Steaua Roşie, septembrie 1958 (Anul 7, nr. 630-637)
1958-09-03 / nr. 630
MI DE CĂRBUNI DIN BORSEC Cărbunele, această materie primă de mare importanţă ţării noastre, se află răspindit in cele mai diferite locuri din ţară. Ie găseşti în bogatele zăcăminte din Valea Jiului, în Moldova, în dealurile subcarpatice. Multiplele lui întrebuinţări şi nevoia mereu crescîndă a tinerei noastre industrii, fac să crească an de an producţia globală extrasă. La aceasta, mina de cărbuni din Borsec, îşi aduce şi ea aportul său, lipind economii noastre naţionale cărbune tot mai mult şi de bună calitate. SCURT ISTORIC AL MINEI Printre cele mai vechi mine din regiunea noastră, se numără şi mina Borsec de unde se extrage cărbunele brun. Nu se poate pretiza data cînd a fost deschisă această mină, însă urmele descoperite presupun deschiderea ei încă de la sfîrşitul secolului al XVTII- lea. Straturile de cărbune care se aflau la suprafaţă, a permis ca exploatarea minei să se facă în condiţiuni relativ uşoare. Treptat, mina şi-a extins suprafaţa, totodată începînd şi primele exploatări la subteran. Minerii lucrau în condiţii neomeneşti, neexistind nici o securitate a muncii şi fără să fie asigurată armătura galeriilor, deseori avînd loc numeroase accidente. Faţă de rezervele minei, extracţia de cărbune era relativ mică, zilnic de 8—10 tone de cărbune. Un avînt puţin mai mare mina a luat în preajma primului război mondial, cînd fabrica de sticlă înfiinţată în comună, solicita cantităţi destul de mari fie cărbune. Aceasta a fost doar un foc de paie; izbucnirea primului război mondial a determinat închiderea concomitentă a minei şi a fabricii de sticlă. In 1920 mina şi-a redeschis porţile. Fără să i se aducă vreo îmbunătăţire radicală, mina a funcţionat pînă în toamna anului 1944, fiind închisă apoi pînă în anul 1950. In acest an, mina şi-a re-, luat activitatea în condiţii grele. A început o nouă etapă în istoria ei. IN GALERII Lumina lămpilor de carbid alungă întunericul din mină. Zgomotul vagonetelor, clinchetul mecanic al lopeţilor, glasurile minerilor; toate acestea arătau că în mină activitatea este în toi. Pe maistrul artificiei Kalaji Anton cu care voiam să stau de vorbă, l-am găsit la capătul unei galerii unde tocmai lucra. Drept „ghid“ mi-a servit perforatorul săli mecanic, care era în funcţiune. Terminînd de dat ultima gaură şi aprinzînd fitilurile dinamitei, ne-am îndreptat grăbiţi spre o galerie perpendiculară. Aici, feriţi de pericolul exploziei, la lumina lămpii sale şi aşezaţi pe doi bolovani de cărbune care ne serveau drept fotolii, am început să discutăm ca doi vechi prieteni, despre munca în mină. — Acum opt ani cînd s-a redeschis mina, condiţiile de lucru erau extrem de grele. Apa din mină pe care o întîlneai la tot pasul, galeriile fără să fie asigurate , cu armătura necesară, mijloacele primitive de extracţie, îngreunau nespus de mult munca, randamentul minei fiind redus. Lichidarea acestor lipsuri s-a făcut în mare parte cu sprijinul întreprinderii regionale extractive miniere, care a înzestrat mina cu utilaje moderne Pompe centrifugale puternice au permis evacuarea apei din mină, grupurile electrogene pentru furnizarea energiei electrice au înlocuit vechiul cazan cu aburi, trolii de extracţie şi de manevră înlocuiesc tot mai mult munca manuală a vagonetarilor. Cea mai bună securitate a muncii s-a făcut prin armarea galeriilor şi în special prin asigurarea ventilaţiei minei. Bioxidul de carbon care emană din straturile de cărbune sufoca înainte pe mineri. Uitaţi, spuse el,, şi lăsă lampa de carbid tot mai jos. Pe măsură ce lampa de carbid cobora, luminiţa începea să pîlpîie, să fumege, ca apoi să se stingă complet. Aprinzînd-o din nou, Kalaj. Anton reluă : — Puțurile de aeraj și ventilatoarele puternice elimină în continuu bioxidul de carbon, împrospătînd mina în permanență cu aer proaspăt. O bubuitură puternică, urmată la interval de cîteva secunde de altele, stinse pentru a doua oară lampa noastră de carbid. — Dinamita şi-a făcut efectul, mă linişti Kalaji Anton. Şeful de echipă Szűcs Ion, cu cei doi ortaci ai săi puteau să-şi continue activitatea cu mult spor; vagonete întregi de aur ne-gru îi aşteaptă. SUCCESE ŞI VICTORY Cărbunele brun extras din mina Borsec este de bună calitate, rivalizînd cu cel din Valea Jiului, fapt pentru care este cerut şi livrat în toate fabricile din ţară. Rezervele minei sînt foarte mari, calculele inginerilor arătînd că mina va putea fi activă timp de peste 200 ani. Se exploatează deocamdată primul strat, însă forările efectuate au arătat că stratul II şi următoarele au o calitate şi mai bună. In cursul acestui an, s-a deschis un orizont nou, s-a construit o linie ferată pentru transportul la suprafaţa, s-a montat încă un ventilator electric şi s-a terminat construcţia unei linii de înaltă tensiune între uzina electrică şi puţul de extracţie, lungă de 1.000 m. De asemenea, este în curs de termi- nare, noul turn de extracţie ce va fi , gata peste o săptămînă. Toate acestea, au permis ca producţia de cărbune să crească de peste 20 ori faţă de 1944. . Pentru muncitorii şi salariaţii minei s-au construit din fondurile intreprin- derii o baie centrală, un club, precum şi o vilă nentru odihnă la staţiunea , Borsec. .Minerii sunt recunoscători partidului şi guvernului de condiţiile de muncă, bune, noi create, dînd tot mai mult! : cărbune peste plan patrie. Recent, nn , ziua de 22 august au organizat în cinstea celei de a 14-a aniversări a eliberării patriei noastre o zi-record. Cele mai bune rezultate le-au realizat echipele conduse de Krammer Ştefan şi Fazekas Ştefan, care şi-au realizat planul în proporţie de 125 la sută, res- pectiv de 119 la sută. E. GEORGESCU A treia consfătuire a tinerilor inovatori Grupuri, grupuli de tineri muncitori, tehnicieni şi ingineri se îndreptau in dimineaţa zilei de 31 august înspre Casa de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş, unde se ţinea a IlI-a consfătuire a tinerilor inovatori din regiune. Fiecare delegat participant la constituire era preocupat de ce va spune, ce va arăta din realizările obţinute de tovarăşii săi, să poată asimila tot ceea ce se discută, pentru ca reîntors acasă să împărtăşească şi celorlalţi tineri învăţămintele acestei consfătuiri. Alături de tinerii inovatori, au venit la consfătuire şi ingineri, conducători de întreprinderi, delegaţi ai comitetelor regionale U.T.M. din Hunedoara, Galaţi, Iaşi, Craiova şi din alte regiuni. A participat şi tov. Koppăndi Alexandru, secretar al C.C. al U.T.M. , secretarul Consiliului Central A.S.I.T., delegaţi din partea C.C.S. şi alţii. Atmosfera ce domnea confirma din plin evenimentul important ce avea loc. Unii dintre tinerii participanţi erau mîndri de rezultatele obţinute, iar alţii erau frămîntaţi de gîndul că ar fi putut face mai mult, că nu trebuiau să se mulţumească cu aceste rezultate. Prin discuţiile purtate tinerii inovatori şi ceilalţi participanţi la consfătuire, au scos în evidenţă rezultatele obţinute şi metodele folosite în munca lor dusă pentru înflorirea tinerei noastre industrii socialiste. Numărul întreprinderilor participante la concursul „Tineri inovatori“ s-a ridicat la 60, al inovatorilor la 500, iar al inovatorilor direct productivi la 260, dintre care 15 fete. Tinerii muncitori, ingineri şi tehnicieni de la „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş pot fi mândri de amploarea ce a luat-o iniţiativa lor, de importanţa ei în realizarea de economii, mai ales dacă această iniţiativă se va extinde în rîndurile tuturor tinerilor. Sînt mîndri de rezultatele muncii lor şi tinerii de la uzinele de fier Vlăhiţa, care au cîştigat premiul 1 pe ramura de producţie. Cînd s-a lansat chemarea tinerilor de la „Encsel Mauriciu“, la uzinele de fier Vlăhiţa nu exista nici un tînăr inovator, iar în prezent sînt 27. La I.F.I.L. Reghin, — a arătat tînărul Mileşan Eugen — la prima consfătuire nici nu exista cabinet tehnic. Acum la întreprinderea noastră sînt 31 de inovatori, iar cercul A.S.I.T. ş i cabinetul tehnic îşi trăiesc viaţa. Drept rezultat, tinerii inovatori de aici au ocupat locul I pe ramura de producţie. Asemenea cabinete tehnice şi cercuri A.S.I.T. au existat şi la alte întreprinderi. Propunerea tinerilor de a se lua măsuri pentru ca acestea să devină organe active de mobilizare a tinerilor în mişcarea de inovaţii, să grupeze în jurul lor pe cei mai buni ingineri, tehnicieni, inovatori şi muncitori fruntaşi, a făcut să crească considerabil numărul inovatorilor. Nu acelaş lucru se poate spune însă despre activitatea cabinetului tehnic şi a organizaţiei U.T.M. de la I.R.U.M. Reghin, care deşi au fost fruntaşe în mişcarea de inovaţii în primele etape, azi se află printre codaşi. Elanul tinerilor s-a văzut din rezultatele obţinute. Ele puteau fi însă şi mai mari dacă s-ar fi muncit mai mult şi mai organizat. Celor spuse de inginerul Magyari Lajos, de la I.F.E.T. Reghin merită să li se acorde toată atenţia : „Noile promoţii de ingineri trebuie să nu uite că ţara a cheltuit pentru ei foarte mult. Regimul democrat-popular creşte oameni noi. Se aşteaptă deci ca tinerii ingineri să fie ataşaţi de muncitori, să ajute în muncă, să studieze şi să dea importanţă propunerilor făcute de aceştia“. Din generaţia nouă de inovator, fac parte mulţi dintre tinerii pârtieiparţi la consfătuire. Chimistul Radvány László de la T.R.C.L. Tg. Mureş, inovator fruntaş, s-a prezentat la consfătuire nu numai pentru ca să ocupe un loc în sală, ci ca să contribuie la extinderea şi mai mult a mişcării de inovaţii. Exemplele lui concrete prezentate la consfătuire, prin citirea anunţului apărut în ziarul „Constructorul“ care popularizează şi anunţă pe cei interesaţi de noul succes al grupului de inovatori de la T.R.C.L. Tg. Mureş care au realizat lagăre din rulit, demonstrează marea importanţă a inovaţiilor. Numai în oraşul Tg. Mureş, a arătat primul secretar al Comitetului orăşenesc U.T.M., au fost realizate în a treia etapă economii de 480.000 lei, iar în cursul celor trei etape s-au făcut economii de 1.667.000 lei. E plăcut să trăiești asemenea momente de entuziasm tineresc, de încredere în viitor, convins că rezultatele vor fi în viitor și mai bune. E semnificativă în acest sens cifra de 2.341.030 lei, ce reprezintă economiile obţinute în urma inovaţiilor aplicate în anul 1957. Pentru ca în viitor să se înregistreze cifre şi mai grăitoare, trebuie să se trezească din moleşeală şi acele întreprinderi care au introdus numai formal această mişcare ca: U.I.L. şi I.F.E.T. Topliţa, Depoul C.F.R. Ciceu şi Tg. Mureş, I.A.R.T. Miercurea Ciuc şi altele. Ele sunt chemate să extindă iniţiativa tinerilor de la „Encsel Mauriciu“. De asemenea cabinetele tehnice, cercurile A.S.I.T. şi organele sindicale să sprijine organizaţiile U.T.M. în realizarea acestei frumoase iniţiative. In timpul pauzelor consfătuirii participanţii vizitează expoziţia inovatorilor din Tg. Mureş . ET^tBaia roșie B ■ ,y~' acvt*«._________ ■____________ Ştiri de la „Republica** Un non sortiment — „Autogaizer“ Cu un an şi ceva în urmă, un colectiv restrîns de tehnicieni şi muncitori de la „Republica“ din Reghin a luat prerioasa iniţiativă de a fabrica în îndeprinderea lor — pe baza unui prototip original „Junker“ — cu unele modificări „Autogaizere"! Cum această întreprindere nu este dotată cu toate cele necesare unei astfel de producţii, întregul aparat a fost executat cu mîna. Primele încercări au eşuat. Iniţiatorii nu s-au dat însă bătuţi. Au luat lucrurile de la început. „Eram siguri de reuşită“ — declară azi Puskás Carol, maistrul şi Horváth Zoltán, lăcătuş mecanic. Ceea ce ne-a dat multă bătaie de cap la confecţionarea primului nostru „Autogaizer“ —au mărturisit interlocutorii mei — a fost radiatorul, care de fapt e inima, viaţa întregului aparat. Clamele radiatorului la început nu erau lipite. Aparatul însă funcţiona bine. Apa se încălzea greu. Era tocmai ceea ce noi doream să fie invers. Unii din colegii noştri, mai „răutăcioşi“ rîdeau de unele insuccese ale noastre, spunînd că ne ţinem de „prostii (?)“. După noi studii şi documentări, făcute cu ajutorul tehnicianului Hugo Leopold, clamele radiatorului au fost lipite şi aranjate în aşa fel încît „creierul autogaizerului“ a funcţionat minunat. Spre satisfacţia noastră şi în ciudă pesimiştilor, ultima încercare a probei a fost încununată de succes. Autogaizerul nostru încălzeşte 10 litri apă pe minut la o temperatură de 60 grade. E important să se ştie că producţia în serie a noului sortiment „Autogaizer“ fabricat de întreprinderea locală „Republica“ se poate utiliza deopotrivă la gazul metan şi la buteliile de aragaz, cu o singură modificare simplă : schimbarea arzătorului. In afară de aceasta pentru întreprindere nu necesită investiţii speciale. Oamenii harnici de aici vor trece peste greutăţi, cum de altfel primul examen l-au şi luat cu foarte bine. Pe piaţă se vor putea cumpăra în curînd produse din noul sortiment fabricat la întreprinderea „Republica“ din Reghin. Noul autogaizer produs la „Republica“ Reghin. Realizări de plan şi angajamente Deşi au trecut cîteva zile de la 23 August, se cade a face cunoscut felul în care colectivul de muncitori tehniieni şi ingineri de la întreprinderea industrială raională „Republica“ din Reghin şi-a realizat angajamentele luate. Producţia globală anuală e deja realizată în proporţie de 77,2 la sută, producţia marfă 75,2 la sută, producţia bunurilor de larg consum 84,1 la sută, iar producţia principalelor sortimente 78,3 la sută. La fel a fost realizat şi depăşit planul la aceste sortimente şi pe luna august. De la începutul anului şi pînă în prezent au fost făcute de către colectivul de muncă de aici 22 propuneri de inovaţii, perfecţionări şi raţionalizări. De menţionat că în cinstea zilei de 23 August au fost aplicate cu succes 10 din acestea. Strădania muncitorilor a fost răsplătită cu suma de 2.739 lei. Economiile antecalculate la cinci din cele zece sînt de 1.292 lei. Valoarea economiilor şi a produselor date peste plan de acest colectiv de muncă în cinstea zilei de 23 August şi în continuare pînâ la sfîrşitul lunii august se ridică la suma de 605.150 lei. Toate acestea arată că la „Republica“ Reghin sînt create condiţii de îmbunătăţire continuă a procesului de producţie, şi a produselor. Trasee noi cu autobuse In urma dezvoltării capacitaţii de producţie a fabricii de autovehicole din ţara noastră, I.R.T.A. Tg. Mureş a fost înzestrată cu noi autovehicole, lucru care a făcut posibilă deschiderea de noi trasee şi prin acele sate din Regiunea Autonomă Maghiară, unde niciodată sub regimul capitalist nu au circulat curse de călători.____ In ziua de 22 august a. c. mare a fost bucuria locuitorilor din comunele Glodeni, Toldal, Fărăgău, Filpişul Mare și din alte sate, cînd au văzut cu ochii lor pentru prima dată că circulă autobuse prin satele lor de două ori pe zi. HASMASAN IOSIF 7kmwMmnft 1C0MREGI0000P caută spre angajare : __ Un responsabil depozit de mărfuri gros specializat în ramura fier şi maşini uz agricole, în următoarele condiţii: — cel puţin 7 clase primare — 10 ani practică Pentru detalii cei interesaţi se vor adresa la sediul întreprinderii din Tg. Mureș, str. Pavlov nr. 3. Anunţ „ICOMREGIOCOOP“ aduce la cunoştinţa populaţiei consumatoare că prin magazinul din str. Kossuth Lajos nr. 58, vinde confecţii diferite — metraj, tricotaje, încălţăminte, articole de fierărie cît şi articole de uz casnic la preţuri foarte reduse. Anunţ întreprinderea Centrală Termo Electrică „Steaua roşie“ Fîntînele, raionul Sîngeorgiu de Pădure, caută funcţionar pentru postul de contabil revizor principal, cu salarizarea între limitele : 950—1.125 în următoarele condiţii de studii şi stagiu : 1. — Absolvent I.S.E.P., licenţiat al Academiei Comerciale, cu nr. stagiu în funcţie de revizor contabil de un an sau: 2. Absolvent al Şcolii medii financiar-contabilă bacalaureat comercial, stagiu 3 ani in funcţie de revizor contabil, întreprinderea asigură locuinţă. Întreprinderea de Gospodărie Locativă Tg. Mureş caută spre angajare inginer sau tehnician care să cunoască şi lucrările de instalaţie. Informaţii, zilnic între orele 8—13 la camera 83 Sfatul popular al oraşului Tg. Mureş. DIRECŢIUNEA ÎNTREPRINDERII PUBLICAŢIE Centrul de librării şi difuzare a cărţii anunţă că termenul de rezolvare a ghicitorii literare „Iubiţi Cartea“ s-a prelungit pînă la data de 30 septembrie.