Steaua Roşie, septembrie 1958 (Anul 7, nr. 630-637)

1958-09-03 / nr. 630

MI DE CĂRBUNI DIN BORSEC Cărbunele, această materie primă de mare importanţă ţării noastre, se află răspindit in cele mai diferite locu­ri din ţară. Ie găseşti în bogatele zăcă­minte din Valea Jiului, în Moldova, în dealurile subcarpatice. Multiplele lui întrebuinţări şi nevoia mereu crescîndă a tinerei noastre industrii, fac să creas­că an de an producţia globală ex­trasă. La aceasta, mina de cărbuni din Borsec, îşi aduce şi ea aportul său, li­­pind economi­i noastre naţionale căr­bune tot mai mult şi de bună calitate. SCURT ISTORIC AL MINEI Printre cele mai vechi mine din re­giunea noastră, se numără şi mina Borsec de unde se extrage cărbunele brun. Nu se poate pretiza data cînd a fost deschisă această mină, însă urme­le descoperite presupun deschiderea ei încă de la sfîrşitul secolului al XVTII- lea. Straturile de cărbune care se a­­flau la suprafaţă, a permis ca exploa­tarea minei să se facă în condiţiuni relativ uşoare. Treptat, mina şi-a ex­tins suprafaţa, totodată începînd şi pri­mele exploatări la subteran. Minerii lu­crau în condiţii neomeneşti, neexis­tind nici o securitate a muncii şi fără să fie asigurată armătura galeriilor, deseori avînd loc numeroase acciden­te. Faţă de rezervele minei, extracţia de cărbune era relativ mică, zilnic de 8—10 tone de cărbune. Un avînt puţin mai mare mina a luat în preajma pri­mului război mondial, cînd fabrica de sticlă înfiinţată în comună, solicita cantităţi destul de mari fie cărbune. Aceasta a fost doar un foc de paie; izbucnirea primului război mondial a determinat închiderea concomitentă a minei şi a fabricii de sticlă. In 1920 mina şi-a redeschis porţile. Fără să i se aducă vreo îmbunătăţire radicală, mina a funcţionat pînă în toamna a­­nului 1944, fiind închisă apoi pînă în anul 1950. In acest an, mina şi-a re-, luat activitatea în condiţii grele. A în­ceput o nouă etapă în istoria ei. IN GALERII Lumina lămpilor de carbid alungă întunericul d­in mină. Zgomotul vago­netelor, clinchetul mecanic al lopeţilor, glasurile minerilor; toate acestea ară­­­tau că în mină activitatea este în toi. Pe maistrul artificiei Kalaji Anton cu care voiam să stau de vorbă, l-am gă­sit la capătul unei galerii unde tocmai lucra. Drept „ghid“ mi-a servit perfo­ratorul săli mecanic, care era în func­ţiune. Terminînd de dat ultima gaură şi aprinzînd fitilurile dinamitei, ne-am îndreptat grăbiţi spre o galerie perpen­diculară. Aici, feriţi de pericolul ex­ploziei, la lumina lămpii sale şi aşe­zaţi pe doi bolovani de cărbune care ne serveau drept fotolii, am început să discutăm ca doi vechi prieteni, des­pre munca în mină. — Acum opt ani cînd s-a redeschis mina, condiţiile de lucru erau extrem de grele. Apa din mină pe care o în­­tîlneai la tot pasul, galeriile fără să fie asigurate , cu armătura necesară, mijloacele primitive de extracţie, în­greunau nespus de mult munca, ran­damentul minei fiind redus. Lichidarea acestor lipsuri s-a făcut în mare parte cu sprijinul întreprinde­rii regionale extractive miniere, care a înzestrat mina cu utilaje moderne Pompe centrifugale puternice au per­mis evacuarea apei din mină, grupu­rile electrogene pentru furnizarea e­nergiei electrice au în­locuit vechiul ca­zan cu aburi, trolii de extracţie şi de manevră înlocuiesc tot mai mult mun­ca manuală a vagonetarilor. Cea mai bună securitate a muncii s-a făcut prin armarea galeriilor şi în special prin asigurarea ventilaţiei minei. Bioxidul de carbon care emană din straturile de cărbune sufoca înainte pe mineri. Ui­taţi, spuse el,, şi lăsă lampa de carbid tot mai jos. Pe măsură ce lampa de carbid cobora, luminiţa începea să pîl­­pîie, să fumege, ca apoi să se stingă complet. Aprinzînd-o din nou, Kalaj. Anton reluă : — Puțurile de aeraj și ventilatoarele puternice elimină în continuu bioxidul de carbon, împrospătînd mina în per­manență cu aer proaspăt. O bubuitură puternică, urmată la interval de cîteva secunde de altele, stinse pentru a doua oară lampa noas­tră de carbid. — Dinamita şi-a făcut efectul, mă linişti Kalaji Anton. Şeful de echipă Szűcs Ion, cu cei doi ortaci ai săi puteau să-şi continue activitatea cu mult spor; vagonete întregi de aur ne-­­­gru îi aşteaptă. SUCCESE ŞI VICTOR­Y Cărbunele brun extras din mina Bor­sec este de bună calitate, rivalizînd cu cel din Valea Jiului, fapt pentru care este cerut şi livrat în toate fabricile din ţară. Rezervele minei sînt foarte mari, calculele inginerilor arătînd că mina va putea fi activă timp de peste 200 ani. Se exploatează deocamdată primul strat, însă forările efectuate au arătat că stratul II şi următoarele au o calitate şi mai bună. In cursul acestui an, s-a deschis un orizont nou, s-a construit o linie ferată­­ pentru transportul la suprafaţa, s-a montat încă un ventilator electric şi­­ s-a terminat construcţia unei linii de­­ înaltă tensiune între uzina electrică şi­­ puţul de extracţie, lungă de 1.000 m.­­ De asemenea, este în curs de termi-­ nare, noul turn de extracţie ce va fi , gata peste o săptămînă. Toate acestea, au permis ca producţia de cărbune să crească de peste 20 ori faţă de 1944. . Pentru muncitorii şi salariaţii minei­­ s-au construit din fondurile intreprin-­­ der­ii o baie centrală, un club, precum şi o vilă nentru odihnă la staţiunea , Borsec. .Minerii sunt recunoscători partidului şi guvernului de condiţiile de muncă,­­ bune, noi create, dînd tot mai mult! : cărbune peste plan patrie­. Recent, nn , ziua de 22 august au organizat în cin­stea celei de a 14-a aniversări a elibe­­­­rării patriei noastre o zi-record. Cele mai bune rezultate le-au realizat echi­pele conduse de Kra­mmer Ştefan şi Fazekas Ştefan, care şi-au realizat­­ planul în proporţie de 125 la sută, res-­­ pectiv de 119 la sută­. E. GEORGESCU A treia consfătuire a tinerilor inovatori Grupuri, grupul­i de tineri munci­tori, tehnicieni şi ingineri se îndrep­­tau in dimineaţa zilei de 31 august înspre Casa de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş, unde se ţinea a IlI-a consfătuire a tinerilor inovatori din regiune. Fiecare delegat participant la con­stituire era preocupat de ce va spune, ce va arăta din realizările obţinute de tovarăşii săi, să poată asimila tot ceea ce se discută, pentru ca reîntors acasă să împărtăşească şi celorlalţi tineri învăţămintele acestei consfă­tuiri. Alături de tinerii inovatori, au ve­nit la consfătuire şi ingineri, condu­cători de întreprinderi, delegaţi ai comitetelor regionale U.T.M. din Hu­nedoara, Galaţi, Iaşi, Craiova şi din alte regiuni. A participat şi tov. Kop­­păndi Alexandru, secretar al C.C. al U.T.M. , secretarul Consiliului Central A.S.I.T., delegaţi din partea C.C.S. şi alţii. Atmosfera ce domnea confirma din plin evenimentul important ce avea loc. Unii dintre tinerii participanţi erau mîndri de rezultatele obţinute, iar alţii erau frămîntaţi de gîndul că ar fi putut face mai mult, că nu trebuiau să se mulţumească cu aceste rezul­tate. Prin discuţiile purtate tinerii ino­vatori şi ceilalţi participanţi la con­sfătuire, au scos în evidenţă rezulta­tele obţinute şi metodele folosite în munca lor dusă pentru înflorirea ti­nerei noastre industrii socialiste. Numărul întreprinderilor participante la concursul „Tineri inovatori“ s-a ridicat la 60, al inovatorilor la 500, iar al inovatorilor direct productivi la 260, dintre care 15 fete. Tinerii muncitori, ingineri şi tehni­cieni de la „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş pot fi mândri de amploarea ce a luat-o iniţiativa lor, de importanţa ei în realizarea de economii, mai ales dacă această iniţiativă se va extinde în rîndurile tuturor tinerilor. Sînt mîndri de rezultatele muncii lor şi tinerii de la uzinele de fier Vlăhiţa, care au cîştigat premiul 1 pe ramura de producţie. Cînd s-a lansat chemarea tinerilor de la „Encsel Mau­riciu“, la uzinele de fier Vlăhiţa nu exista nici un tînăr inovator, iar în prezent sînt 27. La I.F.I.L. Reghin, — a arătat tî­­nărul Mileşan Eugen — la prima consfătuire nici nu exista cabinet teh­nic. Acum la întreprinderea noastră sînt 31 de inovatori, iar cercul A.S.I.T. ş i cabinetul tehnic îşi trăiesc viaţa. Drept rezultat, tinerii inovatori de aici au ocupat locul I pe ramura de producţie. Asemenea cabinete tehnice şi cercuri A.S.I.T. au existat şi la alte întreprinderi. Propunerea tinerilor de a se lua măsuri pentru ca acestea să devină organe active de mobilizare a tinerilor în mişcarea de inovaţii, să grupeze în jurul lor pe cei mai buni ingineri, tehnicieni, inovatori şi mun­citori fruntaşi, a făcut să crească con­siderabil numărul inovatorilor. Nu acelaş lucru se poate spune însă despre activitatea cabinetului tehnic şi a organizaţiei U.T.M. de la I.R.U.M. Reghin, care deşi au fost fruntaşe în mişcarea de inovaţii în primele etape, azi se află printre codaşi. Elanul tinerilor s-a văzut din re­zultatele obţinute. Ele puteau fi însă şi mai mari dacă s-ar fi muncit mai mult şi mai organizat. Celor spuse de inginerul Magyari Lajos, de la I.F.E.T. Reghin merită să li se acorde toată atenţia : „Noile promoţii de in­gineri trebuie să nu uite că ţara a cheltuit pentru ei foarte mult. Regi­mul democrat-popular creşte oameni noi. Se aşteaptă deci ca tinerii ingi­neri să fie ataşaţi de muncitori, să­­ ajute în muncă, să studieze şi să dea importanţă propunerilor făcute de a­ceştia“. Din generaţia nouă de inovator, fac parte mulţi dintre tinerii pârtiei­par­ţi la consfătuire. Chimistul Radvány László de la T.R.C.L. Tg. Mureş, ino­vator fruntaş, s-a prezentat la consfă­tuire nu numai pentru ca să ocupe un loc în sală, ci ca să contribuie la extinderea şi mai mult a mişcării de inovaţii. Exemplele lui concrete prezentate la consfătuire, prin citirea anunţului apărut în ziarul „Constructorul“ care popularizează şi anunţă pe cei inte­resaţi de noul succes al grupului de inovatori de la T.R.C.L. Tg. Mureş care au realizat lagăre din rulit, de­monstrează marea importanţă a ino­vaţiilor. Numai în oraşul Tg. Mureş, a arătat primul secretar al Comitetului orăşe­nesc U.T.M., au fost realizate în a treia etapă economii de 480.000 lei, iar în cursul celor trei etape s-au fă­cut economii de 1.667.000 lei. E plăcut să trăiești asemenea mo­mente de entuziasm tineresc, de în­credere în viitor, convins că rezulta­tele vor fi în viitor și mai bune. E semnificativă în acest sens cifra de 2.341.030 lei, ce reprezintă economiile obţinute în urma inovaţiilor aplicate în anul 1957. Pentru ca în viitor să se înregistre­ze cifre şi mai grăitoare, trebuie să se trezească din moleşeală şi acele în­­treprinderi care au introdus numai for­mal această mişcare ca: U.I.L. şi I.F.E.T. Topliţa, Depoul C.F.R. Ciceu şi Tg. Mureş, I.A.R.T. Miercurea Ciuc şi altele. Ele sunt chemate să extindă iniţiativa tinerilor de la „Encsel Mau­riciu“. De asemenea cabinetele tehni­ce, cercurile A.S.I.T. şi organele sin­dicale să sprijine organizaţiile U.T.M. în realizarea acestei frumoase iniţia­tive. In timpul pauzelor consfătuirii participanţii vizitează expoziţia inovatorilor­­ din Tg. Mureş . ET^tBaia roșie B ■ ,­y~' acvt*«._________ ■____________ Ştiri de la „Republica** Un non sortiment — „Autogaizer“ Cu un an şi ceva în urmă, un colec­­tiv restrîns de tehnicieni şi muncitori de la „Republica“ din Reghin a luat prerioasa iniţiativă de a­ fabrica în în­­deprinderea lor — pe baza unui pro­­toti­p original „Junker“ — cu unele modificări „Autogaizere"! Cum aceas­­tă întreprindere nu este dotată cu toa­te cele necesare unei astfel de pro­ducţii, întregul aparat a fost executat cu mîna. Primele încercări au eşuat. Iniţiato­rii nu s-au dat însă bătuţi. Au luat lu­crurile de la început. „Eram siguri de reuşită“ — declară azi Puskás Carol, maistrul şi Horváth Zoltán, lăcătuş mecanic. Ceea ce ne-a dat multă bătaie de cap la confecţionarea primului nostru „Autogaizer“ —­­au mărturisit interlo­cutorii mei — a fost radiatorul, care de fapt e inima, viaţa întregului apa­rat. Clamele radiatorului la început nu erau lipite. Aparatul însă funcţiona bi­ne. Apa se încălzea greu. Era tocmai ceea ce noi doream să fie invers. Unii din colegii noştri, mai „răutăcioşi“ rî­­deau de unele insuccese ale noastre, spunînd că ne ţinem de „prostii (?)“.­ După noi studii şi documentări, făcute cu ajutorul tehnicianului Hugo­ Leo­pold, clamele radiatorului au fost lipi­te şi aranjate în aşa fel încît „creierul autogaizerului“ a funcţionat minunat. Spre satisfacţia noastră şi în ciudă pesimiştilor, ultima încercare a probei a fost încununată de succes. Autogai­­zerul nostru încălzeşte 10 litri apă pe minut la o temperatură de 60 grade. E important să se ştie că producţia în serie a noului sortiment „Autogai­zer“ fabricat de întreprinderea locală „Republica“ se poate utiliza deopotri­vă la gazul­ metan şi la buteliile de a­­ragaz, cu o singură modificare simplă : schimbarea arzătorului. In afară de a­­ceasta pentru întreprindere nu necesi­tă investiţii speciale. Oamenii harnici de aici vor trece peste greutăţi, cum de altfel primul examen l-au şi luat cu foarte bine. Pe piaţă se vor putea cumpăra în curînd produse din noul sortiment fabricat la întreprinderea „Republica“ din Reghin. Noul autogaizer produs la „Republica“ Reghin. Realizări de plan şi angajamente Deşi au trecut cîteva zile de la 23 August, se cade a face cunoscut felul în care colectivul de muncitori tehni­­­ieni şi ingineri de la întreprinderea industrială raională „Republica“ din Reghin şi-a realizat angajamentele luate. Producţia globală anuală e deja rea­lizată în proporţie de 77,2 la sută, pro­ducţia marfă 75,2 la sută, producţia bunurilor de larg consum 84,1 la sută, iar producţia principalelor sortimente 78,3 la sută. La fel a fost realizat şi depăşit planul la aceste sortimente şi pe luna august. De la începutul anului şi pînă în pre­zent au fost făcute de către­ colectivul de muncă de aici 22 propuneri de ino­­vaţii, perfecţionări şi raţionalizări. De menţionat că în cinstea zilei de 23 Au­gust au fost aplicate cu succes 10 din acestea. Strădania muncitorilor a fost răsplătită cu suma de 2.739 lei. Eco­nomiile antecalculate la cinci din cele zece sînt de 1.292 lei. Valoarea economiilor şi a produse­lor date peste plan de acest colectiv de muncă în cinstea zilei de 23 August şi în continuare pînâ la sfîrşitul lunii august se ridică la suma de 605.150 lei. Toate acestea arată că la „Repu­blica“ Reghin sînt create condiţii de îmbunătăţire continuă a procesului de producţie, şi a produselor. Trasee noi cu autobuse In urma dezvoltării capacitaţii de producţie a fabricii de autovehicole din ţara noastră, I.R.T.A. Tg. Mureş a fost înzestrată cu noi autovehicole, lucru care a făcut posibilă deschide­rea de noi trasee şi prin acele sate din Regiunea Autonomă Maghiară, unde niciodată sub regimul capitalist nu au circulat curse de călători.____ In ziua de 22 august a. c. mare a fost bucuria locuitorilor din comunele Glodeni, Toldal, Fărăgău, Filpişul Mare și din alte sate, cînd au văzut cu ochii lor pentru prima dată că circulă autobuse prin satele lor de două ori pe zi. HASMASAN IOSIF 7kmwMmnft 1C0MREGI0000P caută spre angajare : __ Un responsabil depozit de mărfuri­ gros specializat în ramura fier şi maşini uz agri­cole, în următoarele condiţii: — cel puţin 7 clase primare — 10 ani practică Pentru detalii cei interesaţi se vor adresa la sediul între­prinderii din Tg. Mureș, str. P­avlov nr. 3. Anunţ „ICOMREGIOCOOP“ aduce la cunoştinţa populaţiei consu­matoare că prin magazinul din str. Kossuth Lajos nr. 58, vinde confecţii diferite — metraj, tri­cotaje,­­ încălţăminte, artico­le de fierărie cît şi articole de uz casnic la preţuri foarte re­duse. Anunţ întreprinderea Centrală Ter­mo Electrică „Steaua roşie“ Fîntînele, raionul Sîngeorgiu de Pădure, caută funcţionar pentru postul de contabil re­vizor principal, cu salarizarea între limitele : 950—1.125 în următoarele condiţii de studii şi stagiu : 1. — Absolvent I.S.E.P., li­cenţiat al Academiei Comer­ciale, cu nr. stagiu în funcţie de revizor contabil de un an sau: 2.­­ Absolvent al Şcolii me­dii financiar-contabilă baca­laureat comercial, stagiu 3 ani in funcţie de revizor contabil, întreprinderea asigură lo­cuinţă. Întreprinderea de Gospodărie Lo­­cativă Tg. Mureş caută spre angaja­re inginer sau tehnician care să cu­noască şi lucrările de instalaţie. Informaţii, zilnic între orele 8—13 la camera 83 Sfatul popular al ora­şului Tg. Mureş. DIRECŢIUNEA ÎNTREPRINDERII PUBLICAŢIE Centrul de librării şi difuzare a cărţii anunţă că termenul de rezol­vare a ghicitorii literare „Iubiţi Car­tea“ s-a prelungit pînă la data de 30 septembrie.

Next