Steaua Roşie, iunie 1958 (Anul 7, nr. 604-611)
1958-06-11 / nr. 606
PE ECRANELE TIRGU-MUREŞENE 2 ^1»sa Marea realizare a cinematografiei sovietice — „Zboară cocorii" — acest patetic imn ce cintă pacea și oamenii, a fost distins de cei mai competenți judecători ai artei cinematografice ce s-au fost întrlnit la festivalul internaţional al ,,filmului de la Cannes, cu „Marele premiu Părăsind sala „Progresul“, zguduit pînă la emoţie de puterea artistică a filmului, căutam să dau citeva răspunsuri la întrebările ce mă obsedau. Marele premiu de la Cannes pentru cel mai bun film şi cea mai bună interpretare a anului, l-a primit filmul sovietic „Zboară cocorii". Şi pentru ce?... cit de greu e răspunsul cînd te gîndeşti că rupînd o frintură dintr-un întreg, perfecţiunea nu mai este perfecţiune. Chiar, pentru ce ? Oare pentru ideile realizatorilor acestui film? Oare pentru drama zguduitoare a tuturor fetelor ca Veronika şi a tinerilor ca Boris cărora urgia războiului fascist le-a astupat gura cu glod sau le-a oprit zborul spre viaţă şfichiuindu-le o aripă ? Oare pentru acel sărut de mină dat de ostaşul sovietic victorios, dar care şi-a aplecat totuşi fruntea în faţa femeii căreia războiul i a răpit pe cei mai apropiaţi oameni pe mama şi pe tata, pe cel cu care trebuia să urmărească toată viaţa plecarea şi venirea cocorilor, pe iubitul ei Borea? Sau pentru regie, pentru jocul actorilor ? cit de greu e răspunsul, dar iminent înalta preţuire de la Cannes trebuia acordată căci întregul — filmul ,,Zboară cocorii" fiind poate cea mai măreaţă poezie închinată în ultima vreme păcii şi oamenilor — te posedează cu toate coordonatele sale. Aţi lua sarcina acum de a traduce prin scris acest film este ceva foarte greu, căci conţinutul acestei drame omenești, planurile ei de filmare nu pot fi traduse prin scris , „Zboară cocorii“ trebuind să fie văzut de toată lumea. ____ (P.) SPORT Servindu-şi marele număr de suporteri cu una „caldă“ şi una „rece", echipa divizionară C. S. Tg. Mureş a reuşit într-un finiş dramatic să încheie, în sfîrşit, în favoarea sa şi a publicului, meciul de fotbal cu U.T.A. Arad, disputat duminică pe stadionul „23 August“ din localitate. In situația unui meci egal, tirgumureşenii nu ar mai fi avut nici o şansă de a evita ... retrogradarea. Dar, cind toată lumea se pregătea să părăsească blazată terenul, şi anume în ultimul minut de joc, o urmărire atentă a balonului de către Mészáros II şi Varga are darul să învioreze publicul. Ultimul, cu toată intervenţia lui Coman care a scăpat pentru o clipă balonul din braţe, marchează golul victoriei. Toată lumea a răsuflat uşurată, iar exclamaţia........bravo băieţi“ a cuprins la unison stadionul. Şi-acum, dilema. Vor reuşi oare băieţii antrenaţi de Stroe şi Incze să recupereze la Bucureşti în meciul cu C.C.A. marile greşeli de acasă ? Deşi se joacă ultima carte să sperăm că unsprezecele tîrgumureşan va ieşi învingător din această dilemă. Ş-acum despre meciul de duminică propriu zis. Tîrgumureşenii, mai rapizi şi mai tehnici, cu doi oameni — Mészáros II la înaintare şi Vakarcs la apărare — ,n mare vervă de joc, au cîştigat pe merit. In minutul 3 Petschovski are o mare ocazie de a deschide scorul, dar de la 4 metri reia pasa lui Marin Marcel peste bară. In minutul 16 Ţîrlea pătrunde în careu şi şutează puternic. Mingea întilneşte bara şi ricoşează în sus. Stroe se bîlbîie şi tot Ţîrlea reia cu capul. 1—0 pentru U.T.A. După 10 minute Nagy Feri execută o lovitură liberă de la cca. 35 metri, exact pe capul lui Varga care reia în gol. In minutul 40 Józsi marcă un gol de toată frumuseţea, reluînd din voie, la păianjen, o centrare de pe partea dreaptă. Textiliștii se repliază, forţînd egalarea. Dintr-o astfel de situație, în minutul 58 Stroe salvează două mingi grele. In minutul 59 Mészáros II ratează o mare ocazie de a mări scorul, din marginea careului de 5, trăgînd alături. In minutul 81 acelaşi Ţîrlea, cu concursul întregii înaintări aduce egalarea. Mai rămăseseră de jucat 9 minute. Mureşenii aruncă în luptă toate puterile şi ia un atac în trombă al înaintării, în minutul 89 Varga înscrie golul victoriei. C.S. Tg.Mureş—U.T.A. Arad 3:2 (2:1) Aspect de la meci Revizionismul contemporan trebuie combătut plita la capăt Rezoluţia celei de-a doua sesiuni a Congresului al Vlll-lea pe întrega Chină a partidului nostru arată, în legătură cu Consfătuirile de la Moscova ale reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti, în lumina noii situaţii din mişcarea comunistă internaţională, că „în etapa actuală o sarcină mare şi importantă a mişcării comuniste internaţionale este de a apăra cu hotărîre concepţiile care şi-au găsit expresie în Declaraţia Consfătuirii reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din tarile socialiste, de a apăra principiile fundamentale ale marxism-leninismului, de a lupta împotriva revizionismului contemporan“. „Împreună cu partidele frăţeşti din toate ţările, să lichidăm definitiv revizionismul contemporan din punct de vedere politic şi teoretic, să apărăm marxism-leninismul, să apărăm unitatea mişcării comuniste internaţionale pe baza ideologică a marxism-leninismului, iată datoria sfîntă a partidului nostru faţă de clasa muncitoare internaţională“. In prezent a şi început lupta împotriva revizionismului contemporan, întruchipat în programul Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Dar aceasta este doar începutul. Pentru a lichida cu desăvîrşire revizionismul contemporan, din punct de vedere politic şi teoretic, este necesar să se continue această luptă şi ea să fie dusă pînă la capăt. Această atitudine faţă de revizioniştii iugoslavi nu este oare „exagerată“? Nu va exercita ea oare o influenţă negativă asupra mişcării comuniste internaţionale şi asupra luptei pentru pace? Iată întrebări care cer un răspuns. S-ar putea ca unii să creadă că, chiar atunci cînd programul Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia este revizionist şi convenabil imperialismului, ar fi totuşi mai bine să nu se sublinieze aceasta, pentru a nu împinge grupul conducător al U.G.I.in direcţia imperialismului. Faptul că programul Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia reprezintă revizionism contemporan şi că este în folosul * ARTICOL DE FOND APĂRUT IN ZIARUL „JENMINJIBAO“. DIN 4 IUNIE 1958 imperialismului, în special al celui american, nu este determinat cîtuşi de puţin de vreo critică, din orice parte ar veni ea, ci este determinat de însuşi programul Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, program care există în mod obiectiv. Cînd grupul conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia îşi elabora proiectul de program, nimeni nu-i denumise încă revizionişti contemporani şi nimeni nu afirma cu anticipaţie că ei vor prezenta un document care să constituie o culegere concentrată a ideilor revizionismului, un document în care să fie atacat în asemenea mod lagărul socialist şi apărat imperialismul american. Dimpotrivă, chiar şi atunci cînd grupul conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia a refuzat să participe la lucrările Consfătuirii de la Moscova a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste şi s-a pronunţat deschis împotriva Declaraţiei adoptate la această Consfătuire, partidele comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste au continuat să menţină legături prieteneşti cu Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia şi nu s-au angajat în discuţii cu ea. Toate acestea n-au împiedicat însă Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia să prezinte şi să aproba programul ei revizionist. Cînd a devenit cu totul limpede că programul Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia contrazice principiile fundamentale ale marxismului, a nu spune că el reprezintă revizionism, la ce fel de rezultate ne puteam aştepta, decit la rezultate dăunătoare conştiinţei clasei muncitoare şi oamenilor muncii? Cînd programul Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, declaraţiile şi acţiunile grupului conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia au şi devenit un ajutor practic pentru imperialismul american, cînd însăşi presa im- perialistă americană nu mai ascunde că „în viitor, în cursul unei perioade îndelungate, interesele lui Tito vor coincide cu interesele noastre“ şi că „noi suntem parteneri într-o singură sarcină secretă“, a nu spune că ei se ploconesc în faţa imperialismului, aceasta nu poate decit să stîrnească zîmbetul sarcastic al dulles-ilor. In abordarea tuturor fenomenelor şi lucrurilor, principalul punct de plecare al marxism-leninismului este tocmai cunoaşterea lor după esenţa lor adevărată. Noi nu socotim de cuviinţă ca programul Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia şi grupul ei conducător să fie prezentate într-o lumină mai defavorabilă decit sunt în realitate. Pe de altă parte însă, nu suntem nici obligaţi şi nici nu avem dreptul de ai înfăţişa într-o lumină mai favorabilă decit sunt în realitate. Pornind de la această concepţie, articolul de fond al ziarului „Jenminjibao“ din 5 mai şi rezoluţia celei de-a doua sesiuni a Congresului al Vllllea al P. C. Chinez, au subliniat în repetate rînduri că, pe de o parte, rezoluţia Biroului Informativ al partidelor comuniste şi muncitoreşti „ din noiembrie 1949 cu privire la Partidul Comunist din Iugoslavia, a fost greşită, că au existat lipsuri şi greşeli în metodele de critică adoptate de Biroul Informativ, în iunie 1948 faţă de Partidul Comunist din Iugoslavia. Totuşi, începînd din 1954 Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în frunte cu tovarăşul Hruşciov, a îndreptat aceste greşeli, a dat dovadă de iniţiativă, s-a străduit să îmbunătăţească relaţiile sale cu Iugoslavia şi a adoptat în acest scop o serie de măsuri. Aceasta a fost întrutotul necesar şi just. Pe de altă parte, critica greşelilor Partidului Comunist din Iugoslavia cuprinsă în rezoluţia Biroului Informativ din 1948 a fost în fond justă şi necesară. Din păcate, în legătură cu această critică in fond justă şi necesară, au fost folosite metode care aveau lipsuri şi greşeli; din aceasta trebuie şi noi să tragem învăţăminte. Totuşi, în ciuda necon- cordanţei dintre formă şi conţinut, marxist-leniniştii, pornind de la adevărata stare a lucrurilor, trebuie să adopte o atitudine diferenţiată faţă de ceea ce este just şi faţă de ceea ce este greşit şi să-şi concentreze atenţia în primul rînd asupra conţinutului. Astăzi problema se pune în felul următor: după ce Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi celelalte partide comuniste în cauză au şi întreprins acţiuni concrete şi au lichidat toate lipsurile şi greşelile, grupul conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, incercînd să profite de pe urma greşelilor din 1949 şi a greşelilor de metodă din 1948, respinge cu desăvîrşire tot ce a fost just în critica din 1948, iar în timp ce partidele comuniste din diferite ţări n-au mai amintit de mult de rezoluţia din 1948, el a pornit la Congresul Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia atacuri deşănţate împotriva acestei rezoluţii. De aceea nu putem să nu recapitulăm din nou ceea ce s a spus într-adevâr în rezoluţia din 1948. Iată cum stau lucrurile: In această rezoluţie a fost criticată conducerea Partidului Comunsit din Iugoslavia pentru că „aplică... o linie nejustă care reprezintă o abandonare a marxism-leninismului“ pentru că „conducătorii Partidului Comunist din Iugoslavia s-au situat pe o poziţie nedemnă pentru comunişti, în virtutea căreia conducătorii iugoslavi au început să identifice politica externă a U.R.S.S. cu politica externă a puterilor imperialiste şi se comportă faţă de U.R.S.S. la fel ca şi faţă de statele burgheze“, că „conducătorii P.G.I. deviază de la poziţia clasei muncitoare şi se rup de teoria marxistă a claselor şi a luptei de clasă“ pentru că „conducerea P.C.L. revizuieşte învăţătura marxist-leninistă despre partid“. Corespund aceste observaţii critice realităţii ? Oare nu a confirmat grupul conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia prin practica sa din ultimii zece ani în şi mai mare măsură justeţea acestei rezoluţii ? Se poate oare să-ţi dovedeşti dreptatea într-o asemenea problemă serioasă numai prin repetarea unei astfel de fraze: „Orice aşteptare, din oricare parte, că vom renunţa la poziţiile noastre principiale, fie în problemele internaţionale, fie în cele interne nu constituie decît o pierdere de timp“. De aici reiese că folosirea rezoluţiei adoptate de Biroul Informativ in 1948 ca temei pentru a ataca partidele comuniste din diferitele ţări, nu va ajuta revizioniştilor iugoslavi, că aceasta nu va putea înlătura critica făcută la adresa grupului conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, ci, dimpotrivă nu poate decît să se întoarcă chiar împotriva conducătorilor Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Pînă în prezent, revizioniştii iugoslavi nu au dat, şi nici nu pot da veun răspuns serios la critica ce le a fost adresată de către partidele comuniste din diferite ţări. Una din armele la care recurg acum în mod frecvent este calificarea acestei critici ca un „amestec în treburile interne“. Aceasta este desigur neserios din orice punct de vedere. Lupta marxist-leniniştilor împotriva unui curent ideologic revizionist antimarxist şi antileninist, nu este numai inevitabilă, dar constituie chiar o îndatorire, de la care nu avem voie să ne sustragem: această luptă ideologică nu depinde de împrejurarea dacă statul respectiv este mare sau mic dar nici de împrejurarea dacă puterea a fost cucerită sau nu. Chiar atunci cînd marxist-leniniştii nu sunt uniţi decit într-un singur cerc şi expuşi persecuţiilor din partea forţelor guvernante reacţionare, nimeni nu le poate răpi dreptul de a desfăşura o asemenea luptă ideologică. O asemenea luptă ideologică nu are nici o legătură cu amestecul în treburile interne ale altor ţări prin violenţă sau comploturi, nu are de asemenea nici o legătura cu vreun şovinism al naţiunii dominante, hegemonism ş.a.m.d. liste ridicol de a sustrage printr-o asemenea frazeologie atenţia de la principalele elemente litigioase, de a se îndeletnici cu sofistică şi cu născociri calomnioase. Este şi mai ridicolă acuzaţia cu privire la un aşa-zis amestec în treburile interne, acuzaţie pe care a ridicat-o grupul conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Nu este oare Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia aceea care prima a flecărit atît de mult şi pe larg în programul său despre treburile interne ale tuturor ţărilor socialiste (cele spuse fiind „obligatorii“ numai pentru sta Corespondenţii voluntari ne informează Colectivul S.M.T.-ului din Tg. Mureş acordă toată atenţia bunei reuşite a campaniei de recoltare a cerealelor. Pina în prezent aici s-au reparat 20 de batoze, 9 secerători-legători, 3 combine, 4 motoare electrice, 3 motoare stabile, etc., ne scrie corespondentul nostru Gheorghiţă Petru. In aceste munci s-au evidenţiat mecanoiii Bartha Anton, Creţu Gheorghe şi alţii care au făcut reparaţii de bună calitate. Colectivul S.M.T.-ului este hotărît ca să termine complect, la timp, repararea maşinilor necesare pentru buna desfăşurare a recoltării cerealelor. Pentru obţinerea unei producţii agricole sporite, colectiviştii din comuna Mădăraş, raionul Tg. Mureş, lucrează din plin la întreţinerea culturilor. Pînă în prezent ei au terminat sută la sută prima prăşită la porumb, cartofi şi alte culturi mari, începînd şi a doua prăşiţă la aceste culturi. Paralel cu executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor, colectiviştii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din această comună au început recoltarea fîneţelor, scrie corespondentul nostru Nemes Sándor. ★ Nici nu se svîntase bine pămîntul după atitea ploi şi membrii gospodăriei agricole colective „Vasile Roaica ‘ din Peretea, raionul Reghin, au ieşit cu toţii la muncile de întreţinere a culturilor. Numai în cîteva zile colectiştii de aici au terminat praşila I pe o suprafaţă de 70 de hectare. Au mai terminat praşila la mazăre care nu peste mult va fi recoltată şi predată conform contractului încheiat cu satul. Colectiviştii de aici au mai recoltat şi lucerna, trifoiul etc., şi au început cositul finului, ne scrie corespondentul Olteanu Ioan. ★ Pe urmele materialelor publicate în ziarul „Steaua roşie“ nr. 597 din 10 mai, a fost publicat articolul „Contractele colective în curs de aplicare“, în care, printre altele a fost criticată conducerea T.A.P.L. din Tg. Mureş şi comitetul de întreprindere, pentru unele deficienţe în ce priveşte înfăptuirea sarcinilor prevăzute în contractul colectiv. In răspunsul lor, conducerea T.A.P.L. şi comitetul de întreprindere scriu că la 16 mai s-a ţinut o şedinţă extraordinară în cadrul căreia au fost discutate cele semnalate în articolul de mai sus, fiind criticată comisia cu problema contractului colectiv, care nu a întocmit un grafic pentru urmărirea îndeplinirii angajamentelor luate în contractul colectiv cît şi locţiitorul preşedintelui comitetului de întreprindere care nu a sprijinit munca acestei comisii. Pe urmă s-au luat măsuri concrete în vederea realizării angajamentelor reciproce din contractul colectiv. Astfel, comisia cu problema contractului colectiv va urmări zilnic realizarea sarcinilor din contract; lunar se va ţine o şedinţă, în cadrul căreia se va analiza dacă s-au îndeplinit angajamentele la termenul prevăzut în contractul colectiv, se vor lua măsuri în vederea mobilizării tuturor forțelor pentru recuperarea rămînerii în urmă cu realizarea sarcinilor prevăzute în contractul colectiv. ★ La același articol, conducerea I.R.U.M. din Reghin ne răspunde următoarele : „Cele semnalate în ziarul „Steaua roșie“ sunt juste. Conducerea întreprinderii a luat măsuri ca piesele ce se aduc la turnătorie să fie imediat sortate și depozitate în ordine, lemnele de foc să fie stivuite. Echipa de transport intern, va răspunde de aranjarea materialelor sosite în ziua precedentă. La fel şi muncitorii de la magazia de materiale tehnice vor lucra zilnic cel puţin o oră şi la depozitul de laminat, la aranjarea materialelor de aici în aşa fel ca să nu se mai întimple ca materialele să fie aruncate în grămezi, nesortate etc., ci să fie depozite conform cerinţelor. Referitor la articolul apărut în ziarul „Steaua roşie“ nr. 598 din 14 mai 1958, cu titlul „O canină... şi atitudinea lui Ferenczi“, conducerea Bazei de aprovizionare şi desfacere nr. 7 din Tg. Mureş, anunţă că cele semnalate în articolul de mai sus au fost cercetate și sunt juste. Pe linie administrativă, gestionarul Ferenczi Alexandru de la magazii de desfacere de la sectorul Stînceni a fost sancționat conform Regulamentului de ordine interioară. ★ (Continuare în pag. 6-a) Pețeaua/osiere