Steaua Roşie, iunie 1959 (Anul 8, nr. 708-715)

1959-06-10 / nr. 710

CHEMARE Culpe Conducerile caselor de cultură din regiune in cinstea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre, colectivul de conducere al Casei de cultură din comuna Ghidfalău, raionul Sf. Gheorghe, cheamă la întrecere toate ca­sele de cultură din regiune, pentru obţinerea titlului de: „Casă culturală model“. Scopul întrecerii este îmbunătăţirea activi­tăţii multilaterale a caselor de cultură şi a condiţiilor materiale ale muncii culturale, incit ziua de 23 August să poată fi sărbă­torită In mod demn. întrecerea începe la 10 iunie a.c. şi durează pînă la 10 august şi stabileşte următoarele puncte: 1. — Pină la 15 august să se termine reparaţiile generale şi curente din venitul realizat de casele de cultură, în baza hotă­­rîrii aduse în acest sens de Consiliul de Miniştri. 2. — Sărbătorirea zilei de 23 August să se facă în case de cultură zugrăvite frumos şi ornate cu gust. 3. — Să se ia măsuri de completarea mobilierului necesar (în sălile de spectacole bănci, scaune, în săli de repetiţii, biblio­teci dulapuri, mese etc.; instalaţii pentru scene, culise, comple­tarea draperiilor etc.) 4. — Confecţionarea unor lozinci şi ornări corespunzătoare din punct de vedere politic şi estetic. 5. — Să se organizeze practici agrotehnice, în scopul trans­punerii în viaţă a celor învăţate cu ocazia cursurilor agroteh­nice din timpul iernii. 6. — In perioada lucrărilor agricole să se ţină în mod re­gulat analizele de muncă duminicale. 7. — Activizarea echipelor culturale cu ocazia analizelor duminicale şi cu alte ocazii, în localitate sau în satele înveci­nate, la serbările populare etc. 8. — Sărbătorirea festivă a zilei de 23 August. Secretarul comitetului comunal Preşedintele comitetului de partid executiv al sfatului popular gall Sándor Jankó árpád Directorul casei de cultură, ORBÁN DEZSŐ ★ Desfăşurarea întrecerii va fi îndrumată de comitetul raional de partid care va ţine o analiză cu directorii căminelor cultu­rale pînă la 30 august a.c. Colectivul de muncă stabilit de secţiunea de învăţămînt şi cultură de pe lingă sfatul popular regional va stabili casa de cultură care va merita pe plan re­gional titlul de: „Casă de cultură model“. Să sărbătorim cea de-a 15-a aniversare a eliberării patriei noastre cu realizări deosebite în muncă. Angajamente îndeplinite Cristian Teodor, maistru şef la depozitul de cherestea de la U.I.L. Lunca­ Bradului a conce­put o inovaţie „Vagonet şi linie pentru transportul cu candal“, şi nu s-a lăsat până n-a termi­nat-o. Inovaţia lui a fost discutată la cabinetul tehnic, apoi apro­bată de T.I.L. Miercurea Ciuc, pentru care el a primit suma de 500 lei, iar în tranşa a II-a a mai primit încă 467 lei. Pentru strădania lui, Cristian Teodor a fost recompensat cu aproape 1.000 lei. In cursul lunii martie a. c., la propunerea organizaţiei U.T.M., colectivul de muncitori — majoritatea tineri tehnicieni şi ingineri — au răspuns la che­marea comitetului regional UT.M. lansată în lumina Plena­rei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, luîndu-şi fru­moase angajamente in ce pri­veşte creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, economisirea de diferite materii prime şi auxiliare etc., în valoare de 63.400 lei. Tinerii de la secţia lăzi, constituiţi în brigăzi de producţie s-au anga­jat să economisească în cursul anului, pe baza aplicării iniţia­tivei tinerilor de la „Progresul“ Brăila, o economie de 42.000 lei prin prelucrarea scurtăturilor lemnoase. Asemenea angajamente şi-au luat şi tinerii din hala gatere, atelierul mecanic şi alţii, cu toţii constituiţi în brigăzi de produc­ţie. Ca urmare a străduinţelor lor, la 17 aprilie, planul de produc­ţie la hala gatere era realizat în proporţie de 115 la sută, la de­şeuri pentru celuloză de 123 la sută, la secţia lăzi de 100 la sută şi la şipci export de 122 la sută. Frumoase rezultate s-au obţinut şi în luna martie. De exemplu, reducerea preţului de cost, faţă de indicii planificaţi a fost rea­lizată în proporţie de 3,39 la sută, realizîndu-se un beneficiu de 223.725 lei. La obţinerea rezultatelor res­pective un aport deosebit au dat comuniştii Pomjánek Ioan cir­cularist­, Vajda Alexandru pen­dularist, utemiştii Iacob Simion gaterist, Boban Nicolae circula­­rist şi alţii. GH. BÁLINT Participă cu însufleţire la acţiuni patriotice Femeile din comuna Corbu iau parte cu multă însufleţire la ac­ţiunile patriotice din raza comu­nei lor. Sub îndrumarea comite­tului comunal, femeile noastre aduc şi ele contribuţia lor la acţiuni patriotice. Astfel, ele au luat parte la plantarea puieţilor de brad pe o suprafaţă de 2 ha. Fruntaşe în această acţiune au fost Blaga Ioana, Beghea Iu­­liana, Zaiaţ Eleonora, Mezei Ma­ria, Răucescu N. Ana, Şandor Ana şi altele. Demn de remarcat este faptul că şi cei mici —adică pionierii şi şcolarii — caută să urmeze exemplul părinţilor lor. Cadrele didactice de la şcolile elementare de 4 ani din comună, au căutat să folosească ocaziile ivite pentru a dezvolta dragos­tea faţă de locul natal şi patrie, faţă de munca însufleţită pe ca­re o duc părinţii lor şi întregul nostru popor muncitor. In acest scop, ei au condus copiii la „Pi­riul Zlamănului“, unde au fă­cut lucrări de întreţinere a puie­ţilor de brad, plantaţi în anul trecut, prostind­ 500 ore muncă voluntară. S-au evidenţiat în această ac­ţiune patriotică următorii pri­­nieri şi şcolari: Spaciu Ştefan, Ciocan Petru, Spaciu Natalia, Urzice, I. Floarea, Goia Elena, Blaga Nicolae,­­Nistor Nicolae, Silvaş Ioan şi alţii. De asemenea, pionierii şi şco­larii de la şcoala Barasău au mai prestat 160 ore muncă vo­luntară la lotul zootehnic, unde au curăţit terenul de pietre, crenguţe uscate şi altele. In prezent, ei participă la acţiunea de strîngere a fierului vechi. A. GANEA Organizaţiile de bază şi membrii de partid îşi analizează activitatea In perioada actuală, conform planului de muncă întocmit de către Comitetul comunal de par­tid, fiecare organizaţie de bază de pe raza comunei îşi analizează munca depusă în primul semestru al anului 1959. Este un prilej foarte bun de a constata în ce mă­sură s-au a­plicat în viaţă hotărî­­rile partidului şi guvernului, ho­­tărîrile luate cu ocazia alegerilor, un prilej de a scoate la iveală lipsurile în muncă şi cauzele a­­cestora, pentru a putea îmbunătăţi munca de partid in viitor. Studiind dările de seamă în­tocmite de birourile organizaţiilor de bază precum şi ale comitetului comunal de partid, se constată că organizaţiile de partid, îndrumate de către comitetul comunal au obţinut pe perioada celor şase luni rezultate frumoase. A crescut maturitatea politică a membrilor de partid, care au reușit în mai mare măsură să conducă activi­tatea politică și economică de pe raza comunei. In această perioadă, pentru aplicarea în practică a Plenarei C. C. al P.M.R. din 9— 13 iunie 1958, comitetul comunal de partid s-a preocupat în mod deosebit de întărirea rîndurilor partidului, de întărirea vieţii de partid, de creşterea răspunderii personale faţă de sarcinile încre­dinţate. In această perioadă s-au primit un număr de 13 candidaţi de partid dintre cei mai buni ţă­rani colectivişti, întovărăşiţi şi în­văţători, bărbaţi şi femei. De ase­menea, organizaţiile de bază au pus în discuţie şi au analizat, ac­tivitatea necorespunzătoare a u­­nor membri de partid, luînd măsuri statutare. Organizaţia de bază din G.A.C. Vătava s-a întărit prin primirea a 3 noi candidaţi de partid, dintre colectiviştii şi co­lectivistele fruntaşe. Noii candi­daţi, ca tov. Moţoc Alexandru, Cioată M. Ioan şi Todeă Ioana luptă cu mult elan, alături de ceilalţi membri de partid, pentru dezvoltarea gospodăriei, pentru atragerea întregii ţărănimi mun­citoare, din comuna noastră, în G.A.C. In satul Rîpa de Jos, aparţină­tor comunei Vătava, organizaţia de bază a primit în această pe­rioadă, un număr de 3 candidaţi de partid, şi anume pe tov. Toma Traian, preşedintele întovărăşirii, Sas Gheorghe utemist şi Puiu Va­sile, ceea ce a dus la o înviorare a muncii de partid. In cadrul întovărăşirii din comuna Vătava a luat fiinţă o grupă de partid care se preocupă de munca politică şi de educarea ţăranilor întovărăşiri, ajutînd co­mitetul de conducere în rezolva­rea sarcinilor economice. Pe baza graficului întocmit de către comitetul comunal de par­tid s-a urmărit ca adunările pla­nificate să se ţină la termenele fixate. Participarea membrilor şi candidaţilor la şedinţe este mult îmbunătăţită, iar absenţele nemo­tivate sunt pe cale de a disipare complet. Membrii comitetului au fost împărţiţi pe organizaţii de bază pentru a le ajuta în pregă­tirea şi desfăşurarea adunărilor. Astfel, tov. Toma Alexandru răs­punde de organizaţia de bază a gospodăriei colective, tov. Todea Pavel de organizaţia de bază a întovărăşirii Rîpa de Jos, Urzică Petru de grupa de partid a înto­vărăşirii Vătava, Sasu Vasile de organizaţia de bază comunală Vătava etc. Problema cooperativizării agri­culturii în cadrul comunei noastre­­ a constituit preocuparea de căpe­tenie a fiecărei organizaţii de bază în parte. La alegeri, acum şase luni, re­zultatele nu au fost prea strălu­cite, astăzi prin munca comuniş­tilor, sprijiniţi de masa largă a oamenilor muncii s-au cooperati­­vizat 1.250 ha teren, avînd satul Rîpa de Jos complet cooperativi­­zat, iar Vătava în proporţie de 90 la sută. Gospodăria colectivă, care a devenit centrul atenţiei ţăranilor muncitori din comuna noastră şi-a mărit suprafaţa, cu ocazia primirii de noi ţărani muncitori, cu peste 80 ha. Sporirea şeptelului este de asemeni în atenţia comite­tului de partid şi a organizaţiilor VIAŢA DE PARTID de bază. Numărul de oi în cadrul gospodăriei a crescut cu peste 200, prin cumpărare şi creştere proprie. S-a mărit numărul vacilor cu lapte, iar în primăvara aceasta s-au plantat peste 300 pomi şi 7.000 bucăţi de viţă de vie. Pla­nul la însămînţări a fost îndepli­nit sută la sută iar în ce priveşte muncile de întreţinere a culturilor, prin buna organizare a muncii, prin participarea 100 la sută a membrilor G. A. C. la muncă, gospodăria reuşeşte să se menţi­nă în frunte cu toate muncile a­­gricole. Cele mai frumoase vaci de lapte şi oi în comună sînt la G.A.C. Cu multă încredere s-au înscris în G.A.C. şi participă regulat la muncă, familia ţăranului muncitor Gherman Vasile de la nr. 199, cu patru braţe de muncă, a ţăranu­lui muncitor Haja Constantin de la nr. 281, Gherman Vasile de la nr. 208, Buglea Lucreţia şi alţii. O bună parte din colectivişti ca de exemplu Haja Ioan, Moţoc Alexan­dru, Petruţ Toader şi alţii îşi fac ca­se noi. Sînt condiţii ca gospodăria colectivă din Vătava, îndrumată şi ajutată de comitetul de partid, să se dezvolte. Organizaţiile de bază din cadrul întovărăşirilor s-au preocupat de întărirea fondu­­lui de bază, de creşterea lui. In luna mai fiecare întovărăşit din Vătava cît şi Rîpa de Jos au pre­dat o oaie pentru fondul de bază. De asemenea, au sub­scris cîte 4 litr brînză, 10 bor ovăz de fiecare familie, tot pentru fon­­dul de bază. Din producţia agri­colă de grîu, porumb etc., 10 la su­­tă a fost contractată cu coopera­tiva din localitate, iar veniturile realizate vor intra tot în fondul de bază. Atît întovărăşirea din Vătava cît şi cea din Rîpa de Jos îşi vor construi saivane pentru oile proprietate obştească. In rezolvarea sarcinilor, orga­­nizaţiile de bază folosesc în per­manenţă activul fără de partid. Tovarăşii din activul fără de par­tid sînt pregătiţi din 10 în 10 zile, asupra situaţiei interne şi inter­naţionale, şi li se ţin conferinţe pe diferite teme de partid; fiecăruia îi sînt repartizate sarcini concrete iar birourile organizaţiilor de ba­ză analizează felul în care mem­brii activului fără de partid se a­­chită de sarcini. Cei mai activi, sînt Pop Pavel, Bondrea Leonîda, Gherman Aurel, Moţoc Alexandru şi alţii. Organizaţiile de bază s-au pre­ocupat în această perioadă şi de îndrumarea organizaţiilor de ma­să. Trimestrial munca U.T.M.­­ului, a comitetului de femei, A.R L.U.S.-ului şi sindicatului, es­te analizată, luîndu-se hotărîri co­respunzătoare. Membrii comitetu­lui comunal de partid au partici­pat la adunările organizaţiilor de masă, dînd ajutor concret. Activitatea de educare și cultu­ralizare a maselor a fost dusă conform sarcinilor stabilite în pla­nul de culturalizare de doi ani a comitetului comunal de partid. S-au extins în mai mare măsură propa­ganda prin conferinţe, cercurile de citit pe grupe de case, cercurile de cultură generală. La învăţămîntul de partid au participat toți membrii şi candi­daţii de partid. S-au evidenţiat în mod deosebit candidaţii de partid: Gherman Dumitru Huian, Moţoc Alexandru, Sasu Vasile şi alţii. Cu ocazia analizei dărilor de seamă semestriale, a organizaţii­lor de bază şi a comitetului comu­nal de partid, se vor lua hotărîri corespunzătoare care să ducă la îmbunătăţirea întregii vieţi de partid, a vieţii economice şi cul­turale din comuna noastră. TOMA ALEXANDRU secretarul comitetului comunal de partid COOPERATIVA CELULOIDUL BUCUREŞTI, str. 30 Decembrie nr. 54. Raionul T. Vladimirescu. Telefon 15.45.54. VINDE FĂRA REPARTIŢIE întreprinderilor de stat şi cooperatiste — Pînză Sterling — Bandă Sterling de 15,20, 25 şi 30 mm. — Pergamoid pe doc pentru tapiţerie — Muşamale pentru huse la tapițerie — Tub Warnisch de la 2—12 mm. Pentru industrializarea superioară a lemnului Urmînd indicaţiile plenarei Comitetului Central al P.M.R. din noiembrie 1958, Consiliul re­gional al sindicatelor împreună cu Trustul de industrializare a lemnului din Miercurea Ciuc, au organizat sîmbătă 6 iunie la To­­pliţa un instructiv schimb de experienţă pe tema: „Pentru in­dustrializarea superioară a lem­nului“. La acest schimb de ex­perienţă au luat parte şefii tehnicieni sau tehnicienii, cît şi preşedinţii comitetelor de între­prindere de la toate U.I.L.-urile din regiunea noastră. După referatul „Industrializa­rea superioară a lemnului la U.I.L. Topliţa“ prezentat de to­varăşul Mohacek, pe aceeaşi te­mă, directorul T.I.L.-ului din Miercurea Ciuc­­ov. Vajda Ákos a informat pe cei prezenţi des­pre succesele pe care le au ob­ţinut an de an U.I.L.-urile din regiunea noastră în domeniul in­dustrializării superioare a ma­sei lemnoase, a ridicării indice­lui de utilizare a acesteia. Ca ur­mare a înzestrării unităţilor de prelucrare a lemnului cu noi maşini, a introducerii pe scară largă a micii mecanzări, la ma­joritatea U.I.L.-urilor a crescut în mod simţitor randamentul de utilizare a masei lemnoase de la 59,3 la sută cit era în 1949, la 64,7 la sută în 1955, iar in acest an la unele U.I.L-uri la 67 la sută. La discuţii, cei prezenţi au sorbit despre experienţa lor in prelucrarea superioară a lemnu­lui, despre importanţa acestui schimb de experienţă unde au avut multe de învăţat. In dru­mul spre cea mai superioară va­lorificare a lemnului de răşinoa­­se şi a celorlalte esenţe indigene, la I.F.I.L. Reghin — a spus to­varăşul Stan Vasile — am ob­ţinut rezultate frumoase prin utilizarea acestuia in construc­ţia ambarcaţiunilor, instrumen­telor muzicale, planoarelor şi aparatelor de zbor cu motor. Nu­meroase tipuri de bărci care înainte se confecţionau din lemn de cedru, mahon, teac şi alte esenţe, aduse cu mari cheltuieli din străinătate, astăzi se produc la noi din lemn de răşinoase se­lecţionat. Dacă înainte cu 10 ani lemnul de răşinoase selecţionat din pădurile noastre se exporta sub formă de semifabricat şi noi importam instrumente muzicale, astăzi, am ajuns ca noi să ex­portăm instrumente muzicale de bună calitate confecţionate din lemn de răşinoase selecţionat şi paltin. Tot la acest schimb de expe­rienţă s-a prelucrat şi un refe­rat cu privire la protecţia mun­cii A. P. Curs cu agronomii La Centrul şcolar agricol din oraşul Tg. Mureş a început un curs de specializare la care parti­cipă peste 50 ingineri agronomi din cadrul gospodăriilor agricole de stat, gospodăriile agricole colec­tive şi secţiile agricole raionale de pe­cuprinsul­­regiunii noastre. La aceste cursuri care durează ■5 zi-k^teeipcru, sânt in*. struiţi asupra felului cum se va face recunoaşterea culturilor In cîmp în vederea asigurării semin­ţelor de calitate necesare sectoru­lui agricol socialist în continuă dezvoltare.

Next