Steaua Roşie, iunie 1959 (Anul 8, nr. 708-715)
1959-06-13 / nr. 711
Retribuţia suplimentara — mijloc de sporire a producţiei Frînturi din drumul parcurs de Eueren! Locuitorii satului Lueriu sînt vestiţi nu numai ca buni dansatori sau cîntăreţi, ci şi ca buni gospodari şi pricepuţi crescători de animale. Despre colectiva din Lueriu, despre membrii ei şi despre faptele lor s-a scris de nenumărate ori şi se va mai scrie. Sînt oameni harnici şi merită să se scrie despre ei. In anul 1950, cînd cei din Luieriu au format gospodăria agricolă colectivă, doar 49 familii erau hotărîte să pornească pe acest drum. Fondul de bază al gospodăriei colective era de 120.000 lei. Anii s-au scurs chiar dacă unii n-au vrut să-i numere. Şi fiecare an încheiat de colectiviştii din Lueriu era o izbîndă pentru ei, iar pentru acei care erau pe dinafară erau ani plini de învăţăminte. Nu e cazul să facem o statistică din care să reiasă cum a crescut numărul membrilor în gospodăria agricolă colectivă, a hectarelor, veniturilor și a fondului de bază. E de ajuns să amintim că tocmai aceste rezultate au făcut ca în anul 1958, la 16 noiembrie, ultima familie din sat s-a prezentat la sfatul popular cu cererea pentru a fi primită în întovărăşirea din sat. De la acea dată Lueriul a trecut în rîndul satelor cu agricultura complet cooperativizată. Sfîrşitul aceluiaşi an a adus o altă izbîndă pentru colectivişti. Fondul de bază al gospodăriei colective a ajuns la 1.168.059 lei, iar numărul membrilor a crescut la 136 familii. Cifrele vorbesc mai mult decît comentariile ce ar urma să fie făcute pe marginea lor. Dorinţa comuniştilor şi a colectiviştilor din Literiu este de a munci în aşa fel încît să obţină producţii tot mai mari la hectar, să sporească numărul de animale, să mărească veniturile gospodăriei. Discuţii, propuneri au fost destule. Din documentele Consfătuirii de la Constanţa, colectiviştii au învăţat multe. Membrii de partid au arătat că acolo se vorbeşte şi despre retribuirea muncii nu numai după zilele muncă ci şi după producţia obţinută. Ce-ar fi dacă şi la Lucriu s-ar pune în practică acest procedeu. Li s-a explicat oamenilor, iar aceştia au fost de acord. S-a hotărît ca plata muncii după acest principiu să fie făcută pentru început la culturile de sfeclă de zahăr, porumb şi cartofi. E suficient să amintim că plivitul cerealelor păioase s-a făcut de două ori, lucrare care în alţi ani se făcea doar odată. La toate culturile praşila I s-a făcut la timp. La sfecla de zahăr s-a terminat şi praşila 11-a precum şi răritul. Fiind vorba de calitatea muncii, de un alt fel de retribuire a muncii, e nevoie şi de un control mai atent. Oamenii nu muncesc toţi la fel. Unii lucrează mai bine, alţii... Tocmai pentru a preveni unele neînţelegeri, în cadrul gospodăriei s-a format o comisie de recepţionare a lucrărilor. Comisia e formată din preşedintele gospodăriei, brigadieri, şefi de echipă şi membrii comisiei de revizie. Orice recepţie se face numai la 3 zile după terminarea lucrărilor. In felul acesta se poate constata starea culturii, dacă buruienile au fost tăiate etc. La ultima recepţie care a avut loc, brigada întîi condusă de Poenaru Teodor a ieşit fruntaşă, întrecerea pentru o muncă de calitate se desfăşoară nu numai între brigăzi ci şi între echipe. De data aceasta echipa fruntaşă pe gospodărie este cea condusă de Morar Feronica care de altfel e una din cele mai harnice colectiviste. ★ Pe colectiviştii din Lueriu îi interesează şi felul cum se dezvoltă sectorul zootehnic. Anul acesta ei au cumpărat 100 oi, au crescut din prăsilă 120 mieluţe, au cumpărat 8 vaci cu lapte, cresc peste 800 pui, au mărit numărul stupilor cu încă 10 şi au sporit numărul porcilor. Rezultatul acestei gospodăriri este faptul că numai în primul trimestru oile şi vacile le-au adus un venit de peste 55.000 lei, nemaisocotind şi avansul primit după sfeclă de zahăr, care depăşeşte suma de 10.000 lei. Şi aici ca şi în cultura mare, sunt oameni vrednici. Colectivistul Săcălean Ilie e cel mai bun îngrijitor de vite. El i-a întrecut în muncă atît pe Oprea loan cît şi pe Morar loan. S-ar putea scrie multe despre însufleţirea cu care muncesc colectiviştii din această gospodărie, despre dorinţa lor de a obţine producţii cît mai mari, pentru a-şi spori veniturile, pentru a-şi dezvolta gospodăria şi de a fi exemplu pentru colectiviştii din împrejurimi. Deocamdată lăsăm ca faptele să dovedească justeţea celor scrise mai sus, întrecerea care există să scoată noi fruntaşi în muncă. Alături de numele lui Morar Floarea şi Banea Iacob care s-a înscris de curînd în colectivă, să fie trecute alte nume şi multe la număr, iar pe lîngă cei 4 lei împărţiţi drept avans colectiviştilor să fie adăugaţi mulţi alţii. R. CIMPEANU Poenaru Teodor, cîştigător al. Morar Feronica, cîştigătoarea întrecerii dintre brigăzi, întrecerii dintre echipe Oameni vrednici la Gostat Aşezată în jurul oraşului Reghin, pe dealuri şi pe şes, gospodăria agricolă de stat din această localitate, datorită şi condiţiilor naturale şi-a dezvoltat toate ramurile principale din sectorul vegetal şi zootehnic. In decursul anilor, oamenii s-au specializat iar în anul acesta încă în primul trimestru gospodăria a păşit cu realizările sale pe drumul beneficiilor Culturile pe care le-am văzut, crescătoriile şi îngrăşătoriile de porci, vitele cu lapte scoase la păşune, tractoriştii care mînuiesc maşinile în cîmp efectuînd diferite lucrări, muncitorii din vii, livezi, grădina de legume precum şi discuţiile avute cu tovarăşii Jabeniţan Vasile directorul gospodăriei, Ioan Olteanu inginerul şef, cu brigadierii şi muncitorii, mi-au dat posibilitate să cunosc multe din realizările acestei gospodării fruntaşe, ale oamenilor vrednici de aici. Să vedem dar pe sectoare care sînt realizările. In sectorul vegetal. Plivitul s-a făcut la vremea lui. Praşila întîi la toate culturile s-a făcut în proporţie de 100 la sută cu mijloace mecanizate.. Praşila a doua s-a făcut tot cu mijloace mecanizate în proporţie de 80 la sută şi 20 la sută cu prăşitori trase de animale. Acum e în curs praşila III-a la sfecla de zahăr. Aceeaşi importanţă s-a acordat şi porumbului de siloz. Lucrîndu-se astfel, culturile se prezintă frumos. Numai la griul se aşteaptă o producţie medie de peste 2.000 kg la hectar. Starea bună în care se află cerealele păioase reiese şi din aceea că din 500 ha cultivate cu cereale păioase peste 200 ha sunt rezervate pentru sămînţă. Fiind vorba de cereale, să vedem în ce măsură s-au pregătit muncitorii şi tehnicienii gospodăriei pentru a strînge la timp şi fără pierderi recolta. Toate tractoarele, 18 la număr sínt în buna stare de funcţionare. Gata sunt şi secerătorile-legători şi cele 5 combine. Pentru prima dată în anul acesta gospodăria va recolta cerealele păioase în întregime numai cu combinele. Deci Gostat-ul a terminat cu lucratul pe arie. Magaziile sînt deja pregătite pentru a adăposti seminţele necesare gospodăriei. Muncitorii şi tehnicienii vor da statului pentru fondul centralizat, cereale de cea mai bună calitate. In ceea ce priveşte dezmiriştirea, arătura de vară, se va putea face în bune condiţiuni, bineînţeles pe acele terenuri unde nu e semănat în cultură ascunsă trifoiul şi lucerna, întrucît gospodăria dispune de maşini de adunat şi balotat paiele. înzestrarea G.A.S.-urilor cu maşini moderne dovedeşte grija mare ce o acordă statul nostru democrat-popular acestor unități. In sectorul legumicol. Gospodăria de asemenea are rezultate bune. Din cele 62 ha cultivate cu legume și zarzavaturi, 19 sînt amenajate pentru irigare. Din grădină au fost valorificate prin magazinul Gostat, filiala Reghin, „Aprozar“ şi cantinele din oraş, peste 27 tone legume şi zarzavaturi. In curînd vor fi valorificate 2 vagoane varză de vară etc. Brigada legumicolă condusă de Szatmári Ştefan vrea ca anul acesta să depăşească planul de livrare cu cel puţin 50 la sută. In sectorul avicol. Brigadiera Emrich Maria şi tovarăşele sale de muncă îngrijesc peste 22.600 păsări din care peste 6.500 găini ouătoare. Pînă la 1 iunie a. c. datorită bunei îngrijiri a găinilor s-a reuşit să se obţină peste plan 14.000 bucăţi ouă. Tot din sectorul avicol au fost valorificate peste 1.000 kg carne de pui în greutate de 1 kg fiecare. De pe acum se prevede ca planul anual de ouă să fie îndeplinit încă în prima lună de toamnă. In sectorul pomi-viticol, sector de bază al gospodăriei, s-a făcut stropitul întîi la vii. Acum e în curs stropitul al doilea. In pepinieră de asemenea s-a făcut stropitul puieţilor precum şi lucrările de întreţinere. S-a reuşit ca printr-o mai bună gospodărire şi pepiniera, începînd cu anul trecut, să fie rentabilă. Creşterea şi îngrăşarea animalelor este una din ocupaţiile de bază ale gospodăriei. Brigadieri ca Tancu Dumitru, Farkas Carol, Beşliu loan, Ploscaru Aurel, mulgătorii Oprea Alexandru, Moldovan Gheorghe, Oprea Zaharie, crescătorii de porci Graur Gheorghe, Luca loan, Nicoară Vasile, Váradi Vasile, Bucur loan, Csegedi Béla şi alţii muncesc cu multă rîvnă. Mulgătorii gospodăriei pînă la 1 iunie au muls peste 503 hectolitri lapte. Tot ei de la fiecare cap de vacă furajată vor să obţină cîte 3.100 litri lapte. De asemenea gospodăria va asigura cîte 8 tone nutreţ însilozat pe cap de vacă furajată etc. R. C. (Va urma)". jjffitjte#ua cpsiiii.| Văzute şi auzite Badea Toader s-a întors de la adunare tare abătut. Ajuns acasă, îşi descărcă sufletul, spu- nîndu-i lelii Floarea cele auzite la adunare. — Auzit-ai tu fecmeie ce vor să facă ăştia? Ce-or fi mai născocit? Mă prind pe rămăşag că nici prin cap nu-ţi trece! Lelea Floarea ştia că prin cuvîntul „ăștia“, urmat de o în- clinare a capului in direcția se- diului gospodăriei colective, ba-dea Toader vrea să spună colectiviștii ! — Nu. N-am auzit nimic. Da ! ce-or mai vrea să facă. Că pînă acuma, de, au făcut ei chiar destule. De cînd cu gospodăria colectivă în sat, multe s-or înschimbat. Badea Toader ştia că de-acum urmează iar „munca de lămurire“, cum spunea el ori de câte ori lelea Floarea începea să vorbească despre realizările colectiviştilor. „Lasă acum nu mă lămuri, că eu tot nelămurit am să mor. Mai bine auzi aici, ascultă ce ţi-oi spune. „Ăştia“ — şi înclină din cap spre gospodăria colectivă — au propus la adunarea satului să ieşim cu toţii la lucru, colectivişti şi necolectivişti şi să săpăm pîrîului o albie nouă. Ai mai auzit tu aşa ceva? Doar de cină e lumea asta, apa a curs pe acolo pe unde a lăsat-o bunu dumnezeu să-şi poarte apele. Ce, te poţi pune In contra apei. Lelea Floare, femeie în toată firea şi parcă cu mai mult scaun la cap decit badea Toader, nu răspunse nimic. Ridică doar din umeri şi tăcu, văzîndu-şi de treburile gospodăriei. Văzînd că nu-l susţine, badea Toader se înfurie : — Nu zici nimic, hai? Ce să zici! doar şi fecioru-ta s-a înhăitat cu ăştia. Dar să văd ce te faci cînd îi vedea că oamenii vor săpa canalul pe pămîntul nostru. Omul tăcu puţin, apoi continuă şi mai înfuriat: „Adică da! Ţie ce-ţi pasă! Pămîntul tău l-ai dat lui lonuţ să aibă cu ce să intre in colectivă. Ce-ţi pasă acum că fecioru tău vine să îndrepte apa peste locul lui tată-su“. Lelea Floarea se lumină la faţă şi-i răspunse liniştită: — „Măi omule, de ce umbli pe cărări ocolite. Cînd s-a înscris lonuţ în gospodărie ţi-am spus, hai să mergem şi noi. lonuţ e băiat deştept, nu face prostii. Tu, nu şi nu. Cînd apa s-a revărsat şi ne-a dus griul gata pus în clăi n-ai mai zis că aşa a lăsat dumnezeu ca apa să curgă pe unde îi e locul lăsat de ăl de sus. Atunci făceai mătănii, te închinai la icoane. Şi cînd te uitai la locul spălat de apă, blestemai. Amu cînd Ionuţ şi cu ceilalţi din colectivă şi-or pus in gind să fe- ' rească ogoarele de apele umfla- te ale pîrîului, umbli cu vorbe de ocară“. Zicînd aceste cuvinte le■ lea Floarea ieşi, trintind uşa în urma ei. De la această întimplare au trecut citeva zile. Oamenii au luat sapele, tirnăcoapele şi lopeţile la umăr şi au început să sape locul străjuit de cîţiva ţăi ruşi. Pe acolo va curge pîrîul. ■ Drept, fără nici o cotitură. Badea Toader n-a ieşit la lucru. ■ Şi-a luat trăistuţa şi a plecat în ■ satul vecin. Pe înserate, cînd s-a întors acasă, poarta era încuiată. „Unde o fi baba? Desigur la fecioru-so!“ Abia apucă să tragă citeva fu muri de ţigară şi văzu pe lelea . Floarea că vine grăbită cu lopata pe umăr. in loc de bineţe ouă la răspăr. Unde-ai fost femeie? Te pomeneşti că umblieleleu. Te ştiam femeie lucră- toare, nu din alea care pui fura-n brîu şi umbli după poveşti prin sat. Lelea Floarea descuie poarta, aşeză lopata la locul ei, răsuflă puţin şi-apoi răspunse : Eu am fost acolo unde a fost tot satul. Să ştii că numai tu ai lipsit dintre toţi bărbaţii. Badea Toader voia tocmai să înjure una, cînd poarta scîrţii şi Ionuţ împreună cu preşedintele gospodăriei intrară in curte. La bineţe răspunse numai cu jumătate de gură. Ce-or mai fi vrind „ăştia“. Gîndurile lui se limpeziră deîndată. Preşedintele i-a propus să facă schimb de pămînt. Vor să facă irigaţii şi pămîntul lui badea Toader e tocmai lingă viitoarea grădină a colectivei. — „Cum — să-mi dau pămlntul lăsat cu limbă de moarte de tata?! Atacan de mine ce-am ajuns! Dar cînd aţi săpat canalul pe locul meu m-aţi întrebat? Nu. Nu-l dau nici mort. Pămîntu-i al meu şi nu-l dau. După ce am să închid ochii faceţi ce-ţi vrea. Răsturnaţi-l cu susu în jos. Da pînă atunci nu!“ Cu asta badea Toader le întoarse spatele. Văzînd că n-au cu cine sta de vorbă, oamenii au plecat. Lelea Floarea s-a apucat să gătească de cină. Aşezat pe prispă, badea Toader fumă două ţigări una după alta. Oftă una parcă din adincul inimii şi intră în casă. De cinat n-a vrut să cineze. Nici de culcat n-a vrut să se culce. Ba intra, ba ieşea din casă. N-avea de loc astîmpăr. Aşa s-a petrecut toată noaptea. Fuma şi se plimba intr-una. Către ziuă, luă din saltarul mesei o hîrtie împăturită, o desfăcu, o citi şi o băgă în şerpar. Apoi o luă calea spre gospodăria colectivă. Aici scoase cererea de înscriere în gospodărie şi o dădu preşedintelui. Şi parcă incercind să se scuze pentru încăpăţînarea lui de pînă atunci zise: — „Baba mea nu prea a vrut, dar pînă cînd să mai aştept? Mă duc şi eu acolo unde e bine“. Preşedintele zîmbi, ştia el care era „baba“ care nu l-a lăsat pe badea Toader să intre în gospodăria colectivă, o ştiau cu toţii. Dar nu-l contrazise pe bătrîn. Nu-i nimic bade Toadere. Bine că măcar acum s-a lămurit şi „baba“ d-tale că locul dumneavoastră este alături de noi. Şi-apoi dacă vrei, poţi să vii la lucru chiar de astăzi. Cererea o vom discuta-o noi săptămîna viitoare, mai avem încă vreo 20. Aşa că nu eşti singurul care vine acum în familia noastră. Eşti bine venit. Noi te aşteptam demult. V. OLTEANU e ll P,ON£KSCOW ! Pentru a da posibilitatea unui număr cît mai mare de cetăţeni de a participa la tragerile la sorţi lunară din 30 iunie a. c. şi suplimentară din 31 decembrie 1959 a obligaţiunilor C.E.C., cînd în afara numeroaselor cîştiguri de valori între 800 şi 100.000 lei, se vor acorda în plus cîştiguri suplimentare în obiecte şi excursii în străinătate, Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. a prelungit în mod excepţional cu 10 zile, de la 11—20 iunie inclusiv termenul de procurare a obligaţiunilor C.E.C. fără diferenţă de preţ.