Steaua Roşie, iunie 1959 (Anul 8, nr. 708-715)

1959-06-10 / nr. 710

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAI IORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR ^ AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE ___________. Anul VIII. Nr. 710. Miercuri, 10 iunie 1959. 6 pagini .— 20 bani 11 ani de la actul naţionalizării La 11 iunie se împlinesc 11 ani de la actul naţionalizării; el a a­­vut loc la numai cîteva luni după cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare, în frunte cu partidul ei, marxist leni­nist. Cu 11 ani în urmă muncito­rii de pe cuprinsul patriei, smul­geau din mîinile capitaliştilor u­­zinele, fabricile, minele, băncile, etc., transformîndu-le astfel în proprietatea întregului popor. Se punea aşa­dar capăt pe vecie ex­ploatării capitaliste din industrie, iar clasa muncitoare din ţara noa­stră păşea încrezătoare la reali­zarea visului omenirii muncitoa­re — făurirea socialismului. Acum, la cea de-a 11-a aniversa­re a naţionalizării principalelor mijloace de producţie se poate ve­dea mai limpede ca oricînd trans­formările adinei, revoluţionare ce au urmat în viaţa economică şi so­cială a ţării, a poporului nostru. Şomajul, mizeria, accidentele din producţie sînt mărturiile cele mai grăitoare ale vremurilor apu­se la noi pentru totdeauna. Tot al patrulea copil murea din lipsă de îngrijire; femeile şi tinerii lucrau în fabrică cîte 10—12 ore pentru un salar de jumătate cît al mun­citorului şi, şi acela de mizerie. Pentru cei tineri, astăzi, cuvîntul „aici eu sînt stăpîn“ e o noţiune străină. Ei sînt obişnuiţi să spu­nă : „aceasta e uzina noastră“, a poporului care a făurit-o. Ne mai aducem aminte cum ofi­cinele de la „Europa liberă“ sau „Vocea Americă“ spumegau de furie pentru că poporul muncitor a îndrăznit în urmă cu mai bine de un deceniu să se lege de „sfînta proprietate a exploatatorilor“. Ce­­au arătat aceşti­­ ani? Compa­­rînd producţia de azi a industriei noastre socialiste cu aceea din a­­nul naţionalizării, vedem că în­treaga producţie din 1948 se rea­lizează acum într-un singur tri­mestru la energie electrică, fontă şi gaz-metan, în 4 luni şi jumăta­te la ţiţei, în mai puţin de 5 luni la cărbune şi oţel, într-o lună şi jumătate la tractoare. In regiunea noastră s-au înălţat sau sunt în curs de construcţie uzine şi fa­brici noi, mii de apartamente, şo­sele etc., toate bunuri ale întregu­lui popor. Fabrica „Simo Geza“ în mai puţin de 10 ani a executat 320.000 dormitoare, la Remetea se fabrică astăzi lapte-praf, la Fîntî­­nele s-a construit una din cele mai mari termocentrale din ţară. Fabrica „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş în cei 6 ani de activi­tate a produs piese ce cîntăresc abia 2­-3 grame, dar care trans­portate azi ar necesita­ un tren de 35 vagoane. La Baraolt se înalţă văzînd cu ochii o staţie de sortare, însilozare şi brichetare a cărbunelui brun. La Gălăuţaş, la combinatul de industrializare a lemnului, o mîndrie a regiunii şi a ţării, se lucrează din plin. Pes­te 13.500 de apartamente noi au fost date anul trecut în folosinţa oamenilor muncii. Şi s-ar mai pu­tea înşira încă sute de exemple de obiective economico-industriale ce împînzesc hotarele regiunii de la un capăt la altul. Toate acestea dovedesc superio­ritatea orînduirii democrat-popu­­lare. Ele ar fi fost imposibil de în­făptuit, fără asigurarea unei con­duceri centralizate și planificate a economiei, de către statul socia­list, fără înfăptuirea politicii mar­­xist-leniniste, fără rolul conducă­tor al partidului în stat. Conduşi şi educaţi de partid, oamenii mun­cii, au învins în aceşti ani nu nu­mai împotrivirea îndîrjită a duş­manului ci şi lipsa de experienţă în organizarea şi conducerea pro­ducţiei. Nimeni nu ascunde faptul că mai avem de învins, în lupta pen­tru ridicarea nivelului de trai al poporului, o seamă de greutăţi. Cine compară însă pe muncitorul de acum 11 ani cu cel de azi, con­stată fără îndoială o deosebire e­­videntă din toate punctele de ve­(Continuare în pag. 2-a) Zil­e culturii şi artei bieloruse Potrivit prevederilor planurilor de colaborare culturală dintre ţa­ra noastră şi Uniunea Sovietică, Consiliul General A.R.L.U.S. şi Mi­nisterul Invăţămîntului şi Culturii organizează între 7 şi 16 iunie „Zi­lele culturii şi artei bieloruse“, pri­lej minunat pentru ca oamenii muncii din ţara noastră să ia cunoştinţă de marile succese obţinute sub conducerea Partidu­lui Comunist de poporul bielorus, care în prima zi a acestui an a sărbătorit patru decenii de la in­staurarea puterii sovietice în Bie­­lorusia In regiunea noastră, Consiliul regional A.R.L.U.S. a organizat în zilele de 6 şi 7 iunie deschide­rea la Tg. Mureş şi în centrele raionale a „Zilelor culturii şi ar­tei bieloruse“. La Tg. Mureş, fes­tivitatea de deschidere s-a or­ganizat la Casa de cultură a sin­dicatelor. In faţa unui numeros public, despre „Succesele poporu­lui în anii puterii sovietice“ a vor­bit tovarăşul profesor dr. Csögör Ludovic, preşedintele Consiliului regional A R.L.U.S. A urmat apoi un frumos program artistic inspi­rat din bogatul tezaur al artei po­porului bielorus, prezentat de ar­tişti dintre cei mai buni ai insti­tuţiilor culturale tîrgumureşene ca : Teatrul secuiesc, Filarmonica, Ansamblul secuiesc de cîntece şi­­ jocuri, Teatrul de păpuşi, etc.­­ Atît manifestările care s-au or­ganizat în întreaga regiune cu prilejul deschiderii „Zilelor cultu­rii şi artei bieloruse“ cît şi cele ce vor urma, toate, ne vor da po­sibilitatea să cunoaştem îndea­proape realizările poporului bielo­rus care, umăr la umăr cu cele­lalte popoare ale Uniunii Sovieti­ce, sub conducerea P.C.U.S., păşeşte s­pre orizonturile lumi­noase ale comunismului. Noua uzină termică de la fabrica de textile „Gh. Dózsa“ din Sf. Gheorghe. Intreţinerea culturilor în centrul atenţiei Colectiviştii din Chendu Mare, raionul Sîngeorgiu de Pădure, acordă o mare atenţie întreţi­nerii culturilor, lucrare de care, de altfel depinde soarta recoltei. Ei au prăşit de două ori po­rumbul cultivat pe 50 ha, de 3 ori sfecla de zahăr cultivată pe 45 ha, au stropit odată viţa de vie etc. In şcoala de viţă a gospodă­riei unde cresc peste 258.000 viţe de vie, din cinci soiuri, de asemenea s-a efectuat prăşitul şi stropitul viţei. In grădina de legume s-a a­­menajat irigarea a 3 ha iar din sera gospodăriei colective s-au livrat primele cantități de pătlă­gele roșii. Pînă zilele trecute în întrece­rea socialistă pe loc de frunte se situează brigada a doua con­dusă de Máté András. Două întovărăşiri noi la Voivodeni Duminică 30 mai, 74 familii din Voivodeni, raionul Reghin, şi-au unit cele 69 ha, intr-o nouă întovă­răşire, la conducerea căreia au ales pe Felei Lörincz. După numai o zi, adică la 1 iu­nie, alţi 159 ţărani muncitori din Voivodeni au pornit pe noul drum al cooperativizării agriculturii, în­­fiinţînd a IlI-a întovărăşire agri­colă din acest sat. Ei au înscris 168 ha pămînt. In conducerea aces­teia au ales pe Palkó Ion ca pre­şedinte şi pe Mezei Mihai ca se­cretar. Nu va trece mult timp şi satul Voivodeni va fi cooperativizat în întregime. Rezultate grăitoare la Depoul C. F. R.­ ­ Muncitorii de la secţiile Depoului C.F.R. din Tg. Mureş, in luna trecută, datorită unei bune organizări a muncii, au reuşit să economisească 151 to­ne combustibil. Cu combustibi­lul economisit se pot remorca 16 trenuri de marfă cu un tonaj mediu de 800 tone/tren, dus-în­­tors pe distanţa Tg. Mureş—Ci­­ceu. • La atelierul de pilărie, Horgos Victor, Siaan Géza şi Bartha Vilhelm au confecţionat 120 de pile noi realizind o eco­nomie în valoare de 600 lei. • Brigada mecanicilor de lo­comotive Herţegan Simion şi Cîndea Ioan. Împreună cu fo­­chiştii Oltean Augustin şi Ba­rabás Iosif au economisit în lu­na aprilie a. c. 15 tone combus­tibil în valoare de 3.300 lei. • V­temi­ştii Mirică Gheorghe, Miklós Béla, Aszalós Ioan, Bo­­tezan Horia, Mezei Francisc şi alţii au colectat 30 tone fier vechi şi fontă, pe care le-au în­cărcat şi expediat spre ,,Cetatea­­ de foc“ din Reşiţa. Declaraţia guvernului român cu privire la amplasarea în Grecia a rampelor de lansare a rachetelor teleghidate şi problema păcii şi securităţii în Balcani * * Guvernul român, profund inte­resat în menţinerea păcii în Bal­cani şi în dezvoltarea colaborării multilaterale a statelor din aceas­tă regiune, nu poate ignora faptul că în Grecia, cu care Republica Populară­­Romînă întreţine relaţii de bună vecinătate, se desfăşoară acţiuni militare ce primejduiesc pacea şi securitatea popoarelor balcanice. Potrivit declaraţiilor făcute de oameni de stat şi conducători mi­litari greci şi americani, în Gre­cia se construiesc noi aerodroame şi alte instalaţii pentru uzul for­ţelor armate americane, se pregă­teşte încheierea unui acord cu pri­vire la amplasarea rampelor de lansare a rachetelor şi proiectile­lor balistice americane pe terito­riul grec. Pentru a justifica aceste mă­suri, cercuri conducătoare din Grecia fac declaraţii despre „re­adaptarea forţelor armate la ne­cesităţile unui război atomic“ ca­re ar fi impuse de o pretinsă exis­tenţă în ţările socialiste vecine a unor baze de armament atomic. Este bine cunoscut că asemenea afirmaţii, cu ajutorul cărora se încearcă inducerea în eroare a opiniei publice din Grecia, nu co­respund realităţii şi au fost dez­minţite în repetate rînduri atît de guvernul român, cît şi de guver­nele celorlalte ţări socialiste din Balcani. In realitate, pericolul care ame­ninţă poporul grec, cît şi toate ce­lelalte popoare ale regiunii bal­canice, decurge tocmai din faptul că cercurile militariste din State­le Unite transformă teritoriul Greciei, ca şi cel al Turciei şi Italiei, în baze nucleare de care să dispună potrivit scopurilor lor agresive, înfăptuirea acestor planuri, ca­re duc la sporirea încordării inter­naţionale, angajează Grecia, a că­rei securitate nu este ameninţată de nimeni, pe o cale periculoasă care contravine intereselor păcii şi securităţii tuturor statelor din Balcani. Este deci firesc ca poporul grec să-şi manifeste neliniştea faţă de planurile de transformare a Gre­ciei într-o bază americană de ar­mament nuclear, de rachete şi pro­iectile teleghidate. Existenţa pe teritoriul patriei sale a unui ase­menea aparat de distrugere, apar­­ţinînd unei puteri străine, de care pot dispune după bunul lor plac generalii americani, este departe să confere poporului grec senti­mente de securitate şi încredere în viitor. Este de înţeles că instalarea pe teritoriul Greciei a unor rampe de lansare a proiectilelor nuclea­re teleghidate nu poate să nu a­­tragă în mod logic luarea de con­­tramăsuri din partea ţărilor ame­ninţate. In acest moment, cînd se des­chid noi prespective pentru cauza păcii şi colaborării între popoare, ar fi de dorit ca cercurile condu­cătoare din Grecia să se abţină de a întreprinde acţiuni în contra­dicţie cu eforturile care se fac în vederea slăbirii încordării inter­naţionale, a lichidării războiului rece şi eliminării pericolului războ­iului atomic. Guvernul Republicii Populare Române consideră că propunerile preşedintelui Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S. — N. S. Hruş­­ciov — cu privire la crearea unei zone denuclearizate în Balcani şi în bazinul Mării Mediterane con­stituie o nouă contribuţie la con­solidarea păcii în lume şi îşi ex­primă speranţa că ea va fi spriji­nită de toate guvernele ţărilor in­teresate, răspunzătoare de soarta popoarelor lor. Guvernul român, care nu odată şi-a manifestat încrederea în po­sibilităţile reale de înţelegere între ţările din Balcani şi a dat dovezi concrete de bunele sale intenţii cu privire la dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi prietenie între Republica Populară Romînă şi Grecia, ar saluta cu satisfacţie orice măsuri şi acţiuni ale guver­nului grec care ar fi îndreptate în direcţia întăririi păcii şi slăbirii încordării internaţionale. Se înţe­lege că aceasta implică renunţa­rea la punerea în aplicare a pla­nurilor de instalare în Grecia a rampelor de lansare a rachetelor şi proiectilelor teleghidate, deoare­ce înfăptuirea acestor planuri nu poate aduce decât noi pericole pen­tru pacea popoarelor, suspiciuni şi încordare. După părerea guvernului ro­mân, calea pentru asigurarea păcii şi securităţii popoarelor din regiunea balcanică este ca­lea înţelegerii, prieteniei şi co­laborării multilaterale intre sta­tele acestei regiuni. In mesajul său din 10 sep­tembrie 1957, preşedintele Con­siliului de Miniştri al Republi­cii Populare Române a propus şefilor de guverne ai ţărilor bal­canice o intîlnire in vederea în­făptuirii unei înţelegeri colecti­ve a statelor din Balcani, a asi­gurării păcii în această regiune, pentru prosperitatea şi progre­sul popoarelor balcanice., înţele­gere care să se bazeze pe depli­na egalitate în drepturi intre statele participante, pe respec­tul reciproc al suveranităţii, pe neamestecul în treburile interne. Pornind de la convingerea că „în situaţia actuală a relaţiilor in­ternaţionale sarcina principală a guvernelor tuturor ţărilor mari şi mici este aceea de a contribui, fiecare în parte şi prin eforturi comune, la crea­rea unei atmosfere de înţelegere, încredere şi cooperare între toa­te statele“, mesajul guvernului român sublinia că „înfăptuirea în cadrul regiunii balcanice a unei colaborări rodnice între state cu orinduiri sociale dife­rite ar putea contribui într-o măsură însemnată la organiza­rea unei colaborări similare pe plan general-european şi la cre­area unui sistem de securitate general-europeană“. După cum se ştie, propune­rile conţinute în mesajul preşe­dintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române au fost primite favorabil şi sus­ţinute de guvernele Albaniei, Bulgariei şi Iugoslaviei. Propunerile guvernului român pentru o înţelegere balcanică au fost întîmpinate cu viu interes de opinia publică greacă. Nu­meroşi oameni politici din Gre­cia, reprezentanţi de seamă ai diferitelor cercuri ale opiniei publice au sprijinit şi continuă să susţină aceste propuneri de­­clarindu-se în favoarea creării unui climat de înţelegere menit să asigure convieţuirea paşnică a popoarelor din Balcani. Poporul român apreciază de­claraţiile acelor personalităţi din viaţa politică a Greciei care, pronunţîndu-se pentru menţine­rea şi întărirea păcii, subliniază că o politică naţională justă a Greciei trebuie să urmărească dezvoltarea unor relaţii priete­neşti cu celelalte ţări balcanice. Guvernul român consideră că evoluţia siituaţiei internaţionale, evenimentele din Balcani dove­desc că propunerile formulate în 1957 îşi păstrează pe deplin actualitatea, reprezentînd cea mai bună cale pentru asigura­rea păcii, securităţii şi colabo­rării între statele din această regiune. Nu încape îndoială că înfăptuirea lor ar imprima un curs favorabil evoluţiei situaţiei politico-militare din spaţiul bal­canic. Existenţa deosebirilor de ve­deri a unor probleme nerezolvate în relaţiile bilaterale, constituie tocmai temeiuri puternice în fav­­ voarea unei astfel de intîlniri şi nu împotriva ei. [ Guvernul român consideră că­­, primejdia unui război nuclear ■ generalizat ar putea fi simţitor­­ redusă, iar pacea şi securitatea­­ popoarelor din regiunea balcani­că efectiv apărută prin efortu­­­­rile comune ale tuturor statelor­­ din Balcani, care să ducă la eli­­­­minarea din această regiune a forțelor militare străine dotate.­­ (Continuare în pag. 6-a)

Next