi trebuie sa îndrume munca în aşa fel ca însătr înţările să se termine în cel mai scurt timp iar acolo unde locurile au fost inundate să se studieze posibilităţile de scurgere a apei și de refacere a structurii solului, stabilindu-se culturile cu care se vor însămînța.