Steaua Roşie, martie 1957 (Anul 6, nr. 474-482)

1957-03-02 / nr. 474

Si înceteze activitatea subversivă a S.U.Al. Carta O.N.U. îndrumă statele să-şi dezvolte relaţiile de prietenie pe baza respectării principiului egalităţii in drepturi şi al autodeterminării, să ia măsuri corespunzătoare pentru întări­rea păcii generale. Problema războiului şi a păcii de­pinde in primu, nnd de relaţiile între state. Dacă toate statele în relaţiile lor internaţionale s-ar călăuzi după normele dreptului internaţional, în lu­me ar domni Duna înţelegere, iar pa­cea ar fi asigurată. Dar cercurile diriguitoare ale pute­rilor imperialiste, şi mai ales cele care cîrmuiesc Statele Unite, nu se sinchi­sesc „nici cu­ negru sub unghie“ de normele dreptului internaţional, pe care le calcă în picioare după bunul lor plac. S.U­ A. duce o vastă activitate de subminare a ţărilor socialiste, de a­­rmestec în treburile interne ale altor state, fapt care a complicat în mod se­rios situaţia internaţională. Pornind de la principiile respectării drepturilor suverane ale tuturor ţârilor mari şi mici, al neamestecului strict în treburile interne ale altor state, al egalităţii depline în drepturi in relaţii­le reciproce, guvernul sovietic luptă ferm şi perseverent pentru destinderea încordării internaţionale creată de ac­ţiunile puterilor occidentale, ia măsuri importante îndreptate spre asigurarea unei paci trainice şi a securităţii po­poarelor. Uniunea Sovietică a făcut deja mult pentru întărirea înţelegerii reciproce. Tot în acest scop a propus actualei sesiuni a Organizaţiei Naţiu­nilor Unite discutarea problemei „cu privire la amestecul S.U.A. în trebu­rile interne ale altor state“. „Ridicarea acestei probleme în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite de că­tre delegaţia U.R.S­ S. — a spus V. V. Kuzneţov, în şedinţa din 25 februarie a Comitetului politic special, unde se discută în prezent această problemă — nu este nicidecum determinată de fap­tul că ţările socialiste, împotriva că­rora sînt îndreptate in primul rînd acţiunile de subminare ale S.U.A., nu ar fi în stare să le dea o ripostă. Pre­zentarea acestei probleme spre exami­nare în faţa O.N.U. este determinată de faptul că amestecul S.U.A­ în tre­burile interne ale altor ţări este în con­tradicţie cu dorinţa popoarelor de a trăi în pace, pe baza bunei vecinătăţi şi a respectului reciproc“. Se pune întrebarea : De ce foloseşte S.U.A. o politică dubioasă faţă de statele socialiste ? In această privinţă V. V. Kuzneţov, a spus tot în cuvîn­­tarea sa din şedinţa din 25 februarie: „După cum se ştie, în ţările socialis­te există proprietatea socială asupra mijloacelor de producţie. Pămntul, subsolul, fabricile şi uzinele sînt un bun a! tuturor oamenilor muncii­ Eco­nomia naţională se dezvoltă în ritm rapid, creşte necontenit bunăstarea materială a poporului. In aceste ţări întreaga­ putere se află în mîinile oa­menilor muncii, ei se bucură de o a­­devărată libertate — sînt liberi de exploatare". Politica de subminare împotriva ță­rilor socialiste a fost ridicată în S.U.A. la rangul de politică de stat. In 1951 Congresul american a apro­bat legea cu privire la așa zisa asigu­rare „a securităţii mutuale“, prin care aloca 100.000.000 dolari anual pentru activitatea subversivă îndreptată îm­potriva Uniunii Sovietice şi ţărilor de democraţie populară. Această lege es­te in contradicţie flagrantă cu norme­le dreptului internaţional; ea constitu­ie o încălcare grosolană fără prece­dent în istorie a relaţiilor normale în­tre state, incompatibilă cu Carta O­N­U. Dar cercurile conducătoare din S.U.A. sînt pe semne de altă părere. Pe lîngă această activitate oficială, S.U.A. mai desfășoară o activitate oa­recum camuflată de subminare a ţări­lor socialiste, prin înfiinţarea unor grupuri şi organizaţii „particulare“, cum ar fi de pildă oficina de spionaj postul de radio „Europa liberă“ la care lucrează peste 1.200 cetăţeni etc. După cum se ştie, acest post de radio a avut un rol funest în organizarea şi desfăşurarea patch-ului contrarevolu­ţionar in Ungaria. In 1955 a fost ela­borat “faimosul ...program al ofensivei politice împotriva comunismului mon­dial“­ Pentru înfăptuirea acestui pro­gram au fost trimise neîncetat în ţă­rile socialiste grupări numeroase de spioni şi diversionişti. Procesele spio­nilor arestaţi, care s-au ţinut lanţ în ultimii ani in ţările de democraţie­­populară, vorbesc elocvent despre a­­cest lucru. Tot din anul 1955 au început să fie lansate în spaţiul aerian al ţărilor de democraţie populară baloane încărca­te cu aparataj special. Uneori aceste baloane conţineau manifeste ce îndem­nau la răscoale şi teroare, iar alteori erau încărcate cu material explozibil; ba mai mult, aceste baloane au provo­cat catastrofe aeriene care au dus la pierderi de vieţi omeneşti. Din 1954 şi pînă în 1956 au fost lansate în spa­ţiul aerian al ţărilor de democraţie populară, 420.000 baloane. Ţările so­cialiste au protestat prin note adresate atît guvernului S.U.A. cit şi Organiza­ţiei Naţiunilor Unite împotriva acestor încălcări nemaiauzite a normelor drep­tului internaţional. Deoarece aplicarea „legii junglei“ de către S.U­ A. a provocat serioase perturbări internaţionale, este absolut necesar să i se pună cu neintîrziere capăt. „Organizaţia Naţiunilor Unite, a cărei sarcină este să contribuie la a­­sigurarea păcii şi securităţii popoare­lor — a spus V. V. Kuzneţov — tre­buie să cheme la ordine pe cei care încalcă Carta ei şi dreptul internaţio­nal şi care prin acţiunile lor pun în primejdie cauza păcii generale. Datoria Organizaţiei Naţiunilor U­­nite este de a condamna activitatea subversivă a S.U.A. împotriva altor state şi de a cere guvernului S.U­ A. să-şi întemeieze relaţiile cu toate ţă­rile în strinsă conformitate cu princi­piile Cartei O-N.U.". Faptul că această problemă este dezbătută in prezent în Comitetul po­litic special, provoacă un sentiment de­­ profundă satisfacţie oricărui om rezo-­­ nabil, care este îngrijorat de situaţia ] internaţională, şi doreşte sincer întă- [ rirea păcii. Popoarele doresc să înce- j teze neîntirziat activitatea subversivă a S.U.A. îndreptată împotriva altor state. M. F. îmbunătăţirea compoziţiei sociale a partidului-sarcină de frunte (Urmare din pag. 3-a) primiţi în rîndurile candidaţilor. De cele mai multe ori în practică aceasta se întimplă astfel că se amină mereu întocmirea recomandării, plnă cînd nn muncitorul solicitant se nasc îndo­ieli. oare de ce nu vor să-i dea reco­mandare ? oare nu o merită ?, pentru ca la urmă să nu mai îndrăznească să o mai ceară. Un membru de partid are dreptul să refuze, în cazuri justificate, darea re­comandării , însă dacă el îl consideră demn de a face parte din rîndurile partidului pe muncitorul care a înain­tat cererea de primire, are datoria morală de a-i da recomandare. Primirea în rîndurile candidaţilor a muncitorilor fruntaşi înseamnă numai începutul muncii­­Pentru a contribui la îmbunătăţirea compoziţiei sociale a partidului trebuie să ne îngrijim ca organizaţiile de bază să folosească just timpul de candidatură , sâ dea sarcini ■ concrete candidatului, să ana­lizeze activitatea acestuia. In timpul candidaturii, organizaţiile de bază tre­buie să ridice conştiinţa candidatului la un asemenea nivel încît el să fie demn de a deveni membru de partid. In numeroase locuri, de întărirea rîndurilor partidului şi de îmbunătăţi­rea compoziţiei sale sociale organiza­ţiile de partid se ocupă în mod izolat, rupînd această problemă de activita­tea politică şi economică. Nu rare sînt asemenea afirmaţii rostite de activişti: „Parcă mai avem noi vreme să ne preocupăm de îmbunătăţirea compo­ziţiei sociale, atunci cînd atîta avem de lucru în uzine cu calitatea produ­selor, cu preţul de cost etc.“. Oare aceşti activişti nu se gîndesc că bunul mers al producţiei, calitatea produc­ţiei, reducerea preţului de cost şi ri­dicarea productivităţii muncii depinde înainte de toate de eficacitatea mun­cii politice a organizaţiilor de bază ? Combativitatea organizaţiilor de bază, unitatea lor de voinţă, forţa lor or­ganizatorică şi mobilizatoare depind în primul rind de compoziţia socială a membrilor săi. Tocmai de aceea, este greşit să se rupă primirea mem­brilor de partid de munca de partid, respectiv de practica vieţii. Am comite o greşeală dacă n-am arăta că pentru insuficienta activitate desfăşurată în ce priveşte întărirea compoziţiei sociale a partidului, răs­punderea apară şi asupra aparatului comitetului regional de partid. Noi n-am asigurat un control sistematic şi temeinic în raioane. Deşi lună cu lună am văzut că — în opoziţie cu hotărîrile Comitetului Central — com­poziţia socială a candidaţilor de partid nu se îmbunătăţeşte, n-am luat mă­suri hotărîte pentru lichidarea acestei rămineri în urmă. Nu am tras la răs­pundere cu severitatea cerută comite­tele de partid raionale şi orăşeneşti pentru lipsurile succesive manifestate în acest domeniu. SARCINI DE VIITOR Pentru lichidarea lipsurilor amin­tite sînt necesare numeroase măsuri organizatorice. înainte de toate tre­buie să înţelegem că Îmbunătăţirea compoziţiei sociale a partidului nu se decide la comitetele raionale de partid, ci la organizaţiile de bază. într-un cuvînt aceasta depinde de activitatea politică concretă. Fiecare comunist este obligat să lupte, în conformitate cu linia partidului, pentru îmbunătă­ţirea continuă a compoziţiei sociale a partidului. In afară de preocuparea individuală despre care am vorbit, un rol impor­tant în această direcţie îl are activul celor fără de partid bine ales, educat şi preocupat. Practica dovedeşte că activul celor fără de partid are un rol deosebit de important în pregătirea candidaţilor de partid. Organizaţia de bază are posibilitatea să se ocupe mai îndeaproape de membrii activu­lui, să-i educe, să le ridice conştiinţa politică, să-i pregătească pentru a primi calitatea de membru de partid. Tocmai de aceea, la selecţionarea membrilor activului trebuie avută în vedere compoziţia socială a acestora. Organizaţiile de bază trebuie să se străduiască să întărească rîndurile partidului in sectoarele cele mai im­portante ale uzinelor cu elemente mun­citoreşti tinere fruntaşe, în special acolo unde numărul membrilor de partid este redus. Sarcina primordială a organizaţiilor de partid este de a împiedica pătrun­derea in partid a elementelor carie­riste, straine de clasă, îmbunătăţirea compoziţiei sociale a partidului depinde in mare măsură de justa conducere a comitetelor de partid raionale şi orăşeneşti. Comitetele de partid trebuie să declare război bi­rocratismului, „campaniilor în primi­rea de candidaţi“, conducerii „în general“ a acestei activităţi-Comitetele de partid să încredinţeze celor mai bine pregătiţi activişti spri­jinirea în uzine a activităţii politice pentru primirea de candidaţi. Acti­viştii să prezinte sistematic comitete­lor dări de seamă despre activitatea lor. E bine dacă membrii comitetelor răspund personal, în cadrul vreunei organizaţii de bază, de îmbunătăţirea necontenită a compoziţiei sale sociale. In regiune trebuie să luăm măsuri urgente pentru lichidarea lipsei de răspundere manifestată în primirea candidaţilor atît la comitetele raiona­le, cît şi la organizaţiile de bază. ★ Realizarea marilor sarcini economi­ce stabilite de cel de-al doilea Con­gres al partidului cere din partea poporului nostru muncitor eforturi considerabile. Pentru ca oamenii mun­cii de la oraşe şi sate să contribuie din plin la realizarea sarcinilor amin­tite este necesar să ridicăm la un ni­vel mai înalt munca de partid, să întărim rolul de conducere al acestuia. Luînd în considerare faptul că de îmbunătăţirea compoziţiei muncitoreşti a partidului depinde în mare măsură realizarea în practică a politicii parti­dului, trebuie să îmbunătăţim temeinic activitatea desfăşurată în această di­recţie. A sosit timpul să trecem la fapte. Organizaţiile de partid trebuie întărite cu cele mai ridicate elemente muncitoreşti. In locul numeroaselor „autocritici“, „măsuri“, „luări de po­ziție“ etc. sâ trecem la munca prac­tică, concretă. Tg- Mureş — „Progresul“: Frumoasele nopţii (4-13 III). — „Steagul roşu“ : Moara cu noroc (pînă în 6 III). Cînd vine furtuna (7—15 III)­— „Tineretului“ : Ciclu de filme în cinstea zilei de 8 Martie: Poves­te neterminată (4—5 III) ; Că­luşeii (6—7 III) ; Ganga (8—10 III); Reghin — „Victoria“: Cazul Rumeanţev (4—5 III) ; Ciclu de filme în cinstea zilei de 8 Martie: Suflete tari. Curg apele tulburi (6—10 III). Topliţa — „Muncitoresc“ . Este vinovat Ed­gar Martin ? (4—6 III) ; Infernul îngerilor (7—10 II). Tg. Mureş „ . — Profesiunea d-nei Warren (2 III); Budai Nagy Antal (3 III, orele 15.30) ; Profesiunea d-nei Warren. (3 III, orele 20) ; Buda! Nagy Antal (4 III) ; Budai Nagy An­ta! (5 III). TEATRUL DE PĂPUŞI: — Ursuleţul vesel (3 III, orele 16 şi orele 18). — Filarmonica de Stat a Regiunii Autonome Maghiare (miercuri 6 III, ora 20) ; Teodor Rogalschi — 3 dansuri romînești; Grieg —­ Concertul pentru pian In la mi­nor ; Beethoven — Simfonia VI — Pastorala. Dirijor: George Petrescu din Oraşul Stalin. So­listă : Xenia Moscu. REZULTATUL TRAGERII LA LOTO CENTRAL La tragerea „LOTO-CENTRAL“ din seara zilei de 1 martie 1957 au fost extrase din urnă următoarele nouă numere : 46, 64, 87, 74, 42, 29, 80, 79, 52 Fondul general de premii pe ţară este de 4.931.123 lei. Pentru premii speciale au ieşit din urnă următoarele numere: 46, 74, 40, 25 31 HOTĂRÎRILE CONFERINŢEI DE LA CAIRO ŢĂRILE ARABE rămîn credincioase politicii de neutralitate CAIRO (Agerpres). — La 27 februa­rie a luat sfîrşit conferinţa şefilor a patru state arabe — Egipt, Siria, A­­rabia Saudită şi Iordania. După încheierea conferinţei a fost dat publicităţii un comunicat comun în care se spune: Participanţii la conferinţa au exami­nat probleme legate de eforturile de­puse de regele Saud Ibn Aziz în tim­pul vizitei sale în Statele Unite, dîn­­du-le o apreciere înaltă, şi explicaţiile regelui Saud date conducătorilor S.U.A. referitor la punctul de vedere al arabilor în problemele Orientului mijlociu. Ei au examinat de asemenea o serie de alte probleme. Regele Saud a arătat că a explicat președintelui S.U.A. îndeosebi acele probleme care se referă la drepturile arabilor și problemele legate de recen­ta agresiune împotriva Egiptului şi de consecinţele ei. Regele Saud a expli­cat de asemenea dreptul de suverani­tate al Egiptului asupra,Canalului de Suez, arătînd totodată consecinţele se­rioase care pot decurge din nerespec­­tarea de către­­ Israel a rezoluţiilor O.N.U. care prevăd retragerea necon­diţionată a trupelor israeliene din re­giunile Gaza şi golful Akaba. Regele Saud a arătat preşedintelui S U.A. că această retragere trebuie să fie făcută fără să se acorde Israelului vreun a­­vantaj care ar constitui un rezultat al agresiunii tripartite. Participanţii la conferinţă au con­firmat că ţările lor urmăresc să joace rolul lor pe arena interna ională, că întind mina pentru o colaborare cu toate ţările şi salută prietenia cu sta­tele care năzuiesc spre prietenie cu ţă­rile arabe pe baza respectării suvera­nităţii, intereselor­­ şi politicii pe care tarile noastre găsesc de cuviinţă să o ducă. Ţările arabe întrunite aici, care s-au întărit şi mai mult în urma tre­zirii popoarelor lor şi care se conving tot mai mult de justeţea idealurilor şi scopurilor lor, confirmă prin prezenta tot ceea ce au declarat anterior despre hotărîrea lor de_ a apăra ţări e arabe împotriva neajunsurilor pricinuite de „războiul rece“, şi hotărlrea lor , de .a Se ţine la o parte de diferitele conflic­te. Ele rămin credincioase politicii de imparţialitate şi neutralitate pozitivă, apărindu-şi in felul acesta adevăratele lor interese. Ele subliniază de asemenea că apă­rarea lumii arabe trebuie să porneas­că şi trebuie să fie o chestiune a tari­lor arabe în lumina securităţii lor a­­devărate şi trebuie să se afle în afara pactelor străine. In consecinţă participanţii la confe­rinţă declară următoarele : 1. Stăruie pentru retragerea imedia­tă şi necondiţionată a trupelor israe­­liene dincolo de linia de demarcaţie a armistiţiului. 2. Sprijină toate drepturile arabilor din Palestina şi suveranitatea arabilor asupra pămînturilor şi apelor lor teri­toriale. 3. Sprijină drepturile Egiptului la despăgubiri din partea statelor agre­soare pentru toate pagubele şi pierde­rile cauzate de agresiune. 4. Resping toate încercările de a ştirbi suveranitatea şi drepturile Egip­tului asupra Canalului de Suez, deoa­rece Canalul de Suez este o parte in­tegrantă a Egiptului şi deoarece Egip­tul are dreptul deplin de suveranitate asupra acestui Canal. Libertatea navi­gaţiei este garantată conform preve­derilor Convenţiei de la Constantino­­pol din 1888. 5. Condamnă agresiunea engleză împotriva teritoriului Yemenului şi reafirmă solidaritatea lor cu Yemenul împotriva acestei agresiuni. 6. Sprijină necondiţionat libertatea şi independenţa arabilor din Algeria şi exprimă admiraţia lor faţă de lupta, hotărîtă împotriva forţelor imperialis­mului. U Nu a fost numit prim ministru al Birmaniei RANGOON­­ (Agerpres). După cum anunţă agenţia France Presse, preşedintele Camerei deputa­ţilor din Birmania a anunţat că U Nu a fost numit prim ministru în locul lui U Ba Swe. Parlamentul va fi con­vocat săptămîna viitoare pentru a a­­corda învestitura noului candidat. PARIS­ După cum s-a mai anunţat, autorităţile franceze au confiscat nu­mărul din 25 februarie al ziarului „L’Humanité“ în care au fost publica­te materiale care demascau politica colonială a guvernului în Algeria. In legătură cu aceasta, după cum rela­tează agenţia France Presse la 28 fe­bruarie judecătorul de instrucţie al Tri­bunalului militar din Paris a dispus efectuarea unei anchete, acuzînd redac­ţia ziarului „L’Humanité“ de „atentat la integritatea teritoriului“ Franţei, LONDRA. La 28 februarie, potrivit relatărilor presei, tribunalul din Nico­sia a condamnat la moarte trei ci­prioţi — participanţi la mişcarea de eliberare naţională. Printre cei con­damnaţi este tînărul Christos Apostolu în vîrstă de 18 ani. Sentinţa a fost pronunţată pe­ baza legii stării excep­ţionale. MOSCOVA. La 28 februarie a sosit la Moscova, împreună cu un grup de experţi S. Czotner, ministrul Industriei Grele al R. P. Ungare, în vedere tra­tativelor cu Ministerul Comerţului Ex­terior al U­R.S.S. WASHINGTON. In seara zilei de 28 februarie a fost dat publicităţii la Washington comunicatul final asupra convorbirilor de două zile dintre pre­şedintele Eisenhower şi prim- ministrul Franţei Mon­et In esenţă, comunicatul arată că cei doi oameni de stat au tre­cut în revistă un întreg complex de probleme ale actualităţii._________ Tiparu­ : IN I R LPRIN DIR­­A POL KI­RAF­ICA, Tg. Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorg­he Dózsa Nr. 9. Telefon: nr. 2688, 2498. Tipografia: 2843. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinde­ri şi instituţie Comanda Nr. 1175.

Next