Steaua Roşie, iunie 1959 (Anul 8, nr. 708-715)

1959-06-10 / nr. 710

Noime O faptă huliganică*) II cheamă Szász József şi a jucat duminică in echipa „Rapid“ din Tg. Mureş, care a pierdut cu scorul de 2:1 în faţa echipei „Textila“ din Sf. Gheorghe. După terminarea partidei, arbitrul a chemat jucătorii să formeze careul pentru a saluta publicul. In timp ce ju­cătorii celor două colective se îndreptau, fiecare spre locul său, Szász s-a apropiat de umil din membrii echipei texti­­liştilor şi l-a lovit cu pumnul, în mod laş, prin surprindere, cu o sete canibalică, drept în faţă. O explozie de indignare a izbucnit din mii de piepturi, jur împrejurul arenei stadionului. Jucătorul lovit, a trebuit scos pe braţe de pe teren. Multe comentarii, la astfel de faptă murdară nu sunt necesare. Huliganii n-au ce căuta în viaţa sportivă din Republica Populară Romină. Legile statului nostru condamnă şi ele cu severitate acest soi de încălcare a regulilor de convie­ţuire socială. Publicul sportiv tîrgumureşan este convins că autorităţile în drept, atît cele sportive, cit şi cele ju­diciare, îşi vor face şi în acest caz, datoria. Dar, datoria trebuie să şi-o împlinească şi conducerea clubului „Rapid“, în cadrul căreia a activat un asemenea huligan. Ne referim la munca de educare a jucătorilor, că­reia, probabil, nu i se acordă atenția cuvenită în cadrul acestui club sportiv. Un cămin cultural care-şi respectă planul Lunca recii. Un sat de cîmpie, aşezat la marginea raionului Re­ghin, pe şoseaua ce duce înspre Bistriţa. Acest sat locuit de oa­meni harnici şi pricepuţi, în tre­cut a fost lăsat uitării. Deşi cetă­ţenii de aici ar fi dorit ca satul lor să fie vestit, şi ca-n sat să se desfăşoare o activitate culturală, să se mai lumineze şi ei, totuşi acest lucru nu s-a prea întîmplat. Oare de ce? Pe lîngă unele cauze obiective majoritatea învăţătorilor care erau trimişi să muncească la Lunca Tecii voiau să plece în alte sate „mai bune“, ziceau ei, aşa se explică faptul că mult timp sătenii au rămas numai cu o do­rinţă neîmplinită. . . Dar să venim mai aproape din trecutul îndepărtat şi să vedem ce schimbări s-au mai petrecut la Lunca Tecii. In ultimii ani, prin toamna anului 1957—58, au venit aici un mănunchi de cadre didac­tice, tinere, cu dorinţa şi dragos­tea de a munci. Aceste tinere în­văţătoare au pornit cu elan la muncă, şi în afara orelor de clasă au început să desfăşoare şi o fru­moasă muncă în cadrul căminului cultural. In urmă cu cîtva timp am avut prilejul să cunosc felul în care se desfăşoară activitatea culturală în acest sat de dropie — Lunca Te­cii. Trebuie să arăt că activitatea culturală se desfășoară pe baza unui plan de muncă concret, în­tocmit pe baza sarcinilor reieșite din planul de 2 ani, cu privire la culturalizarea maselor, al comite­tului regional de partid și al co­mitetului executiv al sfatului popu­lar regional, plan, defalcat pe tri­mestre. La început tov. Pescaru Elena, directoarea căminului cultural şi-a propus să atragă cît mai mulţi ti­neri pentru crearea unei echipe de teatru , iar mai tîrziu a unui cor şi a unei echipe de dansuri, lucru ce înainte nu exista. Zis şi făcut. Munca n-a fost tocmai uşoară, însă cu sprijinul organizaţiei de partid, de U.T.M. şi al celorlalte cadre didactice, formaţiile artisti­ce mai sus amintite au luat fiinţă, şi în decursul anului trecut şi al anului acesta au desfăşurat o rodnică activitate. In general munca căminului cultural a urmărit educarea ţăra­nilor muncitori în spiritul patrio­tismului socialist şi atragerea lor în sectorul socialist al agricultu­rii. Astfel, echipa de teatru, în re­pertoriul său a pregătit piese ca : „Gardul“, „îndoiala“, „Bărbatul fără opinci“ şi altele, iar corul a pregătit cîntece patriotice şi popu­lare printre care: „Sirena lui Roaită“, „Sub al păcii stindard“, „La noi în gospodărie“, „Am por­nit cu zorii pe ogoare“ etc. De fapt nici echipa de dansuri nu s-a lăsat mai prejos, şi a pre­gătit o serie întreagă de dansuri locale şi altele, (Bărbuncul, In­­vîrtita, Dorul din Banat etc.). O deosebită atenţie s-a dat de către căminul cultural din Lunca Tecii, propagandei prin conferinţe. Numai în ultimul an s-au ţinut peste 80 titluri de conferinţe cu caracter agricol, ştiinţifice sau din alt domeniu. Mult apreciat a fost ciclul de conferinţe ştiinţifice ca: „Ce ne spune ştiinţa despre năluciri“, „Cum a apărut viaţa pe pămînt“, „Ce ne spune ştiinţa despre viaţă şi moarte“ şi altele. Majoritatea conferinţelor, în a­­fară de cele cu caracter agricol, ţinute de tehnicianul agricol din sat , le-au ţinut cadrele didacti­ce printre care Pescaru Elena, An­ca Maria, Dan Maria şi Man Ma­­ria. De remarcat este faptul că şi la bibliotecă se desfăşoară o activi­tate destul de vie. Biblioteca are mulţi cititori, numai în trimestrul I a. c. peste 150, care citesc cu mult interes diferite cărţi. — Cel mai activ cititor — ne spune tov. Man Maria biblioteca­ra, este tovarăşul Pescaru Teodor, membru al întovărăşirii, care de fapt a participat şi la concursul „Cine ştie ce scrie“ organizat de Radiodifuziunea şi Televiziunea Română. Un alt cititor al bibliote­cii este şi Gliga Ion, ţăran înto­vărăşit, la care, printre cărţile ci­tite se numără : „Stepan Razin“, „Cronică de familie“, vol. X al o­­perelor lui Sadoveanu şi altele. Oare în trecutul îndepărtat, ar fi putut cel puţin visa aşa Ceva un ţăran muncitor? ca el să aibă po­sibilitatea să citească orice carte-i place lui, şi din biblioteca săteas­că? Desigur că nu. — Dar să vedeţi — îmi spune în cele din urmă directoarea că­minului cultural, — la Lunca Te­cii, cînd am venit noi nici nu e­­xista întovărăşire agricolă, mun­ca de contractări mergea şi nu mergea. Insă după munca­ pe ca­re am depus-o în cadrul căminu­lui cultural şi prin munca de agi­taţie de la om la om, ne mîndrim şi noi pentru că, la faptul că azi Lunca Tecii are o mare întovără­şire agricolă, în care s-au înscris toate familiile şi cu peste 55 la sută din suprafaţa de pămînt, în­­tr-o mare măsură a contribuit şi munca culturală.­­ Am mai aflat că în urma fap­tului că s-au ţinut multe conferin­ţe cu caracter agricol şi patriotic, pe acest an Lunca Tecii este frun­taşă la contractările de cereale cu statul, deoarece aproape la toate a depăşit planul şi în special la floarea-soarelui, cu 330 la sută. Deci munca culturală şi-a arătat roadele. Am plecat din Lunca Tecii, do­rind colectivului de cadre didacti­ce noi succese în munca cultural­­educativă, şi cu gîndul că-n alte sate ca Fărăgău, Brîncoveneşti, Chiherul de Sus şi altele, datorită nepăsării unor directori de cămi­ne culturale, cadre didactice şi a sfaturilor populare respective, munca culturală nu se desfăşoară la nivelul dorit şi deci şi rezulta­tele muncii cultural-educative sunt slabe. Ar fi de dorit ca să fie ur­mat exemplul celor de la Lunca Tecii. POP IO­AN Insinuare Aoleu! ... Au! ... Vai! ... Au!... Aceste strigăte disperate însoţeau tăvăleala crispată pe gazon a jucătorului, asemănătoare cu zbaterea unui peşte pe uscat. In tribune s-a făcut deodată linişte... Dar arbitrul care a urmărit atent faza și-a dat seama că e vorba de o insinuare, a ordonat continuarea jocului, fără să acorde vreo penalizare. Ca prin farmec jucătorul nostru s-a ridicat în picioare alergînd după minge, încă mai proaspăt ca înainte. După un timp din nou : —­­Aoleu!... Au!... Vai!... M-au lovit! Același jucător, aceleași zbateri pe gazon, aceeaşi li­nişte îngrijorată în tribune, dar acelaşi arbitru vigilent care nu poate fi înşelat. Văzînd că nu i-a mers nici de data aceasta, fotbalistul nostru se ridică sprinten în picioare şi poate mai proaspăt ca înainte continuă să joace. Scena s-a repetat încă odată şi încă odată, în total de vreo 6—7 ori în decursul partidei. Bineînţeles în aceeaşi por­ţiune a terenului, în careul echipei adverse. Noile tăvăleli ale jucătorului n-au mai provocat însă îngrijorare în public ci ilaritate şi ironii. Cineva de lîngă mine remarcă: —­ Face ca ciobanul care a ridicat de citeva ori tot sa­tul în picioare striglnd că vin lupii. Altul adaugă: — Numai să nu pățească ca ciobanul mincinos. Cînd au venit cu adevărat lupii, nimeni nu i-a mai sărit în aju­tor. Nu-l mai credea nimeni... Paraschiva, pentru că el e jucătorul care imită așa de bine dansul peştelui pe uscat — n-a păţit ca ciobanul din poveste. Lupii n-au venit să-i mănînce oile. N-a fost lovit de nimeni în tot decursul partidei dintre C. S. Tg. Mureş— Minerul Lupeni, în cadrul căreia s-au consumat amintite de scene. Impresia proastă de insinuant a lăsat-o însă în rîndul publicului tîrgumureşan, întocmai ca ciobanul din poveste, care şi-a cîştigat in rîndul sătenilor renumele de mincinos. Altceva aşteptau sportivii din Tg. Mureş de la un ju­cător de talia lui Paraschiva. Dacă nu un joc de mare clasă, cel puţin o ţinută morală de sportiv de frunte. ———_ I- L­ *) După cum am aflat, biroul comitetului orășenesc U.C.F.S. Tg. Mureş, a luat, în mod operativ, măsurile de rigoare împotriva lui Szász Iosif, excluzindu-l pentru tot­deauna din viața sportivă. La cinematograful ,,Progresul" FILMUL ROMÎNESC „MINGEA“ Fotografia înfăţişează un mo­ment din filmul „Mingea“, o nouă producţie a Studiourilor „Bucu­reşti“. Filmul ne poartă în anii marii crize economice 1929—1933 şi pe fundalul situaţiei din acea perioa­dă, ne prezintă drama unui inte­lectual, profesor de liceu, aruncat pe drumuri de regimul burghezo­­moşieresc. Zadarnice sînt zbaterile profe­sorului pentru a-şi redresa situa­ţia. Nu-l aşteaptă decît umilinţa adîncă şi neagra mizerie, atît pe el cît şi pe micul său băieţaş. Nereuşindu-i nimic, ajunge în pragul deznădejdei. Intîlnirea cu mişcarea muncitorească condusă de partid, participarea, din întîm­plare, la o mare demonstraţie muncitorească, curajul comuniş­tilor în faţa zbirilor poliţiei, îi tre­zeşte profesorului nădejdea în viitor, întrucît întrezăreşte calea împotriva marelui rău social a cărei victimă este el împreună cu sute de mii de alţi oameni ai muncii. Această cale este cea a­­rătată de partid, calea luptei împotriva regimului burghezo­­moşieresc. Filmul „Mingea“ poate fi con­siderat ca un nou succes al cine­matografiei romîneşti. Rolurile principale sunt interpretate de La­­zăr Vrabie — profesorul, Andrei Codarcea — un muncitor înaintat (Chiriță) și copilul Ion Bodeanu. Jocul micuțului Ion Bodeanu pro­duce o impresie deosebită. coM$pomH!/i mumm­­d&tyyz iHdki adădun­d.dM hequute. Concert în uzină Zilele acestea a avut loc în in­cinta Depoului de locomotive din Tg. Mureş un concert al Filarmo­nicii de stat din localitate pentru feroviarii din complexul Tg. Mu­reş. Publicul, compus numai din ce­ferişti, îmbrăcaţi fiecare aşa cum a ieşit din muncă, a ascultat cu viu interes muzica clasică a lui Erkel Ferenc „Hunyadi László“, „Simfonia neterminată“ a lui Schubert şi „­Rapsodia romînă“ de marele muzician român, George Enescu. Prin această reprezentaţie şi prin altele pe care­ a promis că le va mai ţine la noi, Filarmonica de stat din localitate aduce un aport serios la ridicarea nivelului nostru de cultură, la înţelegerea şi cunoaşterea muzicii. rriQTF TFK­FI?Pr Expoziţie de artă populară In cinstea celei de a XV-a ani­versări a eliberării patriei noas­tre, Casa de cultură raională din Miercurea Niraj a organizat o frumoasă expoziţie de artă populară. Sunt expuse peste 400 obiecte diferite, realizate de că­tre artiştii amatori din comu­nele raionului Tg.-Mureş. Vizitatorii au admirat fru­moasele cusături şi ţesături cu teme populare din Moşuni, Sînt­­andrei, Troiţa, Miercurea Niraj sau portul popular specific se­cuiesc din Sîmbriaşi. Cu deosebită atenţie sunt pri­vite de către vizitatori, obiec­tele sculptate în lemn de către artistul amator Răchită Vasile. Mult interes prezintă din punct de vedere artistic şi sunt admirate lucrările artistului amator Nagy Béla din Sîntan­­drei. El a expus, din sculpturile sale în piatră sau din ghips, executate cu mult gust artistic şi care tratează diferite subiecte actuale care oglindesc realiză­rile regimului de democraţie populară din ţara noastră. Colectivista Kása Erzsébet a expus peste 78 de lucrări de mi­nă cusute cu motive naţionale ca de exemplu: cuverturi de pat, ştergare, feţe de masă, marame, carpete, covoare etc. Ţăranii muncitori din Sim­briaşi au prezentat la expoziţie diferite obiecte împletite din paie şi papură. DOP VASELE Mal»­i­rniintă sportivă • După un joc de toată fru­museţea, în care Mészáros II a­­ avut rolul de „vioara întii“ iar Vakarcs de „timpan“, C. S. Tg. Mureş a învins duminică pe Stadionul „23 August“ din loca­litate, fostul lider al seriei a din cadrul categoriei „B“ — Minerul Lupeni. Scor final: 2—1 (2—1). Au marcat Turos min. 8 şi Mészáros I min. 20. De la oaspeţi a înscris Páll min. 35.­­ Pe acelaşi stadion, „Texti­la“ Sf. Gheorghe (categoria „C“) a învins fără drept de apel pe „Rapid“ Tg. Mureş. Scor : 2—1 (2—0). D­in cadrul fazei interregio­nale a campionatului republican de iptpul neutru juniori, CS. Tg Mureş prin golurile marcate de Coroiu (2) şi Brandlhoffer, a învins cu 3—0 „Aurul“ Brad. • La Reghin, fruntaşa clasa­mentului „Voinţa“ Odorhei (campionatul regional de fotbal) a învins „Voinţa“ Reghin cu 1—0. • In parcul sportiv „Voinţa“, Dinamo Tg. Mureş (volei categ. „B“) după o luptă în­dîrjită a învins cu scorul de 3—2 D­i­­namo“ Oradea. „ Tot în parcul sportiv „Vo­inţa“, în cadrul seriei a doua a categ. „B“ la baschet masculin, „Voinţa“ Tg. Mureş a învins cu scorul de 68—65 pe „Voinţa“ Oradea. (P) • Duminică înainte de masă a avut loc la cinematograful „Pro­gresul“ din Tg. Mureş un simpo­zion în legătură cu filmul „Ra­zia“, o producţie a cinematogra­fiei maghiare, care evocă un episod al activităţii comunişti­lor maghiari din perioada regi­­m­ului de teroare horthyst. Au luat cuvîntul în cadrul simpo­zionului tovarăşii Gombos Mihai şi Dr. Spielmann Iosif. D­in sala cinematografului „Tineretului“ din Tg. Mureş a avut loc, tot duminică, o mani­festare Închinată Împlinirii a 160 de ani de la naşterea lui A. Puşkin. Despre viaţa şi opera marelui poet rus a vorbit tov. Nagy Pál, redactor al revistei „Igaz Szó“.­­ Formaţia de teatru a comi­tetului de linie C.F.R. Tg. Mureş, se prezintă în faţa publicului în zilele de 13 şi 14 iunie (ora 8 seara) cu piesa „Nota zero la purtare“ de Virgil Stoinescu şi Octavian Sava. Spectacolele vor avea loc în sala Palatului culturii.

Next