Steaua Roşie, iunie 1958 (Anul 7, nr. 604-611)

1958-06-11 / nr. 606

2 Steaua roşie1, 1 —-------——-----—— Retribuirea suplimentară a muncii — mijloc fie cointeresare a colectiviştilor Retribuirea suplimentară a muncii în gospodăriile agriole colective constituie un mijloc important pentru cointeresarea colectiviştilor în sporirea producţiei agricole. Anul trecut un număr de 92 gospodării colective din ţară au introdus acest sistem de retribuire a muncii obţinîndu-se în felul acesta rezultate însemnate. In regiunea noastră în anii trecuţi nici o gospodărie colectivă n-a aplicat in întregime acest sistem de retribuire a muncii. Unele au încercat să-l aplice însă numai la unele culturi, ca de pildă, cea din Lăzarea la cartofi, cea din Iedu la sfeclă de zahăr etc. Anul acesta mulţi colectivişti ca cei din Sîntana de Mureş, Curteni, Vîrghiş, Ghidfalău, Cernatu de Jos, Călimăneşti, Lueriu şi alţii au hotărît ca să introducă şi în gospodăriile lor retribuirea muncii nu numai după munca depusă ci şi după cantitatea de produse obţinută. Plata suplimentară nu este asemănătoare cu adăugirea şi scăderea zilelor-muncă, recomandată de H.G.M. 141. In cazul plăţii suplimentare nu li se scade nimic colectiviştilor care nu realizează planul, în schimb cei care depăşesc planul propus primesc sub formă de premiu cantităţi însemnate de produse şi bani. Experienţa gospodăriilor colective care au aplicat pînă în prezent plata suplimentară ne arată că pentru aplicarea ei este nevoie de o bună şi corectă evidenţă a zilelor-muncă şi a producţiei. Evidenţa trebuie să fie ţinută pe fiecare brigadă şi echipă, precum şi pe fiecare cultură separat. In vederea aplicării plăţii suplimentare munca trebuie să fie organizată după sistemul acordului individual. In acest scop este necesar ca în cadrul brigăzilor toate terenurile din cîmpul asolamentului să fie repartizate echipelor pentru întreţinere şi recoltare. In vederea efectuării unei munci calitative şi obţinerii unor producţii sporite, culturile prăşitoare se repartizează în cadrul echipelor pe familiile ce le compun, în raport cu posibilităţile de muncă ale fiecăreia în aşa fel încît să poată executa toate lucrările de întreţinere şi recoltare în timpul optim. Acest sistem de muncă este practicat de multe gospodării colective din regiunea noastră ca la Curteni, Ernei, Brăduţ, Sîntana de Mureş, etc. In felul acesta se vor crea condiţiile necesare pentru ca fiecare familie sau membru să-şi organizeze munca în aşa fel, încît să execute lucrări de bună calitate şi la timp, să găsească şi să aplice metodele cele mai potrivite pentru a obţine producţii cît mai mari. Pentru ca planul să fie real iar membrii să fie cointeresaţi de a lupta pentru depăşirea lui, adunarea generală trebuie să stabilească în cadrul brigăzii, pentru fiecare cultură, producţii medii diferenţiate, ţinînd seama de fertilitatea terenului. Pentru a putea înţelege mai bine principiul plăţii suplimentare să vedem cîteva exemple din gospodăria colectivă Curteni din raionul Tg. Mureş. In această gospodărie colectivă, în anul 1957 echipa a II-a din brigada I-a a însămînţat 8,50 hectare porumb, de pe care suprafaţă — conform planului — trebuia să realizeze o producţie de 25.500 kg, adică 3.000 kg porumb pe fiecare hectar. Lucrînd cu conştiinciozitate, membrii echipei au realizat o producţie medie de 4.193 kg porumb la hectar, adică au depăşit planul tot cu 10.140 kg porumb. Dacă această gospodărie aplica plata suplimentară, echipa putea să primească ca retribuire suplimentară 30 la sută din cantitatea obţinută peste plan, adică 3.042 kg porumb. Din evidenţa gospodăriei reiese că această echipă, pentru producerea cantităţii de 35.640 kg porumb a consumat 430 zile-muncă. Deci pe 1 zi-muncă, pe lîngă retribuirea de bază putea să repartizeze încă 7,08 kg porumb. Astfel, Baki Ştefan junior, care la cultura porumbului a efectuat 36,31 zile-muncă putea să primească o plată suplimentară de 257 kg porumb. In schimb soţia lui, Derk Adalbert care n-a prăşit prea mult porumb, nu putea să primească decît 30 kg porumb ca retribuire suplimentară. Echipei care n-a realizat placul nu i se scade nimica. De exemplu, echipa a V-a din brigada I a a realizat cu 8.150 kg porumb mai puţin decit prevedea planul. Pentru această nerealizare, membrii echipei nu pot pierde nici zile-muncă, nici produse. Intr o gospodărie colectivă sînt și produse ca sfecla de zahăr, tutunul, plante medicinale, etc., care nu se distribuie membrilor, ci în întregime sînt predate statului. In acest caz plata suplimentară se acordă din contravaloarea produselor predate şi din produsele primite în schimb. De exemplu, pentru depăşirea planului la sfeclă de zahăr, retribuirea suplimentară se poate acorda în bani şi zahăr. Anul trecut gospodăria colectivă din Curteni a predat statului 918.840 kg sfeclă de zahăr pentru care a primit 275.652 lei şi 9.188,40 kg zahăr. Echipa 1 din brigada a ll-a a obţinut de pe fiecare hectar cite 31.000 kg sfeclă de zahăr în loc de 27.000 kg cît era prevăzut în plan. De pe cele 5,11 ha teren echipa a obţinut peste plan 21.390 kg sfeclă de zahăr. Pentru această depăşire gospodăria colectivă a încasat 6.417 lei şi 214 kg zahăr. Conform instrucţiunilor, 40 la sută, adică 2.567 lei şi 86 kg zahăr , se puteau distribui între membrii echipei ca plată suplimentară. Această echipă, pentru cultura sfeclei de zahăr, a efectuat 659 zile-muncă. Deci Bakó Iuliu în afară de retribuirea de bază, putea să mai primească un premiu de 276 lei şi 9,19 kg zahăr ştiind că el la sfecla de zahăr a efectuat 70,76 zile-muncă. Echipa a II-a din brigada II-a la fel a depăşit planul sfeclei de zahăr, însă numai cu 8.350 kg şi a consumat cu 30 zile muncă mai multe ca echipa 1. Şi echipa li-a putea să primească plată suplimentară, bineînţeles inferioară faţă de echipa I. De exemplu, Rene Martin care a efectuat 65,62 zile muncă la sfecla de zahăr (deci aproape atîta ca Bako Iuliu din echipa I) putea să primească o plată suplimentară de numai 95 lei şi 3,28 kg zahăr. Deci mărimea plăţii suplimentare depinde de depăşirea planului şi de zilele-muncă consumate. Plata suplimentară este cu atît mai mare cu cît producţia obţinută peste plan este mai mare şi cu cît numărul zilelor-muncă efectuate este mai redus. Plata suplimentară se poate acorda oricărui colectivist care a depăşit planul, deci şi îngrijitorilor de vaci, de porci, brigadierului meşterilor din ateliere, contabilului, preşedintelui etc. De exemplu, mulgătorul gospodăriei colective din Sîntana de Mureş care anul trecut a obţinut 2.952 litri lapte pe o vacă furajată faţă de 2.200 litri planificat, putea să primească 30 la sută (din depăşirea de 7.373 litri lapte), adică 2.212 litri lapte ca plată suplimentară. Mulţi colectivişti au înţeles importanţa plăţii suplimentare. De aceea ei au votat cu încredere aplicarea acestui sistem de retribuire şi luptă pentru depăşirea planului. Ei au înţeles că plata suplimentară contribuie în mare măsură la îmbinarea justă a interesului obştesc cu cel individual, cointeresînd mai puternic pe colectiviști în sporirea producției agricole. FAZAKAS ERNEST. iidei la zimnunca — Şoareci ne trebuie nouă? Noi ne luptăm să-i stîrpim şi voi vreţi sa-i prăsiţi? Aşa au spus unii colectivişti din Sîngergiu de Mureş cînd a fost vorba să crească şoareci pe care apoi să-i valorifice. — Nu şoareci de care ştiţi voi, spuneau unii mai înţelegători. Şoareci albi pentru diferite experienţe, pentru ca o căpătăm bani frumoşi. Zilele trecute, însoţiţi de colectivista Vereş Ana, am vizitat ramurile, anexe ale gospodăriei colective. — Vedeţi ce frumoase sunt animalele mici, spunea ea. Trimitem din ele la Bucureşti, Iaşi, Cluj. Dar să ne vedeţi purceii... Şi într-adevăr, pe bună dreptate colectiviştii se pot mîndri de rezultatele muncii lor. Gospodăria e mică, dar are venituri mari. — 250.000 lei vrem să realizăm anul acesta la 100 ha , teren, spune tovarăşul Opriş Gheorghe, preşedintele gospodăriei. De fapt, toată suprafaţa de teren a gospodăriei noastre este de 105 hectare, dinare 88,37 ha teren arabil. — Ce venituri aţi realizat pînă acum? — In jurul a 100.000 lei. In trimestrul I am realizat 63.959 lei. Astfel a fost posibil ca în trimestrul I să repartizăm membrilor cîte 5 lei la zi-muncă. Acum ne pregătim să repartizăm avansuri pe trimestrul II. — Animalele mici v-au adus ceva venituri? La această întrebare, tov. Opriş Gheorghe, cu greu a vrut să răspundă. Au şi ei secretele lor. Totuşi, pînă la urmă a mărturisit că veniturile realizate pe urma creşterii animalelor mici se urcă la 15.000 lei. Venit destul de frumos. In general mare parte din venituri sunt realizate de pe urma creşterii animalelor. Gospodăria colectivă a livrat anul acesta 170 kg lină, însemnate cantităţi de lapte, miei, purcei etc. Mulţi poate vor spune că 5 lei la zi-muncă, repartizaţi de gospodăria colectivă, nu-i o sumă aşa mare. Dar colectiviştii de aici ştiu ce fac. Ei îşi dezvoltă continuu averea obştească. Din veniturile băneşti realizate, aproape 20.000 lei au fost repartizaţi la fondul de bază indivizibil. S-a construit o maternitate pentru scroafe, s-a mai cumpărat încă o vacă. Anul acesta, de la cele 0 scroafe au fost obţinuţi pînă acum peste 100 purcei. 20 din ei au fost selecţionaţi şi opriţi pentru prăsilă. A crescut şi numărul oilor cu încă 30 capete. In baza sarcinilor Consfătuirii de la Constanţa, colectiviştii din Sîngeorgiu de Mureş au hotărît ca la 100 ha teren agricol să deţină 25 bovine, 70 porci, din care 12 scroafe, 130 oi şi 100 păsări. — Pămînt avem puţin, spune tovarăşul Opriş. Tocmai de aceea, pentru a asigura venituri sporite ne preocupăm de dezvoltarea ramurilor anexe, care constituie un izvor de venituri. Chiar şi din pămîntul de care dispunem căutăm să scoatem cît mai mari producţii, însămînţînd culturi intercalate. Anul acesta ne pregătim pentru o lucrare importantă. Amenajăm 8 hectare de teren care va fi irigat, unde vom cultiva legume şi zarzavaturi. Mărim şi livada cu încă 100 pomi fructiferi. Toate acestea vor duce la creşterea proprietăţii obşteşti şi odată cu aceasta la creşterea veniturilor colectiviştilor. P. POPŞOR De pe urma creşterii şoarecilor, cobailor şi iepurilor, s-a realizat un venit de 15.000 lei anul acesta și iepurii sînt o sursă de venit pentru gospodăria noastră. întovărai şi a ISS din»u»«Ghiu De cîţiva ani de zile la Gurghiu a luat fiinţă o întovărăşire agricolă. Rezultatele obţinute de membrii întovărăşirii au făcut ca şi alţi ţărani muncitori cu gospodărie individuală să se înscrie în întovărăşirea agricolă. Dacă în anul 1957 întovărăşirea număra 106 membri numai în primele luni ale anului 1958 numărul lor a ajuns la 111. Zilele trecute au fost discutate de adunarea generală a întovărăşirii cererile altor 6 ţărani muncitori. Şi numărul celor care vor să intre în sectorul socialist al agriculturii continuă să crească. In urma consfătuirii ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii care a avut loc la Constanţa, membrii întovărăşirii au hotărît să lucreze mai bine, să obţină recolte sporite, să-şi mireacă fondul obştesc. De asemenea, eiau mai hotărît să-şi construiască o magazie de cereale şi o remiză, să cumpere 2 prăşitori, 2 semănători. In repetate rînduri s-a întîmplat ca primăvara, apa Gurghiului să inunde o suprafaţă însemnată din terenul cultivat al întovărăşirii. Pentru a nu se mai repeta acest lucru întovărăşiţii au săpat şanţuri, reglînd cursul apei, salvînd astfel de inundaţie peste 8 ha teren. Intovărăşiţii ca şi ţăranii muncitori din Gurghiu au terminat praşila I la porumb. Acum e în curs praşila II. Niciodată n-au avut aşa porumb frumos ca în anul acesta susţin cei de pe Valea Gurghiului. Va fi necesar să-l prăşească cel puțin de trei ori, pentru al feri de îmburuienire. Creşte numărul unităţilor socialiste din agricultură In cursul anului acesta pe cuprinsul regiunii noastre au luat fiinţă două gospodării agricole colective cu un număr de 103 familii şi 400 ha. Tot în această perioadă 3.661 de familii au pus bazele a 73 întovărăşiri agricole şi zootehnice cu o suprafaţă de 4.936ha. 763 ţărani muncitori cu o suprafaţă de 2.078 ha au cerut să fie primiţi în gospodăriile colective existente. In în-' tovărăşirile agricole de asemenea s-au înscris pînă zilele trecute 2.933 familii cu 3.572 ha. Creşterea unităţilor socialiste ca şi sporirea numărului membrilor se datoreşte rezultatelor bune obţinute de membrii acestora, care s-au dovedit a fi superioare celor obţinute de ţăranii cu gospodării agricole individuale. Elevii, în practică Pentru a-şi însuşi rele învăţate la cursuri elevii Centrului şcolar agricol din Tg. Mureş îşi desfăşoară practica prevăzută în programa analitică la ferma şcolii şi la gospodăria agricolă de stat din Sineraiu de Mureş. Conducerea şcolii acordă o mare importanţă acestei perioade de practică, iar pentru fiecare an a asigurat cite un profesor de specialitate care să îndrume şi să supravegheze pe elevii în practică. Gospodăria, de asemenea, asigură elevilor o cazare şi o hrană bună precum şi condiţii de studiu şi recreiere. In timpul lor liber elevii anilor II zootehnie şi agricol precum şi anul III agricol, secţia maghiară, au prezentat frumoase programe ar tistice pe scena căminelor culturale din Sîncraiu de Mureş şi Sîngeorgii de Mureş. Elevii anului II ai Şcolii profesionale agricole lucrînd în grădina de legune a G.A.S.-ului. Csatlós Gyöngyvér elevă în anul 11 a Școlii profesionale zootehnice îngrijește de purcei.