Steaua Roşie, iunie 1958 (Anul 7, nr. 604-611)
1958-06-11 / nr. 606
Conferinţa de pace a Regiunii Autonome MaghiareMembrii Comitetului regional de luptă pentru pace (Urmare din pag. 1-a) — „Ca o stîncă voi sta în calea celor care vor război“ — a declarat cu multă vigoare ţăranca muncitoare Ghidiu Catalina, din raionul Topliţa, aducînd parcă cu ea suflul întregii văi stîncoase a Mureşului, suflul paşnic al vieţii constructive. Belea Pascu, protopop ortodox al raioanelor Sf. Gheorghe, Ciuc şi Tg. Secuiesc, a vorbit cu ardoare despre bucuria de a propovădui pacea, arătînd că duşmanii păcii luptă, în chip ciudat, împotriva firii şi vrerii oamenilor. Din cuvintele lui Kacso Ferenc, din partea Comitetului orăşenesc de luptă pentru pace din Tg. Mureş, Chichernea Grigore, protopop ortodox din raionul Topliţa, Klein Filip, prim-rabin al cultului mozaic, Weiss Sarolta, gospodină din Reghin, Negrea Emilia, din Suseni, şi ale tuturor celorlalţi care au mai luat cuvîntul, au răsunat strunele păcii, aducîndu-se cuvintele de condamnare la adresa acelora care nu vor să înţeleagă că omenirea nu mai doreşte război. Dar porumbelul lui Picasso — a spus Keresztes Zoltán, reprezentant al corpului didactic din Tuşnad — nu este un „porumbel fript“ (aluzie la expresia populară maghiară potrivit căreia cei care dau dovadă de inactivitate aşteaptă ca porumbelul gata fript să le zboare în gură). Oamenii trebuie să luptă pentru pace, căci după cum spune un proverb al înţeleptului popor chinez „dacă toţi oamenii vor păşi deodată, pot provoca un cutremur de pămînt; dacă toţi respiră deodată se poate isca un vînt neipraznic şi dacă toţi oamenii vor lupta pentru pace, va fi pace !“. STEFAN IZSÁK Dávid Gyula locţiitor al episcopului reformat la microfon. Demian Ioan, țăran muncitor din comună Deda. TELEGRAMA Către Comitetul Naţional pentru apărarea păcii din R.P.R. Bucureşti Conferinţa regională de pace a Regiunii Autonome Maghiare îşi exprimă solidaritatea cu obiectivele Comitetului Naţional pentru apărarea păcii şi în numele tuturor locuitorilor iubitori de pace din regiunea noastră se angajează să intensifice lupta pentru pace, salutind cu noi succese in muncă Conferinţa Naţională a mişcării pentru pace din R.P.R., ce va avea loc la 21—22 iunie. Populaţia regiunii noastre reclamă in unanimitate ca şi guvernele S.U.A. şi Angliei să înceteze neintiisrat experienţele cu armele atomice, atit de dăunătoare sănătăţii oamenilor. De asemeni, salutăm cu toată căldura inimii noastre Uniunea Sovietică pentru iniţiativa de importanţă istorică cu privire la încetarea unilaterală a experienţelor cu armele atomice şi cu hidrogen şi pentru înfăptuirea treptată a utilizării energiei atomice în scopuri paşnice, reducerea continuă a efectivului forţelor sale armate, dovedind din nou prin toate acestea că apără cu consecvenţă cel mai scump bun al popoarelor: pacea. f. ■ Oamenii muncii din regiunea noastră sunt convinşi că noile propuneri ale Uniunii Sovietice cu privire la Convocarea Conferinţei la nivel inai corespunde intereselor întregii omeniri, exprimind dorinţa ei. Suntem încredinţaţi că prin activitatea noastră de luptători pentru pace contribuim şi noi la succesul lucrărilor Conferinţei Mondiale a popoarelor pentru dezarmare şi coexistenţă paşnică de la Stockholm, la înfăptuirea visului de aur al omenirii: pacea trainică. PARTICIPANŢI LA CONFERINŢA REGIONALA DE PACE d'^teaga raji?] Asîgurarea unor comlitîi optime recreative in staţiunile de odihnă O vizită — fie chiar inopinantă — ca aceea pe care am făcut-o acum cîteva zile în staţiunea balneo-climatică Sovata, niciodată nu este lipsită de interesant. Mai ales că frumoasei staţiuni, vestită in ţară şi peste hotare, prin minunăţiile acestui colţ al naturii, împrejmuit cu păduri de fag, cu stînci de sare ce răsar pretutindeni, cu legendarul lac „Ursu“ important prin apa sa sărată binefăcătoare, şi altele, cu fiecare an ce trece i se aduce noi amenajări. Cetăţeanul ce vizitase această staţiune în urmă cu doi ani, dacă îşi va petrece în acest an concediul la Sovata va rămîne plăcut surprins de aspectul modern, de condiţiile optime de tratament şi odihnă, pe care le oferă staţiunea, incomparabile cu acele de anii trecuţi. Pentru ca oamenii muncii veniţi la odihnă să-şi petreacă în chipul cel mai plăcut şi cu folos concediu, în faţa colectivelor culturale din staţiunile balneare din regiunea noastră stau sarcini importante. Pe tovarăşul Minorovics Otto, organizatorul cultural din staţiunea Sovata şi pe tovarăşa Vasile Marica, responsabila clubului, i-am găsit în faţa unei vitrine discutînd cu cei veniţi la odihnă. Discuţia se ducea tocmai în jurul noului program cultural educativ al clubului, pentru noua serie de cetăţeni veniţi la odihnă. Surprindem cîteva fragmente de dialog, legate de acest program... — O să facem şi excursii? se amestecă în vorbă tînăra muncitoare Stoica Stela de la F.R.B. Bucureşti. — Da. Şi încă multe şi interesante, răspunse organizatorul cultural. Un grup destul de mare, chiar azi dimineaţă a făcut o excursie la Schit. Pentru cunoaşterea împrejurimilor staţiunii de către dv. se vor organiza excursii cu explicaţii la Muntele de sare, la Castel, la Stîna din Vale, la Grota ursului, pe Muntele Saca, la Cheile Bicazului etc. Aceste frumuseţi ale naturii trebuie să fie văzute de toată lumea... Din programul cultural-educativ defalcat pe zile şi pe ore mai reţinem: vizionări de filme, concursuri de şah, şubah, tenis de masă, volei, popice, audiţii la radio, simpozioane, concursuri distractive (dotate cu premii). „Să ne cunoaştem frumuseţile patriei“, şi „Cine ştie cîştigă“, conferinţe cu caracter educativ cum ar fi „Istoricul staţiunii Sovata“, „Planeta Marte şi condiţiile de viaţă de pe ea“, conferinţe geografice „Despre Regiunea Autonomă Maghiară“, seri literare şi un mare număr de conferinţe medicale. Cei veniţi la odihnă şi tratament la Sovata nu vor fi lipsiţi de agrement nici în ce priveşte vizionarea de spectacole de teatru, sau audierea de selecţiuni din opere, sau de reviste muzicale. In acest sens staţiunea a încheiat contracte cu operele din Cluj, cu diferite echipe artistice de amatori cu fanfara militară din Tg.-Mureş care pe tot timpul sezonului va sta la Sovata, cu orchestra şi soliştii Radiodifuziunii şi Televiziunii, cu Casa de cultură a sindicatelor, şi din resurse proprii şi cu concursul celor veniţi la odihnă — după cum ne informează tovarăşa Marica Vasile — a organizat o echipă artistică. Programul acestei echipe „Cu zîmbetul pe buze“, dar acum cîteva seri s-a bucurat şi se bucură încontinuu de mare succes. Ia buna reuşită a revistei ce are ar pronunţat caracter satiric dar şi educativ pentru cei veniţi la odihnă, şi-au dat concursul tovarăşii Ciuraru Mihai şi Munteanu de la Ansamblul uzinelor „30 Decembrie“ din Arad. Tot în vederea asigurării unor optime condiţii recreative pentru cei veniţi la Sovata, din economii şi resurse locale — ne spune directorul vilelor C.C.S. tov. Kővári Petre — am amenajat un frumos teatru de vara, cu peste 800 de locuri. Legat de această temă a asigurării unor optime condiţii recreative în staţiile de odihnă avem de pus o întrebare Trustului regional de construcţii şi în special, întreprinderii de construcţii nr. 1, Odorhei. Dacă noul cinematograf cu 280 locuri ce s-a construit în Sovata nu a fost terminat la data prevăzută (întîi s-a spus că în luna martie, apd în luna mai), cel puţin în această lună se va termina? In asentimentul celor 2.500 cetăţeni veniţi la odihnă la Sovata să sperăm că de data limita angajamentul meşterului Karla Moise, spre satisfacţiatuturor, se va realiza. Aceeaşi situaţie bună am găsit-o şi la Lacul Roşu şi la Borsec. Cu o singură rezervă: nu ştim cum va răspunde direcţiunea vilelor C . S. din Borsec la desele întrebări ale celor veniţi la odihnă... „Cînd anume se va termina cinematograful“... dacă lucrările de reamenajare a acestuia înaintează... ca melcul. In noua formă de trimitere a oamenilor muncii la odihnă şi tratament, noţiunea agrement ocupînd un loc de frunte, se cere din partea direcţiunilor staţiunilor de odihnă din regiunea noastră şi a sfaturilor populare respective să facă tot posibilul pentru a asigura condiţii cit mai optime de recreaţie şi educaţie celor veniţi la odihnă. A. P. ★ Ce să le faci — aşa-s bucureştenii. La munte, la mare, în familie, pe terasa lacului „Urşii“ amenajată cu umbrare rotative din pînză, tablele-s la foc de cinste. Tov. Luţă Traian de la I.T.B. şi Suciu Gheorghe de la Atelierele „9 Mai“ Corceri, în verva jocului, se pare că nici nu audoniile femieieşi de galerie. Afişarea , Programului“ este un prilej de discuţii şi de întocmire ulterioară a planului individual de recreaţie. După discuţii, s-a trecut la alegerea membrilor Comitetului regional de luptă pentru pace. In unanimitate au fost aleşi următorii : Andrei Ioan, funcţionar, Bartha János, activist ARLUS, Bács Rozália, văduvă de război, Berekméri Miklós, fociist C.F.R., Bocskor Károly, lucrător la Uniunea Cooperativelor, Boda Géza, secretar al Comitetului regional U.T.M., Borbély Mózes, inspector școlar, Căliman Ioan Ilie, colectivist din Sântana, Csórja Erzsébet, profesoară, Constantin Viorica, gospodină, Cservássy István, sculptor, David Lazăr, protopop ortodox, Dávid Gyula protopop reformat, Farkas Irma gospodină, Gagyi Lăszlo, scriitor, Halázs Borbála directoarea Bibliotecii centrale regionale, dr. Horváth Endre profesor universitar, Huprich Susana, colectivistă, Incze Gábor ziarist, Izrael Frida gospodină, Kelemen Magda, gospodină, Kemény János scriitor, Klein Filip prim-rabin al lg. Mureş, Marton Vilma munci- toare, Mogos Lajos muncitor fruntaş al fabricii „Sinko Géza“, Molter Károly scriitor, Nagy Domokos inspector şcolar, dr. Nánási János judecător, Németh Katalin secretara Comitetului regional al femneilor, Papp Antal avocat, Pascu Alexandru, lucrător la Termocentrala din Fîntînele, Pataki István secretar al Comitetului regional A.R.L.U.S., Radu Ștefan, secretar al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, dr. Săbădeanu Vasile, profesor universitar, Sütő András scriitor, Szita Lörincz turnător fruntaş de la Vlăhiţa, dr. Szöcs Dániel medic, Szövérfi Zoltán, secretar al Comitetului regional de partid, Tanko Árpád învăţător, Tóth Kálmán muncitor Ürmösi Gyula protopop unitarian, Vajda Julia membră a întovărășirii din Bozed, Veres Dezső maistru hoinar, Veres Károly, director de fabrică, Weiss Sarolta gospodină. Membrii biroului Comitetului de luptă pentru pace Comitetul regional de luptă pentru János, membri : Bocskor Károly Repace a ales din sînuil său un birou, cu Iemen M . Kemény Jănos Mo următoarea compoziţie : preşedinte dr . ’ Horváth Endre, vicepreşedinte : Jr. l«ios' NaSy Domokos Tanko Árpád, Săbădeănu Vasile, secretar: Bartha Veress Dezső, Veress Károly. Delegaţii la Conferinţa Naţională a mişcării pentru pace din R. P. R. Ca delegaţi la Conferinţa Naţională László, Ghidiu Catalina, Hajdú Mária, a mişcării pentru pace din R.P.R. au Huprich Susana, Kacsó Ferenc Lakatost aleşi următorii Andrei loan Bartos Albert, Részeg Victor, dr. Săbădea- Iha Ioan, Banfi Miklós, Berekmek ,, Miklós, Czintos Sándor, Csórja Erzsény Vas,le’ Szakacs Viktor’ Toth Kóber, Dávid Gyula, Eflvine Margareta, nian, Vajda Mihály, Vass Ferencz, Fodor Géza, Frunze Catalina, Gagyi Vass Maria. Expoziţia personală a pictorului Olariu O plachetă de poezii sau un volum mai mare de versuri, stringerea laolaltă şi publicarea unui mănunchi de schiţe sau nuvele in stare să-l definească pe un tînăr autor, sunt primele buchete cu care un artist se prezintă în faţa societăţii, de acum încolo, timpul,dar in special talentul acestuia urmind a-l face notoriu sau a-l ţine în anonimat. O astfel de plachetă de poezii idilice a „publicat" (cuvîntul este impropriu), şi tinărul pictor tîrgumureşan Olariu Gheorghe, prin deschiderea primei Expoziţii personale în sala de expoziţii de la parterul Palatului culturii. Vizitînd expoziţia, cunoscătorii ci decit ai marilor măiestri ai peisagiului românesc — Petraşcu şi Bunescu — vor putea distinge în peisagiile lui Olariu (fără să-i fi copiat pe măiestrii amintiţi), o mare influenţă. Şcoala lui Petraşcu şi Bunescu rezidind la Olariu în alegerea ca atare a peisajului. Peisajele citadine, natura moartă, toamna şi iarna, avind putinţa de a comunica ceva vizitatorilor, redau ca şi cele ale lui Petraşcu sau ale lui Bunescu nu aspectele fluide ale naturii, coloritul general, cit mai ales în linii şi culori fine „aspectul arhitectonic al atmosferei specifice locului“. Peisajele inspirate mai ales din oraşul de baştină, cu frumoasele lui împrejurimi cum ar fi: „Spre Cocoşi", „Marginea oraşului", „Piriul Poklos", „Duminică dimineaţa", „Peisaj de iarnă", „Apus de soare", ,,Margine de stat" şi cocheta lucrare „Peisaj" care ne desfată ochiul cu un minunat colţ al unei gospodării ţărăneşti, sunt edificatoare în acest sens. ATANASIE POPA