Steaua Roşie, aprilie 1958 (Anul 7, nr. 586-593)

1958-04-02 / nr. 586

fiecare litre­prindere, cu planaj semestrial realizat! Anul trecut, cu zeci de zile înainte de termen, majoritatea fabricilor şi uzine­lor din regiunea noastră au raportat partidului îndeplinirea planului de pro­ducţie, la toţi indicii Uzinele de fier „Vlăhiţa“, întreprinderea de industrie locală „Lázár Ödon“ din Tg. Mureş, I F.E.T. Sovata, Uzinele textile „Dózsa György“ din Sf. Gheorghe, I.F.E.T. şi U.I.L. Topliţa şi alte zeci de întreprin­deri au reuşit să obţină acest succes datorită avîntului cu care muncitorii, tehnicienii şi inginerii au luptat pentru realizarea întocmai a sarcinilor prevă­zute în planul de măsuri tehnico-orga­­nizatorice. Buna organizare a întrecerii socialiste a constituit cu adevărat un mijloc puternic de mobilizare a mase­lor largi de muncitori, tehnicieni şi in­gineri în vederea ridicării productivită­ţii muncii şi reducerii preţului de cost şi concomitent cu acestea la îndeplini­rea înainte de termen a planului anual de producţie. Acest lucru dovedeşte că hotărîrile celui de-al II-lea Congres al partidului au ridicat mult elanul în muncă al maselor largi de muncitori pentru îndeplinirea şi depăşirea sarci­nilor de plan din întreprinderi, fabrici şi uzine. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile regiunii noastre, fiind convinşi că prin realizarea şi depăşirea sarcinilor, de plan vor sprijini politica partidului pentru ridicarea nivelului lor de trai, deja cu ocazia întocmirii pla­nului de producţie pe acest an, au ve­nit cu o serie de propuneri concrete. Aşa de pildă, pentru ca sarcinile de plan să poată fi îndeplinite la timp şi în bune condiţiuni, întreprinderea „Lá­zár Ödön“ din Tg. Mureş încă de la începutul anului a alcătuit colective din cei mai pricepuţi muncitori şi tehnicieni. Ele au studiat posibilităţile de produc­ţie ale fiecărui loc de muncă, propune­rile preţioase ale muncitorilor fiind lua­te în considerare în întocmirea planului anual de producţie. Numai datorită participării active a maselor largi de muncitori la organi­zarea şi conducerea producţiei s-a putut ajunge ca întreprinderea „Lázár Ödön“ să-şi­ poată îndeplini şi chiar depăşi, în primele luni ale acestui an, planul de producţie. Graficul de producţie­ de aici oglindeşte intru totul elanul depus de muncitori pentru îndeplinirea planului. Astfel, unitatea de confecţii covoare persane şi a realizat planul pe luna ia­nuarie şi februarie a. c. în proporţie de 114 la sută, respectiv­­16 la sută, fa­brica de sticlă 166 la sută, respectiv 138 la sută, fabrica de cable 128 la sută, respectiv 144 la sută, fabrica de oxigen 128 la sută, respectiv 129 la sută, fa­brica de cabluri 102 la sută, respectiv 105 la sută. In alte întreprinderi, ca de pildă fa­brica „Ludovic Minszki“ din Tg. Mu­reş, toţi muncitorii şi tehnicieni, s-au angajat ca în cinstea zilei de 1 Mai sa dea cu 1,5 la sută mai multe produse pe­ste plan, fapt ce va contribui din plin la realizarea la timp a planului de pro­ducţie în primul semestru al­ anului curent. Pentru realizarea planului pe primul semestru al acestui an I.R.U.M. Reghin a luat de asemenea, o serie de măsuri tehnico-organizatorice, defalcînd planul de producţie pe secţie şi locuri de mun­că , a elaborat programul de lucru pen­tru fiecare subansamblu în parte în ve­derea realizării planului de producţie. Aici, în prima lună a acestui an, deşi corelaţia de indici este bună, producţia este sub plan. Este un fapt pozitiv că situaţia producţiei din prima lună a fost îmbunătăţită în luna februarie şi sunt condiţii ca planul de producţie pe primul semestru a. c. să fie îndeplinit atît la producţia globală cît şi la mar­­fă. Acest lucru va depinde de felul în care organizaţia de bază şi sindicatul vor mobiliza muncitorii pentru reali­zarea planului de producţie. Parchetele de exploatare ale I.F.E.T.­­urilor Reghin şi Topliţa fiind mai mult timp înzăpezite, exploatarea lemnului nu s-a putut efectua în condiţii norma­le, astfel că, planul de producţie, in pri­mele luni ale acestui an, nu s-a putut realiza. Organizaţiile de bază şi sindi­catul de la aceste I.F.E.T.-uri, vor tre­bui să mobilizeze brigăzile de forestieri pentru a recupera rămînerea în urmă a planului de producţie din primele luni şi să tindă spre realizarea din timp a planului de producţie pe primul semes­tru al anului. In perioada care a mai rămas din primul semestru al acestui an, multe din lipsurile ce mai există în unele în­treprinderi, pot fi lichidate. Colectivele de conducere ale între­prinderilor vor trebui să stringă şi mai mult în jurul lor masele largi de mun­citori, tehnicieni şi ingineri şi să stu­dieze cu toată seriozitatea fiecare loc de muncă pentru a evita golurile şi salturile in producţie, care duc la risi­pă de energie, la uzarea maşinilor înainte de termen, la darea în folosin­ţă a unor produse de calitate inferioa­ră. De aceea, este bine ca organizaţiile de partid şi sindicale să desfăşoare o intensă muncă politică pentru o bună organizare a întrecerii socialiste, să an­treneze masele de muncitori în vederea dezvoltării mişcării de inovaţii, să ur­mărească zi de zi cum propunerile mun­citorilor din planul de măsuri tehnico­­organizatorice prind viaţă. Munca de agitaţie, să fie o preocupare zilnică a organizaţiei de bază. Să folosească din plin toate mijloacele de agitaţie ca: gazeta de perete, lozinci, panouri etc. popularizînd metodele de lucru ale frun­taşilor în producţie, mişcarea de inova­ţii, întrecerea socialistă asigurînd rea­lizarea la timp a planului semestrial. T. ŞTEFANESCU Locomotiva nr. N. 3*402 Mai intîi l­a C.F.R. şi mai tîrziu la I.R.U.M. Reghin stătea o loco­motivă părăsită, despre care se credea că nu va mai manevra niciodată vagoane. Harnicii muncitori au folosit însă ce a fost mai bun din ea: roţi, cilindrii etc. iar restul­ de piese le-au executat şi montat ei în atelierele I.R.U.M. Reghin Executarea de piese şi montarea lor­ e ceva obişnuit pentru cei care au mai făcut asemenea lucrări şi la alte locomotive. Dar în căzul nostru este o mică deosebire întrucît această locomotivă este tip, de cale norma­lă, iar ln I.R.U.M. se repară doar loco­motive de cale îngusta, mai ales cele folosite în regiunile forestiere. Acest tucru a cerut muncitorilor un efort în plus, însă au reuşit. In munca de reparat şi montaj s-au evidenţiat echipele de montaj frenu­ condusă de tov. Salcă Ioan, de montaj mecanisme condusă de tov. lopan Iosif, de armat condusă de Orbán Alexandru precum şi strungarul Vermes Iosif, lăcătuşul Şuster Ioan şi maistrul Karácsonyi Alexandru, care n-au cunoscut oboseală şi greutăţi in a da viaţă locomotivei nr. N. 3­402. Dar viaţa dată locomotivei, de muncitorii tehnicienii şi inginerii de la I.R.U.M va însemna pentru I.F.E.T. Reghin scutirea de a mai plăti chirie C.F.R.-ului, şi o locomotivă proprie, cu ajutorul căreia se vor putea manevra vagoane la timp, aducindu-se astfel o contribuţie însemnată la reducerea preţului de cost şi îndeplinirea planului. Fruntaşă pe ramură de producţie Colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi *u.-acţio­nari de la între­prinderea de reparaţii auto nr. 2 Tg.-Mureş au păşit cu fermitate pe calea trasata de Congresu­l al ILIea al P.M.R. In lupta pentru ridicarea producti­vităţii muncii, îmbunătăţirea calită­ţii producţiei şi reducerea preţului de cost, in curan­, anului 1957 şi in spe­cial al semestrului li 1957 s-au­ obţi­nut realizări frumoase Planul anual de producţie globală a fost îndeplini in proporţie de 111% iar planul de producţie marfă de 112%. Comparindu-se producţia realizată in anul 1957 cu cea a anului 1956 se observă o creştere netă de 14%. Planul anual la preţ de cost a fost realizat în proporţie de 98,8% cu 1,2% economii faţă d­­ prevederi, ceea ce reprezintă valoric 580.729 lei eco­nomie din care 141.070 lei peste pian. Pe semestrul II al anului 1957 preţul de cost a fost realizat în proporţie de 94,7% deci cu 5,3% economii. Fondul întreprinderii total realizat este de 295.602 lei, din care s-au chel­tuit 36.950 lei pentru premii şi 101.853 lei pentru acţiuni social-culturale. Între­prinderea dispune de un bloc muncito­resc cu 18 apartamente, de o bibliotecă dotată cu cca 4.300 cărţi de speciali­tate şi de beletristică şi împreună cu 1-R.T.A. Tg-Mureş de o vilă în sta­ţiunea balneo-climaterică de la Bor­­sec etc Mica mecanizare, mişcarea de ino­vaţii, întrecerea socialistă, au contri­buit din plin la îndeplinirea planului anual în ziua de 25 noiembrie 1957, cu 36 zile înainte de termen. La 30 martie 1958, intr-un cadru sârbătoresc Direcţia regională dru­muri şi poduri Iaşi, deţinătoarea de pină atunci, a predat Steagul roşu­ de­­fruntaş Întreprinderii de reparaţii auto nr. 2 Tg.-Mureş, care se situea­ză in fruntea tuturor unităţilor din cadrul departamentului Transporturi rutiere, navale şi aeriene. Pentru frumoasele rezultate obţi- I nute, întregul colectiv al întreprinde­­rii a fost felicitat de delegaţii veniţi din partea Ministerului de resort, a­­ departamentului, a prezidiului C.C.S.­­a comitetelor regional şi­ orăşenesc­­ P.M.R., a comitetului regional sin­dical şi de delegaţii unităţilor din cadrul departamentului ca: Direcţia­­ regională drumuri şi poduri Iaşi. I R.A. nr. 8 Craiova. I.R.A. nr. 4 Iași, I.R.A. nr. 14 Brăila, I.R.A. nr. 5 Cluj I R T A Cluj etc M MAIOR Reducerea rebuturilor, o sarcină de căpetenie lina din problemele care stau in centrul preocupării colectivelor de muncitori, tehnicieni si ingineri din întreprinderile regiunii noastre, este reducerea rebuturilor. Folosirea panourilor de rebuturi în cadrul secţiilor din întreprinderi, pe care se expun piese şi produse de larg consum reputate este deosebit de utilă. Din aceste panouri însă nu trebuie să lipsească recomandări date de tehnicieni şi ingineri care să ducă la educarea celor ce au rebu­turi, şi în mod deosebit a muncitori­lor tineri. Faţă de anul 1957, în primele luni ale anului curent se simte o îmbună­tăţire în ceea ce priveşte scăderea procentajului rebuturilor. Această îmbunătăţire se datoreşte unor măsuri luate de conducerile în­treprinderilor, organizării mai bune a controlului de calitate, unei mai intense munci de lămurire a maselor de muncitori şi agitaţiei vizuale bi­ne organizate. Aşa, bunăoară, la cooperativa „Ciocanul" din Tg.-Mureş, in fiecare lună, în cadrul consfătuirilor de pro­ducţie se discută cauzele provenien­ţei rebuturilor şi se iau măsuri de lichidare a acestora. Aşa se expli­că faptul că la secţia de turnătorie rebuturile au scăzut simţitor în pri­mele luni ale anului acesta faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La fabrica „Ludovic Minszki“ din Tg.-Mureş, silit organizate cursuri săptămînale de instructaj pentru cu­noaşterea documentaţiei (desenelor şi a altor prescripţiuni tehnice). Iar în sectorul de prelucrare a pieselor de schimb este afişată lozinca „Pre­zentaţi prima piesă la control*. Pentru rebuturile mari, provenite din neglijenţă, se iau măsuri admi­nistrative de imputare a pieselor Astfel, au fost imputaţi pentru re­buturi strungarii Kocsis Ioan, Toma Dorian şi alţii. La fabrica „Encsel Mauriciu“ din Tg.-Mureş s-a realizat un control intre faze, un curs săptămînal cu personalul destinat controlului cali­tăţii, unde se urmăreşte perfecţiona­rea tehnică şi cunoaşterea tehnicii specifice fabricii de către toţi mun­citorii. Dar cazuri de rebuturi tot mai există şi o mare parte provin din lipsa de atenţie a muncitorilor M M. Vitrina de rebuturi de la secţia cabl­uri a întreprinderii „Lázár Ödön" din Tg Mureş. Beneficiile peste plan, mifice de­riucare a nivelului material al Oam­en­ilor mantii Una din problemele de care se ocupă rezoluţia Plenarei CC. al P.M.R din decembrie 1956 este cointeresarea colectivelor de munci­tori în vederea rentabilizării între­prinderilor şi prin aceasta, realizarea de cît mai însemnate acumulări so­cialiste peste plan. Printr-o hotărire a Consiliului de Miniştri se dispune defalcarea pe seama­­ bugetului local, a unei părţi din beneficiile peste plan ale între­prinderilor industriale republicane, cu o destinaţie precisă: acţiuni de gos­podărire comunală, construcţii edili­tare şi de locuinţe. Intr-un stat cu economie planifica­tă, cum este şi ţara noastră, între­prinderile produc în mod organizat, conform cerinţelor planului de stat şi necesităţilor de consum ale popula­ţiei. Rezultatul activităţii lor planificate se reflectă în beneficiile realizate, ca­re, împreună cu impozitul pe circu­laţia mărfurilor, formează­ cea mai importantă sursă de venituri pentru bugetul statului. Este lucru cunoscut că beneficiul realizat indică rentabilitatea întrep­­­rinderii ceea ce înseamnă că cu cît o întreprindere este mai rentabi­lă, cu atît va fi mai mare şi benefi­ciul ei. Depinde aşa­dar de întregul colec­tiv de muncă ca întreprinderea să realizeze un beneficiu cît mai mare, să depăşească deci pe acela prevă­zut în planul financi­ar. Şi aceasta este posibil în general prin ridicarea pro­ductivităţii muncii şi reducerea con­tinuă a preţului de cost al produse­lor. Tocmai din această parte de benefi­ciu se creează pe se­am­a bugetului local sursa de venituri destinate acţiunilor de­­ gospodărire comunală şi construc­ţiilor edilitare şi­ de locuinţe. Cointeresarea muncitorilor în obţi­nerea de beneficii peste plan se exercită pe două căi, prin fondul în­treprinderii ce se constituie din aceste beneficii şi din care, pe de o parte se plătesc premii celor ce au contribuit direct la realizarea lor, iar pe de altă parte prin ridi­carea nivelului social-cultural al lor, o parte din acest fond fiind utilizat pentru înfiinţări de biblioteci, creşe de copii, cantine etc. Pe teritoriul regiunii noastre 17 întreprinderi industriale republicane au depăşit prevederile de plan, rea­­lizînd o depășire brută de peste 16.600.000 Iei, dar numai la 12 din aceste întreprinderi depășirea reali­zata se datorește efortului propriu a­ lor Rezultatul efortului celor 12 întreprinderi, se cifrează la suma to­tală de peste 7.000.000 lei. Din această sumă, cca 25%, adică aproximativ 1.700.000 lei se varsă bugetului local cu destinaţia arătată. întreprinderile industriale republi­cane de pe raza oraşului Tg.-Mureş aduc în felul acesta bugetului oră­şenesc un venit suplimentar de 1.080.000 lei, din care 874.000 provin numai de la 2 întreprinderi: Iprofil „Simo Géza“ cu 586.000 și fabrica de zahăr „Bernăth Andrei“ cu 288.000 lei. Utilizarea acestor venituri se face după principiul: „spre folosul celor ce le-au produs“, și în acest sens, or­­ganele locale ale puterii de stat au hotărît ca din sumele respective să se execute­, deocamndata amenajări de străzi şi parcuri in cartierele din preajma întreprinderilor respective, pentru ca în acest fel muncitorii ca­re au creat veniturile sa se bucure cit mai nemijlocit de roadele stră­­duinţei lor. In cursul anului 1957, din suma de 450.000 lei s-au şi amenajat străzi şi colţuri verzi în preajma întreprinde­­rilor: „Simo Géza“ „Ludovic Minsz­ki“, I.C.I.L., fabrica de zahăr, I.C.I.A etc., iar în acest an sunt prevăzute în plan lucrări de amenajare la par­curile „Lázár Ödön“ „Republicii­ din piaţa cu acelaşi nume, parcul din piaţa Roosevelt etc. Ca să ne facem o ideie aproxima­tivă de ce anume s-ar putea realiza din surplusul de beneficii de­­ 760.000 lei, obţinut în anul 1957 la un nu­măr restrins de întreprinderi, e sufi­cient să arătăm, că din această sumă s-ar putea construi cca 35 locuinţe muncitoreşti, ori s-ar putea amenaja şi asfalta aproape 3 km de străzi Şi cînd ne gîndim, aceasta este doar începutul. Ce-ar fi dacă toate întreprinderile industriei republicane ar realiza be­neficii peste plan, dacă în fiecare din acestea colectivul de conducere ar fi preocupat în permanenţă de creşterea volumului producţiei şi productivită­ţii muncii, de descoperirea şi utiliza­rea rezervelor interne, de introduce­rea unui regim sever de economii în toate sectoarele, de reducerea conti­nuă a cheltuielilor de fabricaţie, cu bun cuvînt, de ridicarea necontenită a rentabilităţii întreprinderii? Partidul şi guvernul ne-au­ deschis calea. Nu trebuie decît să păşim cu hotă­­rîre şi perseverenţă pe acest drum. V. MIHAESCU

Next