Steaua Roşie, martie 1957 (Anul 6, nr. 474-482)
1957-03-02 / nr. 474
Si înceteze activitatea subversivă a S.U.Al. Carta O.N.U. îndrumă statele să-şi dezvolte relaţiile de prietenie pe baza respectării principiului egalităţii in drepturi şi al autodeterminării, să ia măsuri corespunzătoare pentru întărirea păcii generale. Problema războiului şi a păcii depinde in primu, nnd de relaţiile între state. Dacă toate statele în relaţiile lor internaţionale s-ar călăuzi după normele dreptului internaţional, în lume ar domni Duna înţelegere, iar pacea ar fi asigurată. Dar cercurile diriguitoare ale puterilor imperialiste, şi mai ales cele care cîrmuiesc Statele Unite, nu se sinchisesc „nici cu negru sub unghie“ de normele dreptului internaţional, pe care le calcă în picioare după bunul lor plac. S.U A. duce o vastă activitate de subminare a ţărilor socialiste, de armestec în treburile interne ale altor state, fapt care a complicat în mod serios situaţia internaţională. Pornind de la principiile respectării drepturilor suverane ale tuturor ţârilor mari şi mici, al neamestecului strict în treburile interne ale altor state, al egalităţii depline în drepturi in relaţiile reciproce, guvernul sovietic luptă ferm şi perseverent pentru destinderea încordării internaţionale creată de acţiunile puterilor occidentale, ia măsuri importante îndreptate spre asigurarea unei paci trainice şi a securităţii popoarelor. Uniunea Sovietică a făcut deja mult pentru întărirea înţelegerii reciproce. Tot în acest scop a propus actualei sesiuni a Organizaţiei Naţiunilor Unite discutarea problemei „cu privire la amestecul S.U.A. în treburile interne ale altor state“. „Ridicarea acestei probleme în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite de către delegaţia U.R.S S. — a spus V. V. Kuzneţov, în şedinţa din 25 februarie a Comitetului politic special, unde se discută în prezent această problemă — nu este nicidecum determinată de faptul că ţările socialiste, împotriva cărora sînt îndreptate in primul rînd acţiunile de subminare ale S.U.A., nu ar fi în stare să le dea o ripostă. Prezentarea acestei probleme spre examinare în faţa O.N.U. este determinată de faptul că amestecul S.U.A în treburile interne ale altor ţări este în contradicţie cu dorinţa popoarelor de a trăi în pace, pe baza bunei vecinătăţi şi a respectului reciproc“. Se pune întrebarea : De ce foloseşte S.U.A. o politică dubioasă faţă de statele socialiste ? In această privinţă V. V. Kuzneţov, a spus tot în cuvîntarea sa din şedinţa din 25 februarie: „După cum se ştie, în ţările socialiste există proprietatea socială asupra mijloacelor de producţie. Pămntul, subsolul, fabricile şi uzinele sînt un bun a! tuturor oamenilor muncii Economia naţională se dezvoltă în ritm rapid, creşte necontenit bunăstarea materială a poporului. In aceste ţări întreaga putere se află în mîinile oamenilor muncii, ei se bucură de o adevărată libertate — sînt liberi de exploatare". Politica de subminare împotriva țărilor socialiste a fost ridicată în S.U.A. la rangul de politică de stat. In 1951 Congresul american a aprobat legea cu privire la așa zisa asigurare „a securităţii mutuale“, prin care aloca 100.000.000 dolari anual pentru activitatea subversivă îndreptată împotriva Uniunii Sovietice şi ţărilor de democraţie populară. Această lege este in contradicţie flagrantă cu normele dreptului internaţional; ea constituie o încălcare grosolană fără precedent în istorie a relaţiilor normale între state, incompatibilă cu Carta ONU. Dar cercurile conducătoare din S.U.A. sînt pe semne de altă părere. Pe lîngă această activitate oficială, S.U.A. mai desfășoară o activitate oarecum camuflată de subminare a ţărilor socialiste, prin înfiinţarea unor grupuri şi organizaţii „particulare“, cum ar fi de pildă oficina de spionaj postul de radio „Europa liberă“ la care lucrează peste 1.200 cetăţeni etc. După cum se ştie, acest post de radio a avut un rol funest în organizarea şi desfăşurarea patch-ului contrarevoluţionar in Ungaria. In 1955 a fost elaborat “faimosul ...program al ofensivei politice împotriva comunismului mondial“ Pentru înfăptuirea acestui program au fost trimise neîncetat în ţările socialiste grupări numeroase de spioni şi diversionişti. Procesele spionilor arestaţi, care s-au ţinut lanţ în ultimii ani in ţările de democraţiepopulară, vorbesc elocvent despre acest lucru. Tot din anul 1955 au început să fie lansate în spaţiul aerian al ţărilor de democraţie populară baloane încărcate cu aparataj special. Uneori aceste baloane conţineau manifeste ce îndemnau la răscoale şi teroare, iar alteori erau încărcate cu material explozibil; ba mai mult, aceste baloane au provocat catastrofe aeriene care au dus la pierderi de vieţi omeneşti. Din 1954 şi pînă în 1956 au fost lansate în spaţiul aerian al ţărilor de democraţie populară, 420.000 baloane. Ţările socialiste au protestat prin note adresate atît guvernului S.U.A. cit şi Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva acestor încălcări nemaiauzite a normelor dreptului internaţional. Deoarece aplicarea „legii junglei“ de către S.U A. a provocat serioase perturbări internaţionale, este absolut necesar să i se pună cu neintîrziere capăt. „Organizaţia Naţiunilor Unite, a cărei sarcină este să contribuie la asigurarea păcii şi securităţii popoarelor — a spus V. V. Kuzneţov — trebuie să cheme la ordine pe cei care încalcă Carta ei şi dreptul internaţional şi care prin acţiunile lor pun în primejdie cauza păcii generale. Datoria Organizaţiei Naţiunilor Unite este de a condamna activitatea subversivă a S.U.A. împotriva altor state şi de a cere guvernului S.U A. să-şi întemeieze relaţiile cu toate ţările în strinsă conformitate cu principiile Cartei O-N.U.". Faptul că această problemă este dezbătută in prezent în Comitetul politic special, provoacă un sentiment de profundă satisfacţie oricărui om rezo- nabil, care este îngrijorat de situaţia ] internaţională, şi doreşte sincer întă- [ rirea păcii. Popoarele doresc să înce- j teze neîntirziat activitatea subversivă a S.U.A. îndreptată împotriva altor state. M. F. îmbunătăţirea compoziţiei sociale a partidului-sarcină de frunte (Urmare din pag. 3-a) primiţi în rîndurile candidaţilor. De cele mai multe ori în practică aceasta se întimplă astfel că se amină mereu întocmirea recomandării, plnă cînd nn muncitorul solicitant se nasc îndoieli. oare de ce nu vor să-i dea recomandare ? oare nu o merită ?, pentru ca la urmă să nu mai îndrăznească să o mai ceară. Un membru de partid are dreptul să refuze, în cazuri justificate, darea recomandării , însă dacă el îl consideră demn de a face parte din rîndurile partidului pe muncitorul care a înaintat cererea de primire, are datoria morală de a-i da recomandare. Primirea în rîndurile candidaţilor a muncitorilor fruntaşi înseamnă numai începutul munciiPentru a contribui la îmbunătăţirea compoziţiei sociale a partidului trebuie să ne îngrijim ca organizaţiile de bază să folosească just timpul de candidatură , sâ dea sarcini ■ concrete candidatului, să analizeze activitatea acestuia. In timpul candidaturii, organizaţiile de bază trebuie să ridice conştiinţa candidatului la un asemenea nivel încît el să fie demn de a deveni membru de partid. In numeroase locuri, de întărirea rîndurilor partidului şi de îmbunătăţirea compoziţiei sale sociale organizaţiile de partid se ocupă în mod izolat, rupînd această problemă de activitatea politică şi economică. Nu rare sînt asemenea afirmaţii rostite de activişti: „Parcă mai avem noi vreme să ne preocupăm de îmbunătăţirea compoziţiei sociale, atunci cînd atîta avem de lucru în uzine cu calitatea produselor, cu preţul de cost etc.“. Oare aceşti activişti nu se gîndesc că bunul mers al producţiei, calitatea producţiei, reducerea preţului de cost şi ridicarea productivităţii muncii depinde înainte de toate de eficacitatea muncii politice a organizaţiilor de bază ? Combativitatea organizaţiilor de bază, unitatea lor de voinţă, forţa lor organizatorică şi mobilizatoare depind în primul rind de compoziţia socială a membrilor săi. Tocmai de aceea, este greşit să se rupă primirea membrilor de partid de munca de partid, respectiv de practica vieţii. Am comite o greşeală dacă n-am arăta că pentru insuficienta activitate desfăşurată în ce priveşte întărirea compoziţiei sociale a partidului, răspunderea apară şi asupra aparatului comitetului regional de partid. Noi n-am asigurat un control sistematic şi temeinic în raioane. Deşi lună cu lună am văzut că — în opoziţie cu hotărîrile Comitetului Central — compoziţia socială a candidaţilor de partid nu se îmbunătăţeşte, n-am luat măsuri hotărîte pentru lichidarea acestei rămineri în urmă. Nu am tras la răspundere cu severitatea cerută comitetele de partid raionale şi orăşeneşti pentru lipsurile succesive manifestate în acest domeniu. SARCINI DE VIITOR Pentru lichidarea lipsurilor amintite sînt necesare numeroase măsuri organizatorice. înainte de toate trebuie să înţelegem că Îmbunătăţirea compoziţiei sociale a partidului nu se decide la comitetele raionale de partid, ci la organizaţiile de bază. într-un cuvînt aceasta depinde de activitatea politică concretă. Fiecare comunist este obligat să lupte, în conformitate cu linia partidului, pentru îmbunătăţirea continuă a compoziţiei sociale a partidului. In afară de preocuparea individuală despre care am vorbit, un rol important în această direcţie îl are activul celor fără de partid bine ales, educat şi preocupat. Practica dovedeşte că activul celor fără de partid are un rol deosebit de important în pregătirea candidaţilor de partid. Organizaţia de bază are posibilitatea să se ocupe mai îndeaproape de membrii activului, să-i educe, să le ridice conştiinţa politică, să-i pregătească pentru a primi calitatea de membru de partid. Tocmai de aceea, la selecţionarea membrilor activului trebuie avută în vedere compoziţia socială a acestora. Organizaţiile de bază trebuie să se străduiască să întărească rîndurile partidului in sectoarele cele mai importante ale uzinelor cu elemente muncitoreşti tinere fruntaşe, în special acolo unde numărul membrilor de partid este redus. Sarcina primordială a organizaţiilor de partid este de a împiedica pătrunderea in partid a elementelor carieriste, straine de clasă, îmbunătăţirea compoziţiei sociale a partidului depinde in mare măsură de justa conducere a comitetelor de partid raionale şi orăşeneşti. Comitetele de partid trebuie să declare război birocratismului, „campaniilor în primirea de candidaţi“, conducerii „în general“ a acestei activităţi-Comitetele de partid să încredinţeze celor mai bine pregătiţi activişti sprijinirea în uzine a activităţii politice pentru primirea de candidaţi. Activiştii să prezinte sistematic comitetelor dări de seamă despre activitatea lor. E bine dacă membrii comitetelor răspund personal, în cadrul vreunei organizaţii de bază, de îmbunătăţirea necontenită a compoziţiei sale sociale. In regiune trebuie să luăm măsuri urgente pentru lichidarea lipsei de răspundere manifestată în primirea candidaţilor atît la comitetele raionale, cît şi la organizaţiile de bază. ★ Realizarea marilor sarcini economice stabilite de cel de-al doilea Congres al partidului cere din partea poporului nostru muncitor eforturi considerabile. Pentru ca oamenii muncii de la oraşe şi sate să contribuie din plin la realizarea sarcinilor amintite este necesar să ridicăm la un nivel mai înalt munca de partid, să întărim rolul de conducere al acestuia. Luînd în considerare faptul că de îmbunătăţirea compoziţiei muncitoreşti a partidului depinde în mare măsură realizarea în practică a politicii partidului, trebuie să îmbunătăţim temeinic activitatea desfăşurată în această direcţie. A sosit timpul să trecem la fapte. Organizaţiile de partid trebuie întărite cu cele mai ridicate elemente muncitoreşti. In locul numeroaselor „autocritici“, „măsuri“, „luări de poziție“ etc. sâ trecem la munca practică, concretă. Tg- Mureş — „Progresul“: Frumoasele nopţii (4-13 III). — „Steagul roşu“ : Moara cu noroc (pînă în 6 III). Cînd vine furtuna (7—15 III)— „Tineretului“ : Ciclu de filme în cinstea zilei de 8 Martie: Poveste neterminată (4—5 III) ; Căluşeii (6—7 III) ; Ganga (8—10 III); Reghin — „Victoria“: Cazul Rumeanţev (4—5 III) ; Ciclu de filme în cinstea zilei de 8 Martie: Suflete tari. Curg apele tulburi (6—10 III). Topliţa — „Muncitoresc“ . Este vinovat Edgar Martin ? (4—6 III) ; Infernul îngerilor (7—10 II). Tg. Mureş „ . — Profesiunea d-nei Warren (2 III); Budai Nagy Antal (3 III, orele 15.30) ; Profesiunea d-nei Warren. (3 III, orele 20) ; Buda! Nagy Antal (4 III) ; Budai Nagy Anta! (5 III). TEATRUL DE PĂPUŞI: — Ursuleţul vesel (3 III, orele 16 şi orele 18). — Filarmonica de Stat a Regiunii Autonome Maghiare (miercuri 6 III, ora 20) ; Teodor Rogalschi — 3 dansuri romînești; Grieg — Concertul pentru pian In la minor ; Beethoven — Simfonia VI — Pastorala. Dirijor: George Petrescu din Oraşul Stalin. Solistă : Xenia Moscu. REZULTATUL TRAGERII LA LOTO CENTRAL La tragerea „LOTO-CENTRAL“ din seara zilei de 1 martie 1957 au fost extrase din urnă următoarele nouă numere : 46, 64, 87, 74, 42, 29, 80, 79, 52 Fondul general de premii pe ţară este de 4.931.123 lei. Pentru premii speciale au ieşit din urnă următoarele numere: 46, 74, 40, 25 31 HOTĂRÎRILE CONFERINŢEI DE LA CAIRO ŢĂRILE ARABE rămîn credincioase politicii de neutralitate CAIRO (Agerpres). — La 27 februarie a luat sfîrşit conferinţa şefilor a patru state arabe — Egipt, Siria, Arabia Saudită şi Iordania. După încheierea conferinţei a fost dat publicităţii un comunicat comun în care se spune: Participanţii la conferinţa au examinat probleme legate de eforturile depuse de regele Saud Ibn Aziz în timpul vizitei sale în Statele Unite, dîndu-le o apreciere înaltă, şi explicaţiile regelui Saud date conducătorilor S.U.A. referitor la punctul de vedere al arabilor în problemele Orientului mijlociu. Ei au examinat de asemenea o serie de alte probleme. Regele Saud a arătat că a explicat președintelui S.U.A. îndeosebi acele probleme care se referă la drepturile arabilor și problemele legate de recenta agresiune împotriva Egiptului şi de consecinţele ei. Regele Saud a explicat de asemenea dreptul de suveranitate al Egiptului asupra,Canalului de Suez, arătînd totodată consecinţele serioase care pot decurge din nerespectarea de către Israel a rezoluţiilor O.N.U. care prevăd retragerea necondiţionată a trupelor israeliene din regiunile Gaza şi golful Akaba. Regele Saud a arătat preşedintelui S U.A. că această retragere trebuie să fie făcută fără să se acorde Israelului vreun avantaj care ar constitui un rezultat al agresiunii tripartite. Participanţii la conferinţă au confirmat că ţările lor urmăresc să joace rolul lor pe arena interna ională, că întind mina pentru o colaborare cu toate ţările şi salută prietenia cu statele care năzuiesc spre prietenie cu ţările arabe pe baza respectării suveranităţii, intereselor şi politicii pe care tarile noastre găsesc de cuviinţă să o ducă. Ţările arabe întrunite aici, care s-au întărit şi mai mult în urma trezirii popoarelor lor şi care se conving tot mai mult de justeţea idealurilor şi scopurilor lor, confirmă prin prezenta tot ceea ce au declarat anterior despre hotărîrea lor de_ a apăra ţări e arabe împotriva neajunsurilor pricinuite de „războiul rece“, şi hotărlrea lor , de .a Se ţine la o parte de diferitele conflicte. Ele rămin credincioase politicii de imparţialitate şi neutralitate pozitivă, apărindu-şi in felul acesta adevăratele lor interese. Ele subliniază de asemenea că apărarea lumii arabe trebuie să pornească şi trebuie să fie o chestiune a tarilor arabe în lumina securităţii lor adevărate şi trebuie să se afle în afara pactelor străine. In consecinţă participanţii la conferinţă declară următoarele : 1. Stăruie pentru retragerea imediată şi necondiţionată a trupelor israeliene dincolo de linia de demarcaţie a armistiţiului. 2. Sprijină toate drepturile arabilor din Palestina şi suveranitatea arabilor asupra pămînturilor şi apelor lor teritoriale. 3. Sprijină drepturile Egiptului la despăgubiri din partea statelor agresoare pentru toate pagubele şi pierderile cauzate de agresiune. 4. Resping toate încercările de a ştirbi suveranitatea şi drepturile Egiptului asupra Canalului de Suez, deoarece Canalul de Suez este o parte integrantă a Egiptului şi deoarece Egiptul are dreptul deplin de suveranitate asupra acestui Canal. Libertatea navigaţiei este garantată conform prevederilor Convenţiei de la Constantinopol din 1888. 5. Condamnă agresiunea engleză împotriva teritoriului Yemenului şi reafirmă solidaritatea lor cu Yemenul împotriva acestei agresiuni. 6. Sprijină necondiţionat libertatea şi independenţa arabilor din Algeria şi exprimă admiraţia lor faţă de lupta, hotărîtă împotriva forţelor imperialismului. U Nu a fost numit prim ministru al Birmaniei RANGOON (Agerpres). După cum anunţă agenţia France Presse, preşedintele Camerei deputaţilor din Birmania a anunţat că U Nu a fost numit prim ministru în locul lui U Ba Swe. Parlamentul va fi convocat săptămîna viitoare pentru a acorda învestitura noului candidat. PARIS După cum s-a mai anunţat, autorităţile franceze au confiscat numărul din 25 februarie al ziarului „L’Humanité“ în care au fost publicate materiale care demascau politica colonială a guvernului în Algeria. In legătură cu aceasta, după cum relatează agenţia France Presse la 28 februarie judecătorul de instrucţie al Tribunalului militar din Paris a dispus efectuarea unei anchete, acuzînd redacţia ziarului „L’Humanité“ de „atentat la integritatea teritoriului“ Franţei, LONDRA. La 28 februarie, potrivit relatărilor presei, tribunalul din Nicosia a condamnat la moarte trei ciprioţi — participanţi la mişcarea de eliberare naţională. Printre cei condamnaţi este tînărul Christos Apostolu în vîrstă de 18 ani. Sentinţa a fost pronunţată pe baza legii stării excepţionale. MOSCOVA. La 28 februarie a sosit la Moscova, împreună cu un grup de experţi S. Czotner, ministrul Industriei Grele al R. P. Ungare, în vedere tratativelor cu Ministerul Comerţului Exterior al UR.S.S. WASHINGTON. In seara zilei de 28 februarie a fost dat publicităţii la Washington comunicatul final asupra convorbirilor de două zile dintre preşedintele Eisenhower şi prim- ministrul Franţei Monet In esenţă, comunicatul arată că cei doi oameni de stat au trecut în revistă un întreg complex de probleme ale actualităţii._________ Tiparu : IN I R LPRIN DIRA POL KIRAFICA, Tg. Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9. Telefon: nr. 2688, 2498. Tipografia: 2843. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţie Comanda Nr. 1175.