Steaua Roşie, mai 1957 (Anul 6, nr. 491-499)

1957-05-01 / nr. 491

Prin folosirea mai judicioasă a lemnului Cu citeva zile înainte de 1 Mai, la U.I.L. Odorhei, parcă primăvara vroia să-şi arate frumuseţile, să-i în­conjoare cu căldură pe harnicii fo­restieri de aici. Parcă vroia să săr­bătorească împreună marea zi a oa­menilor muncii. In curtea U.I.L.-ului deasupra sti­velor de buşteni, ţapinorul Székely Mátyás sorta buştenii privind din cind in cind spre hala de gatere, a­­colo, unde gateristul Mátyás Iosif, cu multă precizie debitează buştenii pe dimensiuni, aşa cum indică tabe­lul de modele. Uneori Székely Má­tyás priveşte mai mult asupra unui buştean. Din ăsta Józsi baci, trebuie să scoată scîndură bună, parcă-şi spune în gînd. Şi Józsi baci — aşa cum le place forestierilor de aici să-i spună — ca şi gateristul Szász Mi­­hăi, sau maistrul de la celuloză Bă­nyász János, folosesc cu multă chib­zuinţă îndemînarea lor la debitarea cit mai economicoasă a lemnului. Numai aşa se explică cum de au reuşit forestierii de aici ca în cinstea zilei de 1 Mai să recupereze cei 285 m­c răşinoase cu care au rămas de­ficitari din primul trimestru al anu­lui, şi chiar să-şi depăşească cu 24 la sută angajamentul luat. Dar aici la U.I.L. Odorhei, forestierii se mîn­­dresc şi cu rezultatele obţinute pe linia procentului bracului tehnic pe care au reuşit să-l reducă în aprilie faţă de trimestrul 1 cu 0,37 la sută şi faţă de anul trecut cu 1,6 la sută. Deja la sfîrşitul celei de a doua decade a lunii aprilie sectoarele se intreceau intre eie pentru a putea raporta cu mîndrie rezultatele obţinu­te in întrecere. Gateriştii, de pildă, au raportat că au economisit la buşteni gater 28 m­c in valoare de 2.408 lei, iar cei de la ferăstrăul panglică 43 m­c scîndură în valoare de 10.320 lei şi chiar cei de la magazie parcă mai mîndri decit toţi forestierii raportează economiile obţinute în cele două de­cade ale lunii aprilie, la sîrmă de ambalat, cuie, ulei, lubrefianţi etc., în valoare de 3.500 lei. Iere Menyhárt şi Barbu Ioan, încăr­cători, şi-au realizat planul în cinstea lui 1 Mai în proporţie de 182, respec­tiv de 198 la sută.­­ „Să vedeţi cum va merge munca peste vre­ o lună cînd la rampa de în­cărcare şi descărcare vom instala un troliu, atunci să se ţină bine ăia de la gatere" a spus Jore Menyhárt. Ce raportează de fapt constructorii despre realizările lor? Studiind cu a­­tenţie citeva rapoar­te şi procese-ver­­b­ale se constată cu bucurie că în pe­rioada premergătoare zilei de 1 Mai au fost date în folosinţă o seamă de construcţii noi, altora făcîndu-li-se re­paraţii generale. Darea în folosinţă a băii comunale, parcarea pieţii Stalin, terminarea lu­crărilor din interiorul ginecologiei care s-a dat în folosinţă, amenajarea cen­trului de conservare a sîngelui, repa­raţiile făcute casei „Tolnai“ (m­onu­ment istoric), efectuarea de reparaţii capitale I.G.L.-ului din Piaţa Matei Corvin nr. 19, terminarea lucrărilor la etajele I şi II ale şcolii medii „Bo­lyai Farkas“ şi multe altele din Tg. Mureş, sunt citeva din realizările bra­vilor noştri constructori tîrgumure­­şeni, în cinstea zilei de 1 Mai. Şirul realizărilor nu se opreşte însă aici. iată că grupul de şantier nr. 1 din Odorhei care de altfel este frun­taş pe întregul Trust, a executat re­paraţii capitale la I.G.L. Odorhei, a construit şi dat în folosinţă un atelier mecanic­­şi instalaţiile necesare pentru încălzirea centrală a cooperativei de producţie meşteşugărească „Gábor A­­ron“ din localitate etc. Hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 care prevăd un vast program de măsuri pe linia îmbunătăţirii siste­mului de salarizare şi normare a muncii, creşterea salariilor tarifare, îmbunătăţirea sistemului premiat, lărgirea atribuţiilor conducerilor de întreprinderi şi a sfaturilor populare în conducerea economiei ş. a., constituie un imbold nemaicunoscut în activitatea oamenilor muncii din regiunea noastră.­ ­Constructorii raportează Fruntaşul în muncă Székely Mátyás sortind buştenii. Din realizările industriei noastre socialiste Harnicul colectiv al fabricii de lapte praf „Mureşul“ din Remetea, pînă la data de 25 aprilie a dat peste plan 27 tone unt, 10 to­ne lapte praf şi a colectat cu 8.000 hl lapte mai mult de­cit prevedea pla­nul. La preţul de cost s-au obţinut reduceri de două ori mai mari decit prevedea angaja­mentul luat. Noua maşină de dozat şi de închis cutii a secţiei ambalaj a fabricii de lapte praf din Remetea. Metalurgiştii de la Uzinele de Fier ,,Gábor Aron“ din Vlăhiţa, sărbăto­resc ziua de 1 Mai cu entuziasmul din fiecare an. Rezultatele frumoase obţinute în producţie în cinstea ma­rii sărbători şi realizarea angajamen- t telor luate justifică din plin dragostea­­ lor fierbinte faţă de partid şi de gu­vern. Atît la furnale, turnătorie, forjă sau prelucrare, cit şi în sectorul ateliere­lor şi al transporturilor se observă că muncitorii, tehnicienii şi inginerii de­­ aici au înţeles pe deplin sarcinile ce i Ie revin din Hotărîrile Plenarei C.C.­­al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956.­­Prim-jurnalistul Demeter Lajos J, de­­pildă, printr-o îngrijire atentă, plină de răspundere a Jurnalului nr. 1, care trebuie să intre in reparaţie mijlocie de 20 zile (între 1—20 februarie), i-a prelungit funcţionarea cu un an de zile. La începutul lunii februarie meta­­­lurgiştii din Vlăhiţa au răspuns la­­ chemarea oţelurilor de la Reşiţa de a intîmpina ziua de 1 Mai cu noi suc­­cese, angajîndu-se să depăşească pla­nul la producţia de fontă mangal cu , 400 tone. Pînă în ziua de 23 aprilie iei au şi depăşit angajamentul luat, cu­­peste 100 tone fontă-m­angal. Harni­­cii furnalişti nu s-au mulţumit numai­­cu aceasta. Prin evitarea reparaţiei­­ mijlocii a furnalului nr. 1, ei au dat peste planul de producţie încă 250 tone fontă in cinstea zilei de 1 Mai. Privirile metalurgiştilor se îndreap­tă adeseori către furnalul nr. 2, care a fost în reparaţie capitală şi care în cinstea zilei de 1 Mai a intrat în funcţiune, aşa cum jurnaliştii şi-au luat angajamentul. La sectorul turnătorie aceeaşi ani­maţie. Aici, maistrul de schimb al turnătoriei a organizat pe turnători în echipe, obţinuindu-se în întrecerea socialistă rezultate nemaicunoscute. In acest sector se toarnă piese mari ca lingotiere pentru uzinele din Re­şiţa, piese de schimb pentru reţelele de înaltă tensiune, cilindrii de lami­noare pentru Industria sîrmei din Cîmpia Tur­zii etc. Györgypál István, creierul turnăto­riei — aşa obişnuiesc să-i spună mun­citorii — a reuşit,­in cinstea zilei de 1 Mai să-şi realizeze planul în pro­porţie de 200 la sută, neavînd nici o piesă reluială. Cele mai complicate nudele de piese ce sosesc la uzinele de fier din Vlăhiţa pentru a fi execu­tate, sunt studiate şi experimentate mai întii de turnătorul Györgypál şi numai după aceea se dau echipelor pentru turnare in serie. Organizaţia de partid şi cea de U.T.M. din cadrul uzinei au pus un accent deosebit pe calificarea cadre­lor tinere din diferitele ramuri ale producţiei. Cu destulă uşurinţă au reu­şit utemiştii Simo Simon şi Szöcs Béla junior, de la sectorul turnătorie, să se perfecţioneze în arta turnatului de piese. La sectorul forjă (piese de plug, tîrnăcoape, lopeţi, diferite tipuri de ciocane) pînă in ziua de 20 aprilie s-au dat peste plan 9 tone de piese. In prima parte a anului şi în cin­stea zilei de 1 Mai productivitatea muncii faţă de plan a crescnt cu 25,4 la sută iar preţul de cost a fost redus faţă de plan cu 1,5 la suta. Pontă mai multă şi de calitate mai bună Clădirea noii băi orăşeneşti din Tg. Mureş. Piese de schimb peste plan La fabrica „Ludovic Adinszki“ din Tg. Mureş organizaţia de partid şi cea sindicală au avut un rol impor­tant în luarea măsurilor de organiza­re a luptei pentru obţinerea de piese de schimb peste plan, antrenînd în cinstea zilei de 1 Mai, 92 la sută din muncitori în întrecere socialistă. Ca şi în anii trecuţi şi anul acesta lupta pentru cîştigarea drapelului de secţie fruntaşă a făcut ca fiecare sec­ţie din cadrul fabricii să fie antrena­ta în întrecerea socialistă, să lupte pentru a produce mai mult şi mai oun. Prin folosirea la maximum a celor 8 ore de lucru, cît şi prin utilizarea judicioasa a materialului şi materiei prime şi preocuparea pentru folosirea pe deplin a volumului util de prelu­crare a pieselor de schimb, strunga­rul Şulea Victor a reuşit să-şi reali­zeze planul de producţie în cinstea zilei de 1 Mai în proporţie de 310 la sută, Tofán Péter de 312 la suta, Szerákován János de 298 la sută, Oana Constantin de 326 la sută. Ceilalţi stringari din sectorul de pre­lucrare a pieselor de schimb şi-au depăşit planul cu peste 250 la sută. Sectorul de prelucrare a pieselor de schimb a reuşit să dea peste plan în cinstea zilei de 1 Mai 2.253 kg de piese. In planul valoric s-au prevăzut pentru fabricarea pieselor de schimb 260.000 lei. Prin sîrguin­­ţa turnătorilor şi strungarilor s-a reu­şit însă să se fabrice piese de schimb în valoare de 316.000 lei, în afară de factorii enumeraţi mai sus şi care au contribuit la realiza­rea şi depăşirea planului, un rol im­portant l-a avut şi asigurarea turnă­rii unor piese de­ schimb în coji de bachelită, în condiţii mai bune. Prin instalarea unei uscătorii de nisip şi a unei site vibratoare se îmbunătă­ţeşte calitatea pieselor turnate în forme adinei. Este adevărat că ritmicitatea, calitatea şi cantita­tea producţiei turnătoriei hotărăsc în mare măsură nivelul de produc­ţie a pieselor. Dar, sectorul de pre­lucrare s-a hotărît ca în cinstea lui 1 Mai, în întrecerea socialistă, să-şi spună un cuvînt greu. Munca preşe­dintelui comitetului secţiei nr. 4 György István in sectorul prelucrare nu a fost zadarnică. Secţia nr. 4 şi-a depăşit planul în medie cu peste 200 la sută, cîştigînd totodată anul a­­cesta, drapelul de onoare în întrece­rea socialistă pe fabrică. Muncitorii, tehni­cienii şi inginerii din cadrul industriei locale din regiu­nea noastra întîmpină marea sărbă­toare de 1 Mai cu noi realizări în diferite ramuri de producţie, dînd populaţiei produse mai multe şi de calitate mai superioară. Aşa de pildă, întreprinderea „Inter­naţionala“ din Tg. Mureş a introdus încă 3 sortimente de noi produse za­haroase. Cariera de piatră de la Lunca Bradului a dat peste plan 70 tone piatră brută, 90 tone piatră spartă şi 120 tone calupuri. Muncitorii de la Întreprinderile lo­cale „Lázár Ödön“ din Tg. Mureş au introdus la începu­tul lunii aprilie confecţionarea de ru­louri pentru geamuri. In cinstea zilei de 1 Mai ei au dat peste plan 400 m­p rulouri de calitate superioară, comenzile crescînd în fiecare zi. Tot aici, secţia textilă a confecţio­nat o maşină cu care se izolează cau­ciucul cablurilor telefonice cu pînză, aşa că în prezent întreaga filieră de confecţionare a cablurilor se face cu mijloace locale, operaţie ce înainte se făcea la „Industria Sîrmei“ din Cîm­pia Turzii. NOUTĂŢI din industria locală Muncă însufleţită la mina din Bor­sec Era pe la începutul lunii aprilie. Intr-o încăpere des­tinată anume pentru şedinţe şi convorbiri s-au întrunit ciţiva mineri. Printre aceştia se aflau tov. Siller, secre­tarul organizaţiei de partid, Boka Ioan, secretarul comi­tetului de întreprindere, inginerul Marczinyák Alexandru, conducătorul minei ş. a. Tema părea interesantă. Era vorba de întrecere, de intensificarea şi reorganizarea ei, de mobilizarea întregului colectiv pentru angajamente noi, pentru realizări merituoase. Ridicarea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii cărbunelui, îmbunătăţirea disciplinei muncii, economii la lemnul de mină, explozivi şi carbid, iată obiectivele principale in jurul cărora s-au invîrtit discuţiile purtate. Au trecut doar citeva zile, şi in inima minei puteau fi văzuţi mineri comunişti şi oameni ai muncii fără de partid fruntaşi, însărcinaţi de către organizaţia de bază şi de sindicat de a duce in rindurile minerilor hotărirea luată. Discuţiile s-au purtat pe brigăzi şi echipe. In stră­fundurile minei din piepturile a zeci şi zeci de mineri răsunau angajamentele una după alta. Vom produce peste plan cu 15 la sută mai mult cărbune — spuneau cei din brigada condusă de Ruszka Béla de la abataj; vom îmbunătăţi calitatea cărbunelui cu 4 la sută, spunea şeful unei alte brigăzi etc. Şi aceste angajamente par­ţiale s-au­ întrunit într-unul singur şi minunat angaja­ment pe întreaga mină. Ridicarea productivităţii muncii cu 7 la sută, a calităţii cărbunelui cu 4 la sută ş. a. erau principalele angajamente luate. Rezultatele muncii minerilor n-au întirziat să-şi adu­că roadele. Brigada de la abataj, condusă de candidatul de partid Ruszka Béla, cea condusă de comuniştii Fazakas Márton şi Kolozsi A. au realizat depăşiri ale normei zilnice variind intre 27—50 la sută, iar brigăzile de la înaintare conduse de Bajko József şi Dobrican Gheorghe, de 24—35 la sută ş.a.m.d. Producerea peste plan în trimestrul I a unei canti­tăţi de 180 tone cărbune, iar in luna aprilie numai in primele două decade a unei cantităţi de 106 tone, ridi­carea productivităţii muncii faţă de perioada corespun­zătoare a anului trecut cu 17 la sută, îmbunătăţirea con­siderabilă a calităţii cărbunelui, sunt numai citeva din realizările bravilor mineri ai Borsecului.

Next