Steaua Roşie, iunie 1959 (Anul 8, nr. 708-715)
1959-06-10 / nr. 710
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAI IORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR ^ AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE ___________. Anul VIII. Nr. 710. Miercuri, 10 iunie 1959. 6 pagini .— 20 bani 11 ani de la actul naţionalizării La 11 iunie se împlinesc 11 ani de la actul naţionalizării; el a avut loc la numai cîteva luni după cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare, în frunte cu partidul ei, marxist leninist. Cu 11 ani în urmă muncitorii de pe cuprinsul patriei, smulgeau din mîinile capitaliştilor uzinele, fabricile, minele, băncile, etc., transformîndu-le astfel în proprietatea întregului popor. Se punea aşadar capăt pe vecie exploatării capitaliste din industrie, iar clasa muncitoare din ţara noastră păşea încrezătoare la realizarea visului omenirii muncitoare — făurirea socialismului. Acum, la cea de-a 11-a aniversare a naţionalizării principalelor mijloace de producţie se poate vedea mai limpede ca oricînd transformările adinei, revoluţionare ce au urmat în viaţa economică şi socială a ţării, a poporului nostru. Şomajul, mizeria, accidentele din producţie sînt mărturiile cele mai grăitoare ale vremurilor apuse la noi pentru totdeauna. Tot al patrulea copil murea din lipsă de îngrijire; femeile şi tinerii lucrau în fabrică cîte 10—12 ore pentru un salar de jumătate cît al muncitorului şi, şi acela de mizerie. Pentru cei tineri, astăzi, cuvîntul „aici eu sînt stăpîn“ e o noţiune străină. Ei sînt obişnuiţi să spună : „aceasta e uzina noastră“, a poporului care a făurit-o. Ne mai aducem aminte cum oficinele de la „Europa liberă“ sau „Vocea Americă“ spumegau de furie pentru că poporul muncitor a îndrăznit în urmă cu mai bine de un deceniu să se lege de „sfînta proprietate a exploatatorilor“. Ceau arătat aceşti ani? Comparînd producţia de azi a industriei noastre socialiste cu aceea din anul naţionalizării, vedem că întreaga producţie din 1948 se realizează acum într-un singur trimestru la energie electrică, fontă şi gaz-metan, în 4 luni şi jumătate la ţiţei, în mai puţin de 5 luni la cărbune şi oţel, într-o lună şi jumătate la tractoare. In regiunea noastră s-au înălţat sau sunt în curs de construcţie uzine şi fabrici noi, mii de apartamente, şosele etc., toate bunuri ale întregului popor. Fabrica „Simo Geza“ în mai puţin de 10 ani a executat 320.000 dormitoare, la Remetea se fabrică astăzi lapte-praf, la Fîntînele s-a construit una din cele mai mari termocentrale din ţară. Fabrica „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş în cei 6 ani de activitate a produs piese ce cîntăresc abia 2-3 grame, dar care transportate azi ar necesita un tren de 35 vagoane. La Baraolt se înalţă văzînd cu ochii o staţie de sortare, însilozare şi brichetare a cărbunelui brun. La Gălăuţaş, la combinatul de industrializare a lemnului, o mîndrie a regiunii şi a ţării, se lucrează din plin. Peste 13.500 de apartamente noi au fost date anul trecut în folosinţa oamenilor muncii. Şi s-ar mai putea înşira încă sute de exemple de obiective economico-industriale ce împînzesc hotarele regiunii de la un capăt la altul. Toate acestea dovedesc superioritatea orînduirii democrat-populare. Ele ar fi fost imposibil de înfăptuit, fără asigurarea unei conduceri centralizate și planificate a economiei, de către statul socialist, fără înfăptuirea politicii marxist-leniniste, fără rolul conducător al partidului în stat. Conduşi şi educaţi de partid, oamenii muncii, au învins în aceşti ani nu numai împotrivirea îndîrjită a duşmanului ci şi lipsa de experienţă în organizarea şi conducerea producţiei. Nimeni nu ascunde faptul că mai avem de învins, în lupta pentru ridicarea nivelului de trai al poporului, o seamă de greutăţi. Cine compară însă pe muncitorul de acum 11 ani cu cel de azi, constată fără îndoială o deosebire evidentă din toate punctele de ve(Continuare în pag. 2-a) Zile culturii şi artei bieloruse Potrivit prevederilor planurilor de colaborare culturală dintre ţara noastră şi Uniunea Sovietică, Consiliul General A.R.L.U.S. şi Ministerul Invăţămîntului şi Culturii organizează între 7 şi 16 iunie „Zilele culturii şi artei bieloruse“, prilej minunat pentru ca oamenii muncii din ţara noastră să ia cunoştinţă de marile succese obţinute sub conducerea Partidului Comunist de poporul bielorus, care în prima zi a acestui an a sărbătorit patru decenii de la instaurarea puterii sovietice în Bielorusia In regiunea noastră, Consiliul regional A.R.L.U.S. a organizat în zilele de 6 şi 7 iunie deschiderea la Tg. Mureş şi în centrele raionale a „Zilelor culturii şi artei bieloruse“. La Tg. Mureş, festivitatea de deschidere s-a organizat la Casa de cultură a sindicatelor. In faţa unui numeros public, despre „Succesele poporului în anii puterii sovietice“ a vorbit tovarăşul profesor dr. Csögör Ludovic, preşedintele Consiliului regional A R.L.U.S. A urmat apoi un frumos program artistic inspirat din bogatul tezaur al artei poporului bielorus, prezentat de artişti dintre cei mai buni ai instituţiilor culturale tîrgumureşene ca : Teatrul secuiesc, Filarmonica, Ansamblul secuiesc de cîntece şi jocuri, Teatrul de păpuşi, etc. Atît manifestările care s-au organizat în întreaga regiune cu prilejul deschiderii „Zilelor culturii şi artei bieloruse“ cît şi cele ce vor urma, toate, ne vor da posibilitatea să cunoaştem îndeaproape realizările poporului bielorus care, umăr la umăr cu celelalte popoare ale Uniunii Sovietice, sub conducerea P.C.U.S., păşeşte spre orizonturile luminoase ale comunismului. Noua uzină termică de la fabrica de textile „Gh. Dózsa“ din Sf. Gheorghe. Intreţinerea culturilor în centrul atenţiei Colectiviştii din Chendu Mare, raionul Sîngeorgiu de Pădure, acordă o mare atenţie întreţinerii culturilor, lucrare de care, de altfel depinde soarta recoltei. Ei au prăşit de două ori porumbul cultivat pe 50 ha, de 3 ori sfecla de zahăr cultivată pe 45 ha, au stropit odată viţa de vie etc. In şcoala de viţă a gospodăriei unde cresc peste 258.000 viţe de vie, din cinci soiuri, de asemenea s-a efectuat prăşitul şi stropitul viţei. In grădina de legume s-a amenajat irigarea a 3 ha iar din sera gospodăriei colective s-au livrat primele cantități de pătlăgele roșii. Pînă zilele trecute în întrecerea socialistă pe loc de frunte se situează brigada a doua condusă de Máté András. Două întovărăşiri noi la Voivodeni Duminică 30 mai, 74 familii din Voivodeni, raionul Reghin, şi-au unit cele 69 ha, intr-o nouă întovărăşire, la conducerea căreia au ales pe Felei Lörincz. După numai o zi, adică la 1 iunie, alţi 159 ţărani muncitori din Voivodeni au pornit pe noul drum al cooperativizării agriculturii, înfiinţînd a IlI-a întovărăşire agricolă din acest sat. Ei au înscris 168 ha pămînt. In conducerea acesteia au ales pe Palkó Ion ca preşedinte şi pe Mezei Mihai ca secretar. Nu va trece mult timp şi satul Voivodeni va fi cooperativizat în întregime. Rezultate grăitoare la Depoul C. F. R. Muncitorii de la secţiile Depoului C.F.R. din Tg. Mureş, in luna trecută, datorită unei bune organizări a muncii, au reuşit să economisească 151 tone combustibil. Cu combustibilul economisit se pot remorca 16 trenuri de marfă cu un tonaj mediu de 800 tone/tren, dus-întors pe distanţa Tg. Mureş—Ciceu. • La atelierul de pilărie, Horgos Victor, Siaan Géza şi Bartha Vilhelm au confecţionat 120 de pile noi realizind o economie în valoare de 600 lei. • Brigada mecanicilor de locomotive Herţegan Simion şi Cîndea Ioan. Împreună cu fochiştii Oltean Augustin şi Barabás Iosif au economisit în luna aprilie a. c. 15 tone combustibil în valoare de 3.300 lei. • Vtemiştii Mirică Gheorghe, Miklós Béla, Aszalós Ioan, Botezan Horia, Mezei Francisc şi alţii au colectat 30 tone fier vechi şi fontă, pe care le-au încărcat şi expediat spre ,,Cetatea de foc“ din Reşiţa. Declaraţia guvernului român cu privire la amplasarea în Grecia a rampelor de lansare a rachetelor teleghidate şi problema păcii şi securităţii în Balcani * * Guvernul român, profund interesat în menţinerea păcii în Balcani şi în dezvoltarea colaborării multilaterale a statelor din această regiune, nu poate ignora faptul că în Grecia, cu care Republica PopularăRomînă întreţine relaţii de bună vecinătate, se desfăşoară acţiuni militare ce primejduiesc pacea şi securitatea popoarelor balcanice. Potrivit declaraţiilor făcute de oameni de stat şi conducători militari greci şi americani, în Grecia se construiesc noi aerodroame şi alte instalaţii pentru uzul forţelor armate americane, se pregăteşte încheierea unui acord cu privire la amplasarea rampelor de lansare a rachetelor şi proiectilelor balistice americane pe teritoriul grec. Pentru a justifica aceste măsuri, cercuri conducătoare din Grecia fac declaraţii despre „readaptarea forţelor armate la necesităţile unui război atomic“ care ar fi impuse de o pretinsă existenţă în ţările socialiste vecine a unor baze de armament atomic. Este bine cunoscut că asemenea afirmaţii, cu ajutorul cărora se încearcă inducerea în eroare a opiniei publice din Grecia, nu corespund realităţii şi au fost dezminţite în repetate rînduri atît de guvernul român, cît şi de guvernele celorlalte ţări socialiste din Balcani. In realitate, pericolul care ameninţă poporul grec, cît şi toate celelalte popoare ale regiunii balcanice, decurge tocmai din faptul că cercurile militariste din Statele Unite transformă teritoriul Greciei, ca şi cel al Turciei şi Italiei, în baze nucleare de care să dispună potrivit scopurilor lor agresive, înfăptuirea acestor planuri, care duc la sporirea încordării internaţionale, angajează Grecia, a cărei securitate nu este ameninţată de nimeni, pe o cale periculoasă care contravine intereselor păcii şi securităţii tuturor statelor din Balcani. Este deci firesc ca poporul grec să-şi manifeste neliniştea faţă de planurile de transformare a Greciei într-o bază americană de armament nuclear, de rachete şi proiectile teleghidate. Existenţa pe teritoriul patriei sale a unui asemenea aparat de distrugere, aparţinînd unei puteri străine, de care pot dispune după bunul lor plac generalii americani, este departe să confere poporului grec sentimente de securitate şi încredere în viitor. Este de înţeles că instalarea pe teritoriul Greciei a unor rampe de lansare a proiectilelor nucleare teleghidate nu poate să nu atragă în mod logic luarea de contramăsuri din partea ţărilor ameninţate. In acest moment, cînd se deschid noi prespective pentru cauza păcii şi colaborării între popoare, ar fi de dorit ca cercurile conducătoare din Grecia să se abţină de a întreprinde acţiuni în contradicţie cu eforturile care se fac în vederea slăbirii încordării internaţionale, a lichidării războiului rece şi eliminării pericolului războiului atomic. Guvernul Republicii Populare Române consideră că propunerile preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. — N. S. Hruşciov — cu privire la crearea unei zone denuclearizate în Balcani şi în bazinul Mării Mediterane constituie o nouă contribuţie la consolidarea păcii în lume şi îşi exprimă speranţa că ea va fi sprijinită de toate guvernele ţărilor interesate, răspunzătoare de soarta popoarelor lor. Guvernul român, care nu odată şi-a manifestat încrederea în posibilităţile reale de înţelegere între ţările din Balcani şi a dat dovezi concrete de bunele sale intenţii cu privire la dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi prietenie între Republica Populară Romînă şi Grecia, ar saluta cu satisfacţie orice măsuri şi acţiuni ale guvernului grec care ar fi îndreptate în direcţia întăririi păcii şi slăbirii încordării internaţionale. Se înţelege că aceasta implică renunţarea la punerea în aplicare a planurilor de instalare în Grecia a rampelor de lansare a rachetelor şi proiectilelor teleghidate, deoarece înfăptuirea acestor planuri nu poate aduce decât noi pericole pentru pacea popoarelor, suspiciuni şi încordare. După părerea guvernului român, calea pentru asigurarea păcii şi securităţii popoarelor din regiunea balcanică este calea înţelegerii, prieteniei şi colaborării multilaterale intre statele acestei regiuni. In mesajul său din 10 septembrie 1957, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române a propus şefilor de guverne ai ţărilor balcanice o intîlnire in vederea înfăptuirii unei înţelegeri colective a statelor din Balcani, a asigurării păcii în această regiune, pentru prosperitatea şi progresul popoarelor balcanice., înţelegere care să se bazeze pe deplina egalitate în drepturi intre statele participante, pe respectul reciproc al suveranităţii, pe neamestecul în treburile interne. Pornind de la convingerea că „în situaţia actuală a relaţiilor internaţionale sarcina principală a guvernelor tuturor ţărilor mari şi mici este aceea de a contribui, fiecare în parte şi prin eforturi comune, la crearea unei atmosfere de înţelegere, încredere şi cooperare între toate statele“, mesajul guvernului român sublinia că „înfăptuirea în cadrul regiunii balcanice a unei colaborări rodnice între state cu orinduiri sociale diferite ar putea contribui într-o măsură însemnată la organizarea unei colaborări similare pe plan general-european şi la crearea unui sistem de securitate general-europeană“. După cum se ştie, propunerile conţinute în mesajul preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române au fost primite favorabil şi susţinute de guvernele Albaniei, Bulgariei şi Iugoslaviei. Propunerile guvernului român pentru o înţelegere balcanică au fost întîmpinate cu viu interes de opinia publică greacă. Numeroşi oameni politici din Grecia, reprezentanţi de seamă ai diferitelor cercuri ale opiniei publice au sprijinit şi continuă să susţină aceste propuneri declarindu-se în favoarea creării unui climat de înţelegere menit să asigure convieţuirea paşnică a popoarelor din Balcani. Poporul român apreciază declaraţiile acelor personalităţi din viaţa politică a Greciei care, pronunţîndu-se pentru menţinerea şi întărirea păcii, subliniază că o politică naţională justă a Greciei trebuie să urmărească dezvoltarea unor relaţii prieteneşti cu celelalte ţări balcanice. Guvernul român consideră că evoluţia siituaţiei internaţionale, evenimentele din Balcani dovedesc că propunerile formulate în 1957 îşi păstrează pe deplin actualitatea, reprezentînd cea mai bună cale pentru asigurarea păcii, securităţii şi colaborării între statele din această regiune. Nu încape îndoială că înfăptuirea lor ar imprima un curs favorabil evoluţiei situaţiei politico-militare din spaţiul balcanic. Existenţa deosebirilor de vederi a unor probleme nerezolvate în relaţiile bilaterale, constituie tocmai temeiuri puternice în fav voarea unei astfel de intîlniri şi nu împotriva ei. [ Guvernul român consideră că, primejdia unui război nuclear ■ generalizat ar putea fi simţitor redusă, iar pacea şi securitatea popoarelor din regiunea balcanică efectiv apărută prin eforturile comune ale tuturor statelor din Balcani, care să ducă la eliminarea din această regiune a forțelor militare străine dotate. (Continuare în pag. 6-a)