Steaua Roşie, iunie 1958 (Anul 7, nr. 604-611)

1958-06-11 / nr. 606

Conferinţa de pace a Regiunii Autonome MaghiareMembrii Comitetului regional de luptă pentru pace (Urmare din pag. 1-a) — „Ca o stîncă voi sta în calea celor care vor război“ — a declarat cu multă vigoare ţăranca muncitoare Ghidiu Catalina, din raionul Topliţa, aducînd parcă cu ea suflul întregii văi stîncoase a Mureşului, suflul paşnic al vieţii constructive. Belea Pascu,­­ protopop ortodox al raioanelor Sf. Gheorghe, Ciuc şi Tg. Secuiesc, a vorbit cu ardoare despre bucuria de a propovădui pacea, ară­­tînd că duşmanii păcii luptă, în chip ciudat, împotriva firii şi vrerii oame­nilor. Din cuvintele lui Kacso Ferenc, din partea Comitetului orăşenesc de luptă pentru pace din Tg. Mureş, Chi­­chernea Grigore, protopop ortodox din raionul Topliţa, Klein Filip, prim-ra­­bin al cultului mozaic, Weiss Sarolta, gospodină din Reghin, Negrea Emilia, din Suseni, şi ale tuturor celorlalţi care au mai luat cuvîntul, au răsunat strunele păcii, aducîndu-se cuvintele de condamnare la adresa acelora care nu vor să­ înţeleagă că omenirea nu mai doreşte război. Dar porumbelul lui Picasso — a spus Keresztes Zoltán, reprezentant al corpului didactic din Tuşnad — nu es­te un „porumbel fript“ (aluzie la ex­presia populară maghiară potrivit că­reia cei care dau dovadă de inactivi­tate aşteaptă ca porumbelul gata fript să le zboare în gură). Oamenii trebuie să luptă pentru pa­ce, căci după cum spune un proverb al înţeleptului popor chinez „dacă toţi oamenii vor păşi deodată, pot provoca un cutremur de păm­înt; dacă toţi res­piră deodată se poate isca un vînt nei­­praznic şi dacă toţi oamenii vor lupta pentru pace, va fi pace !“. STEFAN IZSÁK Dávid Gyula locţiitor al episcopului reformat la microfon. Demian Ioan, țăran muncitor din comună Deda. T­E­LEGRAMA Către Comitetul Naţional pentru apărarea păcii d­in R.P.R. Bucureşti Conferinţa regională de pace a Regiunii Autonome Maghiare îşi exprimă solidaritatea cu obiectivele Co­mitetului Naţional pentru apărarea păcii şi în numele tuturor locuitorilor iubitori de pace din regiunea noa­stră se angajează să intensifice lupta pentru pace, salutind cu noi succese in muncă Conferinţa Naţională a mişcării pentru pace din R.P.R., ce va avea loc la 21—22 iunie.­­ Populaţia regiunii noastre reclamă in unanimitate ca şi guvernele S.U.A. şi Angliei să înceteze neintii­­srat experienţele cu armele atomice, atit de dăunătoare sănătăţii oamenilor. De asemeni, salutăm cu toată căldura inimii noa­stre Uniunea Sovietică pentru iniţiativa de importanţă istorică cu privire la încetarea unilaterală a experien­ţelor cu armele atomice şi cu hidrogen şi pentru în­făptuirea treptată a utilizării energiei atomice în scopuri paşnice, reducerea continuă a efectivului for­ţelor sale armate, dovedind din nou prin toate acestea că apără cu consecvenţă cel mai scump bun al popoa­relor: pacea. f. ■ Oamenii muncii din regiunea noastră sunt convinşi că noile propuneri ale Uniunii Sovietice cu privire la Convocarea Conferinţei la nivel inai­ corespunde inte­reselor întregii omeniri, exprimind dorinţa ei. Suntem­ încredinţaţi că prin activitatea noastră de luptători pentru pace contribuim şi noi la succesul lucrărilor Conferinţei Mondiale a popoarelor pentru dezarmare şi coexistenţă paşnică de la Stockholm, la înfăptuirea visului de aur al omenirii: pacea trainică. PARTICIPANŢI­ LA CONFERINŢA REGIONALA DE PACE d'^teaga raji?] Asî­gurarea unor comlitîi optime recreative in staţiunile de odihnă O vizită — fie chiar inopinantă — ca aceea pe care am făcut-o acum cîteva zile în staţiunea balneo-clima­­tică Sovata, niciodată nu este lip­sită de interesant. Mai ales că frumoasei staţiuni, vestită in ţară şi peste hotare, prin minunăţiile acestui colţ al naturii, împrejmuit cu păduri de fag, cu stînci de sare ce răsar pretutindeni, cu legendarul lac „Ursu“ important prin apa sa sărată binefăcătoare, şi altele, cu fiecare an ce trece i se aduce noi amenajări. Cetăţeanul ce vizitase această staţiune în urmă cu doi ani, dacă îşi va petrece în acest an con­cediul la Sovata va rămîne plăcut surprins de aspectul modern, de con­diţiile optime de tratament şi odih­nă, pe care le oferă staţiunea, incom­parabile cu acele de anii trecuţi. Pentru ca oamenii muncii veniţi la odihnă să-şi petreacă în chipul cel mai plăcut şi cu folos concediu­, în faţa colectivelor culturale din sta­ţiunile balneare din regiunea noastră stau sarcini importante. Pe tovarăşul Minorovics Otto, or­ganizatorul cultural din staţiunea Sovata şi pe tovarăşa Vasile Marica, responsabila clubului, i-am găsit în faţa unei vitrine discutînd cu cei veniţi la odihnă. Discuţia se ducea tocmai în jurul noului program cul­tural educativ al clubului, pentru noua serie de cetăţeni veniţi la odihnă. Surprindem cîteva fragmente de dialog, legate de acest program... — O să facem şi excursii? se ames­tecă în vorbă tînăra muncitoare Stoica Stela de la F.R.B. Bucureşti. — Da. Şi încă multe şi interesan­te, răspunse organizatorul cultural. Un grup destul de mare, chiar azi dimineaţă a făcut o excursie la Schit. Pentru cunoaşterea împrejuri­milor staţiunii de către dv. se vor organiza excursii cu explicaţii la Muntele de sare, la Castel, la Stîna din Vale, la Grota ursului, pe Mun­tele Saca, la Cheile Bicazului etc. Aceste frumuseţi ale naturii trebuie să fie văzute de toată lumea... Din programul cul­tural-educativ defalcat pe zile şi pe ore mai reţi­nem: vizionări de filme, concursuri de şah, şubah, tenis de masă, volei, popice, audiţii la radio, simpozioane, concursuri distractive (dotate cu premii). „Să ne cunoaştem frumuse­ţile patriei“, şi „Cine ştie cîştigă“, conferinţe cu caracter educativ cum ar fi „Istoricul staţiunii Sovata“, „Planeta Marte şi condiţiile de viaţă de pe ea“, conferinţe geografice „De­­spre Regiunea Autonomă Maghiară“, seri literare şi un mare număr de conferinţe medicale. Cei veniţi la odihnă şi tratament la Sovata nu vor fi lipsiţi de agrement nici în ce priveşte vizionarea de spectacole de teatru, sau audierea de selecţiuni din opere, sau de reviste muzicale. In acest sens staţiunea a încheiat contracte cu operele din Cluj, cu diferite echipe artistice de amatori cu fanfara militară din Tg.-Mureş care pe tot timpul sezonului va sta­­ la Sovata, cu orchestra şi soliştii Radiodifuziunii şi Televiziunii, cu Casa de cultură a sindicatelor, şi din resurse proprii şi cu concursul celor veniţi la odihnă — după cum ne informează tovarăşa Marica Va­sile — a organizat o echipă artistică. Programul acestei echipe „Cu zîmbe­­tul pe buze“, dar acum cîteva seri s-a bucurat şi se bucură încontinuu de mare succes. I­a buna reuşită a revistei ce are ar­ pronunţat caracter satiric dar şi educativ pentru cei veniţi la odihnă, şi-au dat concursul tovarăşii Ciuraru Mihai şi Munteanu de la Ansamblul uzinelor „30 Decem­brie“ din Arad. Tot în vederea asi­gurării unor optime condiţii recrea­tive pentru cei veniţi la Sovata, din economii şi resurse locale — ne spune directorul vilelor C.C.S. tov. Kővári Petre — am amenajat un frumos teatru de vara, cu peste 800 de locuri. Legat de această temă a asigurării unor optime condiţii re­creative în staţiile de odihnă avem de pus o întrebare Trustului regional de construcţii şi în special, întreprin­derii de construcţii nr. 1, Odorhei. Dacă noul cinematograf cu 280 locuri ce s-a construit în Sovata nu a fost terminat la data prevăzută (întîi s-a spus că în luna martie, apd­ în luna mai), cel puţin în această lună se va termina? In asentimentul celor 2.500 cetăţeni veniţi la odihnă la Sovata să sperăm că de data li­mita angajamentul meşterului Karla Moise, spre satisfacţia­­tuturor, se va realiza. Aceeaşi situaţie bună am găsit-o şi la Lacul Roşu şi la Borsec. Cu o singură rezervă: nu ştim cum va răspunde direcţiunea vilelor C . S. din Borsec la desele întrebări ale ce­lor veniţi la odihnă... „Cînd anume se va termina cinematograful“... dacă lucrările de reamenajare a acestuia înaintează... ca melcul. In noua formă de trimitere a oame­nilor muncii la odihnă şi tratament, noţiunea agrement ocupînd un loc de frunte, se cere din partea direcţiuni­lor staţiunilor de odihnă din regiunea noastră şi a sfaturilor populare respecti­ve să facă tot posibilul pentru a asigura condiţii cit mai optime de recreaţie şi educaţie celor veniţi la odihnă. A. P. ★ Ce să le faci — aşa-s bucureştenii. La munte, la mare, în familie, pe terasa lacului „Urşii“ amenajată cu umbrare rotative din pînză, tablele-s la foc de cinste. Tov. Luţă Traian de la I.T.B. şi Suciu Gheorghe de la Atelierele „9 Mai“ Co­r­ceri, în verva j­ocului, se pare că nici nu aud­­­oniile femieieşi de galerie. Afişarea , Programului“ este un prilej de discuţii şi de întocmire ulterioară a planului individual de recreaţie. După discuţii, s-a trecut la alegerea membrilor Comitetului regional de luptă pentru pace. In unanimitate au fost aleşi următorii : Andrei Ioan, func­ţionar, Bart­ha János, activist ARLUS, Bács Rozália, văduvă de război, Be­rekméri Miklós, foci­­ist C.F.R., B­ocs­­kor Károly, lucrător la Uniunea Coo­perativelor, Boda Géza, secretar al Comitetului regional U.T.M., Borbély Mózes, inspector școlar, Căliman Ioan Ilie, colectivist din Sântana, Csórja Erzsébet, profesoară, Constantin Viori­ca, gospodină, Cservássy István, scul­ptor, David Lazăr, protopop ortodox, Dávid Gyula protopop reformat, Far­kas Irma gospodină, Gagyi Lăszlo, scriitor, Halázs Borbála directoarea Bibliotecii centrale regionale, dr. Hor­váth Endre profesor universitar, Hu­­prich Susana, colectivistă, Incze Gá­bor ziarist, Izrael Frida gospodină, Kelemen Magda, gospodină, Kemény János scriitor, Klein Filip prim-rabin al lg. Mureş, Marton Vilma munci-­ toare, Mogos Lajos muncitor fruntaş al fabricii „Sinko Géza“, Molter Ká­roly scriitor, Na­gy Domokos inspector şcolar, dr. Nánási János judecător, Németh Katalin secretara Comitetului regional al femneilor, Papp Antal avo­cat, Pascu Alexandru, lucrător la Ter­mocentrala din Fîntînele, Pataki István secretar al Comitetului regional A.R.L.U.S., Radu Ștefan, secretar al Comitetului executiv al Sfatului popu­lar regional, dr. Săbădeanu Vasile, profesor universitar, Sütő András scriitor, Szita Lörincz turnător fruntaş de la Vlăhiţa, dr. Szöcs Dániel medic, Szövérfi Zoltán, secretar al Comitetu­lui regional de partid, Tanko Árpád în­văţător, Tóth Kálmán muncitor Ürmösi Gyula protopop unitarian, Vajda Julia membră a întovărășirii din Bozed, Veres Dezső maistru hoinar, Veres Ká­roly, director de fabrică, Weiss Sarolta gospodină. Membrii biroului Comitetului de luptă pentru pace Comitetul regional de luptă pentru János, membri : Bocskor Károly Re­­pace a ales din sînui­l său un birou, cu Iemen M . Kemény Jănos Mo următoarea compoziţie : preşedinte dr . ’ Horváth Endre, vicepreşedinte : Jr. l«ios' NaSy Domokos Tanko Árpád, Săbădeănu Vasile, secretar: Bartha Veress Dezső, Veress Károly. Delegaţii la Conferinţa Naţională a mişcării pentru pace din R. P. R. Ca delegaţi la Conferinţa Naţională László, Ghidiu Catalina, Hajdú Mária, a mişcării pentru pace din R.P.R. au Huprich Susana, Kacsó Ferenc Laka­tost aleşi următorii Andrei loan Bar­­tos Albert, Részeg Victor, dr. Săbădea- Iha Ioan, Banfi Miklós, Berekm­ek­ ,, Miklós, Czintos Sándor, Csórja Erzsé­­ny Vas,le’ Szakacs Viktor’ Toth Kó­­­ber, Dávid Gyula, Eflvin­e Margareta, nian, Vajda Mihály, Vass Ferencz, Fodor Géza, Frunze Catalina, Gagyi Vass Maria. Expoziţia personală a pictorului Olariu O plachetă de poezii sau un vo­lum mai mare de versuri, stringe­­rea laolaltă şi publicarea unui mă­nunchi de schiţe sau nuvele in stare să-l definească pe un tînăr autor, sunt primele buchete cu care un artist se prezintă în faţa socie­tăţii, de acum încolo, timpul,­­dar in special talentul acestuia ur­­mind a-l face notoriu sau a-l ţine în anonimat. O astfel de plachetă de poezii idilice a „publicat" (cu­vîntul este impropriu), şi ti­nărul pictor tîrgumureşan Olariu Gheor­ghe,­­ prin deschiderea primei Ex­poziţii personale în sala de expo­ziţii de la parterul Palatului cultu­rii. Vizitînd expoziţia, cunoscătorii ci­ de­cit ai marilor măiestri ai peisagiului românesc — Petraşcu şi Bunescu — vor putea distinge în peisagiile lui Olariu (fără să-i fi copiat pe măiestrii amintiţi), o mare influenţă. Şcoala lui Petraşcu şi Bunescu rezidind la Olariu în ale­gerea ca atare a peisajului. Peisa­jele citadine, natura moartă, toam­na şi iarna, avind putinţa de a comunica ceva vizitatorilor, redau ca şi cele ale lui Petraşcu sau ale lui Bunescu nu aspectele fluide ale naturii, coloritul general, cit mai ales în linii şi culori fine „aspectul arhitectonic al atmosferei specifice locului“. Peisajele inspirate mai ales din oraşul de baştină, cu frumoasele lui împrejurimi cum ar fi: „Spre Cocoşi", „Marginea ora­şului", „Piriul Poklos", „Duminică dimineaţa", „Peisaj de iarnă", „Apus de soare", ,,Margine de stat" şi cocheta lucrare „Peisaj" care ne desfată ochiul cu un minunat colţ al unei gospodării ţărăneşti, sunt edificatoare în acest sens. AT­AN­ASIE POPA

Next