Steaua Roşie, octombrie 1957 (Anul 6, nr. 534-542)
1957-10-02 / nr. 534
Despre aprovizionarea de iarnă încă incepînd din luna septembrie, atenţia organelor comerciale s-a îndreptat spre o aprovizionare cît mai bună a populaţiei pentru iarnă. An de an sectorul comercial de stat se dezvolta tot mai mult, reuşind să contribuie tot mai efectiv la satisfacerea la timp şi în bune condiţiuni a cerinţelor populaţiei. Organele locale comerciale din regiunea noastră s-au străduit să asigure o aprovizionare cît mai bună a consumatorilor, punem deja cu începere din 15 septembrie la dispoziţia lor, cartofi, varză, rădăcinoase, fructe etc., în cantităţi suficiente. Pentru a asigura depozitarea acestora la, Tg. Mureş, de pildă, s-au pus la dispoziţia sectorului comercial magazii şi pivniţe cu o suprafaţă de 1430 mp, putîndu-se depozita 330 tone zarzavaturi. La Reghin se depozitează 330 tone, la Topliţa 138 tone, la Gheorghieni 179 tone, la Ciuc 1190 tone zarzavaturi etc. De asemeni, s-au luat măsuri pentru curăţirea şi aranjarea rafturilor în pivniţele şi depozitele destinate în acest scop, cît şi pentru o mai bună păstrare a cartofilor in silozuri construite în pămînt. Unităţile Aprozar ului au un plan de desfacere foarte bogat. Astfel, din necesarul de 6.650 tone cartofi, 880 tone vor fi procurate prin gospodăriile de stat, 1.000 tone prin G.A.C. şi 4.770 tone prin piaţa şi a populaţiei beră ; din necesarul de 1025 tone varză se vor procura prin gospodăria de stat 220 tone, prin G.A.C. 150 tone, din alte regiuni 355 tone, iar prin piaţa liberă 300 tone etc. In centrele mai importante din punct de vedere al aprovizionării de zarzavaturi ca: Tg. Mureş, Topliţa, Sînsimion, Tg. Secuiesc, Gheorghieni etc., se construiesc noi silozuri, iar cele de la Cristur şi Band care nu îndeplinesc încă condiţiile optim pentru insilozare, sunt în curs de reparaţie. Pentru a se evita aglomerarea la centrele de desfacere s-au creat puncte de desfacere a zarzavatilor pe lîngă centrele muncitoreşti mai importante ca de pildă: fabrica ,,Simó Géza“. ..Encsel Adauriciu“, fabrica de zahăr etc. Şi în regiune, acolo unde aprovizionarea prezintă greutăţi s-au creat puncte de desfacere. Astfel, centrele muncitoreşti ca mina Căpeni, U.I.L. Comandau şi cele de pe Valea Mureşului sunt asigurate din acest punct de vedere. Pentru realizarea cît mai ritmică a aprovizionării pentru iarnă este necesar a se analiza cum a decurs această acţiune în anii trecuţi, înlăturîndu-se lipsurile, pentru a se crea în anul acesta condiţii dintre cele mai bune, mai ales dat fiind faptul că în acest an recolta este atit de bogată. Deci atenţia sfaturilor populare trebuie să se îndrepte, în această campanie, spre o aprovizionare cu zarzavaturi cît mai promptă a populaţiei. Este bine venită măsura luată de Aprozar ca acolo unde se fac cumpărături în valoare mai mare de 50 lei, mărfurile să fie transportate la domiciliu, uşurînduse mult in felul acesta munca gospodinelor. Este bine să se ţină cont de cele arătate mai sus, întrucît pe lîngă asigurarea unei bune aprovizionări a populaţiei pentru iarnă, o problemă tot atît de importantă este şi aceea a aprovizionării cantinelor. In această perioadă este bine ca organele comerciale să pună un accent deosebit pe preparate din legume, zarzavaturi, fructe etc. Să se organizeze desfacerea către beneficiar a acestor produse alimentare cît mai ritmic, evitîndu-se crearea unor suprastocuri nevandabile. Organelor de partid le revine sarcina de a supraveghea felul în care aceste produse alimentare corespund calitativ. Să se mobilizeze muncitorii din fabricile de conserve pentru ca să lucreze cu întreaga lor capacitate. Numai în felul acesta vom reuși ca să satisfacem cerinţele populaţiei şi a cantinelor în ce priveşte o bună aprovizierărni acestora pentru arnă. T. S. lin Unisyst emit insiroza Ţăranii muncitori din comuna Ungheţi, raionul Tg. Mureş sunt oameni harnici. Fămintul roditor este lucrat cu pricepere obţinîndu-se în fiecare an mari producţii de cereale la hectar. Sunt aici şi fruntaşi ai recoltelor bogate ca Covrig Gheorghe. In ce priveşte creşterea vitelor de asemeni ţăranii muncitori din Ungheni sunt buni cunoscători. Pentru o recoltă bogată în anul viitor, aici pregătirile au început din timp. Pînă la 29 septembrie s-au executat arături pentru însămînţări pe o suprafaţă de 75 hectare. Pe 35 hectare s-au făcut arături adinei de toamnă pentru însămînţările de primăvară. In acest timp s-a transportat pe cîmp gunoi de grajd pe 90 hectare şi s-au curăţat 13 tone seminţe. O mare parte din insămînţăriie de toamnă se fac pe terenurile cultivate anul acesta cu porumb. Ca să nu întîrzie însăminţările, recoltatul porumbului a început din vreme. De pe 140 ha s-au cules deja porumbul şi în mare parte s-au tăiat şi cocenii. Primii la însămînţări au fost Covrig Gheorghe (Ciolgu), fruntaş ai recoltelor bogate, Suciu Gheorghe (prefus), Szatmári Iosif şi alţii. Pina la 29 septembrie au fost însămînţate 5 hectare cu grîu şi 3 hectare cu orz. Acestea toate sînt bune. Ceea ce nu e bun la Ungheni este problema visiozărilor, lucru ce nu aduce laudă ţăranilor muncitori de aici. Deşi fiecare cunoaşte veniturile mari ce se pot realiza numai din vînzarea teptelui, nimeni nu s-a gîndit pentru asigurarea de furaje cît mai bune şi mai consistente animalelor, care să ducă la mărirea producţiei de lapte. Acest lucru reiese şi din faptul că din cele 1.500 tone furaje planificate are, însiloza la Ungheni nu s-a realizat nimic. Posibilităţi de însilozare au fost şi sunt nu numai pentru 1.500 tone ci chiar şi pentru mai mult. Nu a existat însă preocupare în această problemă. Dacă unii ţărani muncitori au obiectat că la Ungheni nu s au însilozat niciodată furaje şi că ei nu cunosc avantajele ce le-ar aduce furajele însilozate, sfatul popular nu s-a mai ocupat cîe această problemă. Dar nici tehnicienii de la raion nu s-au gîndit ca în cadrul unei adunări generale să arate ţăranilor importanţa insilozărilor şi să-i înveţe, practic cum se poate face acest lucru. Era bine venit, şi nici acum nu este tîrziu să se organizeze un schimb de experienţă la gospodăria colectivă din Suriang de Mureş sau Corunca care însilozează în fiecare an mari cantităţi de furaje, unde ţăranii muncitori să vadă cu ochii lor şi să se convingă de avantajele furajelor visiozate. Zilele acestea încene şi la Ungieni .recoltatul sfeclei de zale- Este cfe datoria ..sfatului popular. ca tehnicienilor agronomi să îndrume ţărănimea muncitoare pentru ca toate frunzele şi coteţele de sfeclă de zahăr să fie însilozate. în această acţiune să fie antrenaţi deputaţii, ca pe circumscripţii eectorale să se organizeze întrecere între ţărani pentru a se însiloza cît mai multe furaje. Veacuri de-a rîndul oamenii cei mai buni din lume au visat la o viaţă liberă. In secolul al XX-lea aceste visuri au devenit realitate. In 1917 Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a statornicit pe a şasea parte a globului, pămîntesc statul sovietic al muncitorilor şi ţăranilor. V. I. Lenin a fost inspiratorul şi organizatorul acestei noi forme a puterii. El a văzut primul în soviete uriaşa lor forţă şi vitalitate, rolul lor primordial în făurirea societăţii socialiste. Sovietele, scrie Lenin, „aceasta este o putere la care poate participa oricine, o putere care face totul în văzul maselor, care este accesibilă maselor, care emană direct de la mase, care este organul direct şi nemijlocit al masei poporului şi al voinţei ei“ (V. I. Lenin, opere, vol. 10 pag. 232 ediţie E.S.P.L.P.). Pentru prima oară în istorie a fost creată o societate în care întregul pămînt şi subsolul, fabricile şi uzinele, mijloacele de comunicaţii şi băncile, şcolile şi teatrele, spitalele şi sanatoriile nu constituie o proprietate particulară, ci o proprietate socialistă de stat, adică un bun al întregului popor. Uniunea Sovietică nu cunoaşte anarhia producţiei, crize şi şomaj. Economia naţională a U.R.S.S. este planificată. Planurile de stat de dezvoltare a economiei naţionale se întocmesc pe un an şi pe perioade întregi de cinci ani. In prezent poporul sovietic luptă pentru îndeplinirea celui de-al şaselea plan cincinal. Următoarele fapte ilustrează ritmul înalt de dezvoltare a economiei U.R.S.S. : in 1957 volumul producţiei industriale în Uniunea Sovietică a crescut de peste 30 de ori în comparaţie cu perioada prerevoluţionară. In 1960 — ultimul an al celui de-al şaselea cincinal — producţia de oţel va atinge 68.300.000 tone şi va depăşi de peste 16 ori nivelul anului 1913. Extracţia de cărbune va totaliza 593.000.000 tone — de 20 de ori mai mult decît în vechea Rusie. Producţia de energie electrică va fi mărită la 320 miliarde kwh, ceea ce va însemna de 168 de ori nivelul anului 1913. Pe baza puternicii industrii socialiste în U.R.S.S. a fost creată marea agricultură cu un înalt nivel de mecanizare. In locul celor 25.000.000 de gospodării ţărăneşti individuale mici şi foarte mici, în U.R.S.S. există în prezent 83.000 de colhozuri, aproximativ 9.000 staţiuni de maşini şi tractoare şi 5.100 sovhozuri. Numai în ultimii trei ani în U.R.S.S.s-au valorificat 35.500.000 hectare de terenuri virgine şi înţelenite. Se prevede ca la sfîrşitul celui de-al şaselea cincinal producţia globală de cereale în ţară să crească la 11 miliarde poduri. A fost trasată sarcina ca în următorii 2—3 ani să se ajungă din urmă şi să se întreacă S.U.A. în ceea ce priveşte producţia de lapte şi carne pe cap de locuitor. In U.R.S.S. a fost desfiinţată exploatarea omului de către om. Societatea se compune din oameni ai muncii de la oraşe şi sate, egali in drepturi, liberi de orice opresiune. In Ţara Sovietică munca constituie o datorie şi o chestiune de onoare, pentru fiecare cetăţean apt pentru muncă. Guvernul sovietic nu numai că garantează dreptul cetăţenilor la muncă, ci înfăptuieşte acţiuni de mare amploare pe linia mecanizării muncii, aplicării tehnicii moderne în producţie, ceea ce uşurează în cel mai înalt grad munca oamenilor sovietici. Oamenii muncii din Uniunea Sovietică au dreptul la odihnă. Acest drept este asigurat prin stabilirea pentru muncitori şi funcţionari a zilei de muncă de opt ore şi prin reducerea ei treptată într-un viitor apropiat la şapte ore. Pentru adolescenţi s-a stabilit ziua de muncă de şase ore. Toţi muncitorii şi funcţionarii beneficiază de concedii anuale plătite, au dreptul la asigurarea materială la bătrîneţe, precum şi în caz de boală şi de pierdere a capacităţii de muncă. Oamenii muncii se bucură de asistenţă medicală gratuită pe contul statului. La dispoziţia lor se află o vastă reţea de sanatorii, case de odihnă etc. Fiecare cetăţean al U.R.S.S. are dreptul la învăţămînt. Acest drept este asigurat prin învăţămîntul general obligatoriu de şapte ani şi prin introducerea pretutindeni a învăţămîntului mediu general. In şcolile de toate gradele din U.R.S.S. învăţămîritul este gratuit. Este larg răspîndit sistemul burselor de stat. In 1956 numărul persoanelor care învaţă în U.R.S.S. în învăţămîntul de toate gradele a totalizat aproximativ 30 milioane. Măreaţa forţă a orinduirii sociale şi de stat sovietice rezidă în faptul că ea asigură creşterea neîncetată a bunăstării poporului. Grija guvernului sovietic faţă de om, faţă de satisfacerea nevoilor lui crescînde constituie o expresie grăitoare a democratismului sovietic. In Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste se înfăptuieşte o adevărată democraţie: întreaga putere in ţară aparţine oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Ea este exercitată prin sovietele de deputaţi ai oamenilor muncii. Clasa muncitoae a U.R.S.S., ca cea mai înaintată clasă, exercită conducerea de stat a societăţii. Organele puterii de stat — de la sovietul sătesc la Sovietul Suprem al U.R.S.S. — sunt alese pe baza votului universal, egal, direct şi secret. Femeile sovietice se bucură de drepturi egale cu ale bărbaţilor în toate domeniile vieţii. Sovietele au promovat milioane de oameni la conducerea statului, a economiei, la muncă îndeplinită în domeniul tehnicii, ştiinţei şi artei. Activitatea creatoare de sine stătătoare a maselor populare constituie un izvor nesecat al forţei şi puterii statului sovietic socialist. U.R.S.S. este o familie frăţească a popoarelor libere şi egale în drepturi, care trăiesc în prietenie şi strînsă colaborare. U.R.S.S. este formată din 16 republici unionale. Toate acestea se bucură de drepturi egale. Puterea sovietică a desfiinţat politica asupririi naţionale şi inegalităţii între popoare, a tradus în viaţă dreptul naţiunilor la existenţa de stat de sine stătătoare. Republicile sovietice au un teritoriu propriu se bucură de independenţă naţională, au o constituţie şi o legislaţie proprie. Datorită politicii naţionale leniniste toate republicile sovietice s-au transformat în ţări înaintate, înfloritoare, cu o industrie bine dezvoltată, cu o mare agricultură mecanizată şi un înalt nivel cultural. Statul sovietic este un apărător de nădejde al măreţelor cuceriri ale oamenilor muncii. Uniunea Sovietică dispune de o armată a muncitorilor şi ţăranilor care păzeşte cuceririle revoluţionare, apără libertatea şi independenţa tuturor popoarelor sovietice. Cadrele de comandă ale Armatei Sovietice se recrutează din acelaşi mediu ca şi cadrele inferioare — din rindurile muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor. Armata Sovietică este educată în spiritul respectului faţă de toate celelalte popoare. Ea nu a atacat niciodată vreo ţară. Poporul sovietic şi armata sa au recurs la arme numai pentru un război drept, de eliberare, numai pentru apărarea ţării lor împotriva cotropitorilor străini, pentru ajutorarea altor popoare în lupta lor de eliberare împotriva înrobitorilor străini. Statul sovietic a fost de la bun început şi este totdeauna pentru pace, pentru relaţii paşnice cu toate ţările. In 1951 Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat Legea pentru apărarea păcii, pe baza căreia orice propagandă de război este considerată crimă de cea mai mare gravitate împotriva omenirii, iar persoanele vinovate de propagandă de război sînt judecate ca criminali de drept comun. In întreaga sa politică externă guvernul sovietic porneşte de la indicaţia leninistă cu privire la posibilitatea unei îndelungate coexistenţe şi a întrecerii paşnice a celor două sisteme — socialist şi capitalist. Politica externă a U.R.S.S. urmăreşte întărirea legăturilor comerciale şi de afaceri cu toate ţările pe baza avantajelor reciproce. Actualmente Uniunea Sovietică nu mai este o insulă singuratică, încercuită de ţări capitaliste. Socialismul s-a transformat într-un sistem mondial. Uriaşa putere şi înaltul prestigiu moral al Uniunii Sovietice, puterea lagărului socialist constituie izvorul încrederii milioanelor de oameni în menţinerea păcii. Lumina paşnică a stelelor Kremlinului este vizibilă pe întreg pămîntul. Norii întunecaţi care plutesc de peste ocean încearcă în zadar să umbrească strălucirea lor. Sub steagul luptei pentru pace se unesc toţi aceia cărora le sînt scumpe realizările ştiinţei, culturii şi civilizaţiei, aceia care apăra progresul istoric continuu, care luptă pentru libertate şi o adevărată democraţie. Soarta păcii între popoare depinde de gradul lor de unitate, coeziune, organizare, şi fermitate. Statul sovietic - stat al muncitorilor şi ţăranilor Fruntaşi la difuzarea presei Pe lingă faptul că factorii poştali Füllep Iosif şi Tamás Francisc din sectorul 11 din oraşul Tg. Mureş distribuie zilnic zeci de scrisori, cărţi poştale, mandate, pensii, diferite ziare şi reviste, ei acordă o deosebită atenţie colectării a cît mai multe abonamente la ziare. Numai zilele trecute ei au abonat la diferite ziare un număr de GIG, iar la reviste peste 300 oameni. Aceşti doi factori conştiincioşi nu se mulţumesc numai cu abonamentele sus amintite; ei depun în continuu eforturi ca cititorii să primească la timp ziarele şi revistele. Şi eu sunt unul din cititorii ziarelor „Sciteia" şi „Steaua roşie" şi pot să spun ca le primesc cu regularitate, pentru care fapt îi felicit pe tovarăşii factori, dorindu le ca şi in viitor să distribuie cu aceeaşi punctualitate ziarele. TURCU GHEORGHE: „In privinţa abonamentelor, suntem printre primii pe oraş“ Cind păşeşti pragul bibliotecii fabricii „Simo Géza“ din Tg. Mureş, simţi aţintiţi cercetători asupră-ţi doi ochi serioşi, severi. O femeie mărunţică te întimpină. Bibliotecara Nemes Ana este în acelaşi timp şi difuzoare volutară a fabricii. — De mult lucraţi în fabrică ? — De zece ani. Dar înainte m-am ocupat de munca sindicală. Din 1955 sunt însă bibliotecară şi difuzoare voluntară. Şi adăugă repede: îmi place să urmăresc felul în care se ridică oamenii din fabrică. îmi place să împart cărţi, ziare. Tăcu tot atît de repede. Freq vorbăreaţă nu e. Ordinea desăvîrşita din rafturile cu cărţi, din tabelele cu abonaţii şi din întreaga ■'Ic. :n general c .n.,,tei. Din numărul mare de muncitori, puţini erau abonaţi la ziare, reviste. Citeau puţin. Dar difuzoarea şi-a început cu seriozitate munca. Mai întii şi-a notat pe toţi cei care nu erau abonaţi la nicio publicaţie. Erau mulţi, a umplut multe file cu numele lor. ,a chemat apoi toţi responsabilii de secţii, a stat de vorbă cu ei îndelung, încercînd să formeze convingerea unanimă a necesităţii lecturii presei centrale şi locale pentru orice muncitor. Şi-apoi, fiecare responsabil de secţie a stat de vorbă cu oamenii săi. — Am pornit încetişor. Iată, să luăm de pildă „Scinteia“. In septembrie am avut 42 de abonaţi. In octombrie 49, progresele sunt mai mai evidente la „Munkás Élet“. Pe luna mai a. c. aveam 5 abonamente. In iunie, am sărit deodată la 35, pe care le-am menţinut în iulie, ca in august să facem un nou salt, la 85. Şi iată-ne în octombrie cu 128. La „Carnetul agitatorului“ avem 244 de abonamente. Credeţi că am avut atitea de la început ? Au fost necesare noi liste cu cei neabonaţi, am ţinut alte convorbiri, de data asta nu cu responsabilii de secţii, ci cu cei mai ridicaţi oameni din punct de vedere cultural. Au luat ei listele. Am folosit şi gazeta de perete în acest scop. Intr-adevăr, gazeta fabricii are alături de rubricile obişnuite, două rubrici ale căror articole se schimbă mai des. Sînt materiale interesante, tăiate din diferite ziare. Mai există totuşi publicaţii care au un singur abonat sau doar 5—6 în întreaga fabrică. Difuzoarea e hotărîtă să lichideze această situaţie chiar pentru luna viitoare. ’ — — Să auziţi numai ce gălăgie se face cînd nu sosesc ziarele la timp ! Şi am surprins un licăr de mindrie în ochii difuzoarei. — In privinţa abonamentelor, sintem printre primii pe oraş. M. PETRI Noul cămin studenţesc, dat spre folosinţă la I octombrie a. c.