Steaua Roşie, iunie 1959 (Anul 8, nr. 708-715)

1959-06-10 / nr. 710

„Popoarele tuturor ţărilor doresc cu ardoare pacea“ Interviul acordat de N. S. Hruşciov agenţiei M. T. I. şi redacţiei ziarului „Népszabadság“ BUDAPESTA (Agerpres).­­ Intr-un interviu acordat agenţiei M. T.I. şi redacţiei ziarului „Nép­­szabadság“, N. S. Hruşciov a de­clarat că situaţia internaţională este în prezent mai bună decît în urmă cu 2-3 ani. Cît priveşte per­spectivele, sperăm că ea va fi şi mai bună. Unul din indicii care arată o oarecare îmbunătăţire a situaţiei internaţionale, a spus N. S. Hruş­ciov, este conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe. Este adevărat că în ţările occi­dentale se fac acum pronosticuri pesimiste. Unii spun că s-ar apro­pia un „impas“ în lucrările confe­rinţei, este folosit chiar cuvîntul de „criză“ etc. Cred că aceste cu­vinte sînt folosite de acei care nu doresc slăbirea încordării interna­ţionale. După cît se pare anumite cercuri se tem ca nu cumva mi­niştrii Afacerilor Externe, întru­niţi la Geneva, să se înţeleagă în problemele principale şi fac totul pentru a împiedica acest lucru. N. S. Hruşciov a subliniat că în­crederea în posibilitatea îmbună­tăţirii perspectivelor situaţiei in­ternaţionale se întemeiază pe fap­tul că în prezent raportul de for­ţe s-a schimbat în favoarea păcii. In condiţiile actualului raport de forţe, a declarat N. S. Hruşciov, este puţin probabil că se vor gă­si oameni cu mintea sănătoasă care vor dori să dezlănţuie un nou război pentru a se căpătui de pe urma acaparării altor ţări sau care să încerce să impună ţărilor socialiste rînduielile capitaliste. Politicienii realişti trebuie să în­ţeleagă că în actualele condiţii un atac împotriva ţărilor socialiste s-ar solda pentru lumea capitalis­tă cu o catastrofă totală. In conştiinţa popoarelor se în­rădăcinează tot mai profund ideea inadmisibil­ităţi­i războiului. Po­poarele tuturor ţărilor doresc cu ardoare pacea, ele se ridică tot mai activ împotriva cursei înar­mărilor, pentru preîntimpinarea unui nou război. De acest lucru forţele agresive trebuie de aseme­nea să ţină seama. Referindu-se la perspectivele tratativelor de la Geneva, N. S. Hruşciov şi-a exprimat speranţa că la conferinţa miniştrilor Afa­cerilor Externe vor fi realizate a­­corduri asupra unor probleme ac­tuale. In primul rind, a declarat el, trebuie să fie luate hotărîri în legătură cu problema atît de im­portantă a încheierii Tratatului de pace cu Germania. Aceasta ar în­semna un pas important pe calea spre lichidarea războiului rece. Guvernul sovietic, a subliniat N. S. Hrușciov, participă la con­ferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe pentru a duce tratative pe o bază rezonabilă, pen­tru a ajunge la un acord cu pri­vire la încheierea Tratatului de pace cu Germania şi lichidarea rămăşiţelor regimului de ocupaţie din Berlinul occidental. Nici un fel de presiuni nu vor putea deter­mina Uniunea Sovietică să înche­ie un acord care să eternizeze re­gimul de ocupaţie în Berlinul oc­cidental. Vorbind despre conferinţa şefi­lor de guverne, N. S. Hruşciov a subliniat că ea este necesară pen­tru rezolvarea problemelor inter­naţionale actuale, probleme care pot fi rezolvate numai de şefii gu­vernelor. Dacă şefii guvernelor, a declarat el, vor considera necesar să rezolve aceste probleme pentru a împrăştia norii care întunecă relaţiile dintre state, a limpezi ori­zontul şi a crea într-adevar toate condiţiile pentru coexistenţa paş­nică a tuturor statelor cu sisteme social-politice diferite, atunci a­­ceastă întîlnire va avea loc. Dacă şefii guvernelor se vor călăuzi după interesele asigurării păcii, la această întîlnire vor pu­tea fi rezolvate multe probleme. Dar dacă nu se va manifesta o astfel de dorinţă, evident că întîl­­nirea şefilor de guverne nu va a­­vea loc. In acest caz opinia publi­că mondială va vedea cine este vinovat de torpilarea conferinţei la nivel înalt. Acest lucru, după cît se vede, nu va trece fără să lase urme pentru cei care vor pu­ne piedici îmbunătăţirii ce s-a conturat în situaţia internaţională, care vor sabota realizarea unor acorduri îndreptate spre destinde­rea încordării internaţionale. Delegaţia de partid şi guvernamentală a R. D. Germane a sosit la Moscova MOSCOVA (Agerpres), TASS. Răspunzind invitaţiei C.C. al P.C.U.S. şi Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S., la 8 iunie a so­sit la Moscova într o vizită de prietenie delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii De­mocrate Germane. Din delegaţie fac parte: Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., Otto Grote­wohl, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, conducători ai Parti­dului Socialist Unit din Germa­nia, Uniunii Creştin-Democrate, Partidului Liber-Democrat din Germania, Partidului Democrat- Ţărănesc din Germania, Consi­liului Naţional al Frontului Na­ţional al Germaniei Democrate, Partidului Naţional-Democrat din Germania, reprezentanţi ai­­ organizaţiilor obşteşti, ai clasei muncitoare, ai ţărănimii munci­toare şi ai intelectualităţii ieşite din rîndurile poporului. Pe aeroportul Vnukovo dele­gaţia R.D. Germane a fost salu­tată de numeroşi locuitori ai Moscovei. Printre oficialităţile sosite în întâmpinarea delegaţiei au fost: Averki Aristov, Nikita Hruşciov, Nicolai Ignatov, Aleksei Kiri­­cenko, Froi Kozlov, Anastas Mi­­koian, Nuru­din Muhi­dinov, Pjotr Pospelov şi Dmitri Po­­leanski; miniştri şi mareşali ai Uniunii Sovietice, diplomaţi şi corespondenţi de presă străini. N. S. Hruşciov şi Walter Ul­bricht au rostit cuvîntări. Adenauer pleacă... Adenauer nu mai pleacă! Declaraţia lui Konrad Ade­nauer, că s-a răzgîndit şi nu mai candidează la postul de preşedin­te al Republicii preferind să şi-l menţină pe cel de cancelar, a provocat consternare nu numai la Republica Federală Germană ci şi în numeroase alte ţări din lume. Aceasta, pentru că de numele lui Adenauer este legată una din­­tre cele mai reacţionare linii po­litice din zilele noastre, Adenauer este cel mai zelos a­­dept al „războiului rece“. El se opune cu înverşunare oricărei ac­ţiuni, care ar putea produce des­tindere, oricît de mică, în situaţia internaţională. El este duşmanul încheierii tratatului de pace cu Germania, a apropierii dintre cele două state germane, a realizării vreunui acord în domeniul inter­zicerii armelor termonucleare etc. Exponent al militarismului revan­şard şi al imperialismului german, Adenauer şi clica lui sunt creato­rii noului Wehrmacht, adepţii în­zestrării acestuia cu arme atomice şi rachete, al refacerii şi dezvol­tării industriei de război germa­ne. In momentul de faţă, la Gene­va, poziţia delegaţiei guvernului Adenauer* constituie principalul obstacol în calea apropierii pozi­ţiilor Est-Vest, în calea adoptării unei politici mai realiste din par­tea puterilor occidentale. Iată de ce, omenirea iubitoare de pace a primit cu bucurie, cu două luni în urmă, vestea că Ade­nauer se retrage din postul de cancelar, urmînd să-l ocupe pe cel de preşedinte al Republicii, mult mai puţin important din punct de vedere politic. In legătură cu hotărîrea de re­tragere a lui Adenauer din postul de cancelar se vorbea de o even­tuală schimbare în politica exter­nă a R. F. Germane, de promova­rea unei­ politici mai flexibile, una populare. Această hotărâre a fost salutată nu numai în R.F.G. ci şi peste hotare, chiar şi în ţările a­­parţinînd N.A.T.O., ca de pildă în Anglia unde, anumite cercuri in­fluente, care manifestă o tendin­ţă spre destindere­a situaţiei in­ternaţionale, au criticat cu tărie politica rigidă negativistă a can­celarului vestgerman. Dar, cercurile reacţionare vest­­germane împreună cu cele din al­te ţări imperialiste, nu renunţă aşa de uşor la politica „războiului rece“ care, favorizînd cursa înar­mărilor, le aduce mari profituri. Anunţînd că părăseşte postul de COMENTAR EXTERN cancelar, Adenauer a declarat totodată că aceasta nu va aduce schimbare în politica externă a ţării. Imediat au început manevre­le în jurul desemnării succesoru­lui. Adenauer şi adepţii lui, cău­tau ca succesor un executant do­cil al voinţei lor. In acelaşi timp se vorbea de modificarea consti­tuţiei pentru a se lărgi atribuţiile preşedintelui republicii. In toiul acestor frămîntări, care oglindesc criza politică din R.F.G., inclusiv în sinul partidu­lui Uniunii Democrat Creştine, a sosit vestea că Adenauer nu se mai retrage. Unii comentatori leagă această nouă hotărîre de re­centa vizită a cancelarului în Sta­tele Unite ale Americii, arătînd că Washingtonul socotește că Ade­nauer este încă necesar în cadrul „războiului rece“. De asemenea, se spune că bătrînul cancelar nu vrea să cedeze puterea dictatoria­lă ce o deţine actualmente atît în partidul său cît şi în guvern, şi care asigură celor mai reacţiona­re cercuri, al căror exponent este, acea linie politică care le convi­ne. Dar jongleria lui Adenauer a provocat un puternic curent de re­probare, o adevărată furtună de proteste, pînă şi în conducerea Uniunii Democrat Creştine, nemai­vorbind de celelalte cercuri poli­tice. Ziarul vestgerman „General Anzeiger“ scria : ,,Nu trebuie să fii profet pentru a ghici cît de dezgustaţi sînt deputaţii creştini­­democraţi de confuzia provocată de Adenauer prin schimbarea subită a intenţiilor sale“. Ollenhauer, preşedintele partidului social-de­mocrat din Germania a calificat acţiunea lui Adenauer drept „un joc lipsit de răspundere“, iar Rein­­hold Maier, preşedintele partidu­lui liber-democrat, drept o degra­dare a funcţiei de preşedinte. Ves­tea că Adenauer nu mai pleacă a fost primită nefavorabil şi peste hotare la Londra şi în alte capi­tale occidentale. „Ceea ce s-a în­­tîmplat nu este demn de laudă nici pentru Adenauer, nici pentru colegii săi, nici pentru partidul său“, scrie influentul ziar englez, „Times“. Cum se va termina furtuna de proteste stîrnită de revenirea lui Adenauer asupra hotărîrii adop­tate cu două luni în urmă, încă nu se poate cunoaşte. Cert este un singur lucru : fie că pleacă din funcţia de cancelar, fie că rămîne, politica lui Ade­nauer, îndreptată împotriva inte­reselor poporului german și a pă­cii în lume este extrem de nepopu­lară atît înăuntrul cît și în afara hotarelor Republicii Federale Ger­mane. Această linie — politica „războiului rece“ — se clatină sub presiunea din ce în ce mai mare a maselor populare, care cer nu încordare ci destindere în situaţia internaţională. E. MOLDOVAN Conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe GENEVA. — Trimisul special Agerpres, C. Răducanu, transmite: Luni după-amiază, o nouă în­tîlnire neoficială a celor patru miniştri de Externe la reşedinţa delegaţiei sovietice a reluat şirul convorbirilor diplomatice pe care majoritatea observatorilor le ca­racterizează ca abordînd „stagiul final al conferinţei“. In acest sens cercuri din preajma delegaţiilor afirmă că s-a început, chiar dacă va mai fi supus unor modificări ulterioare, redactarea comunicatu­lui final şi a documentelor confe­rinţei. In centrul comentariilor privind Ultimele întîlniri ale miniştrilor continuă să se plaseze problema Berlinului occidental. Comentînd situaţia la care s-a ajuns, ziarul „L‘Humanité“ scrie: „Un acord asupra problemei Berlinului ar putea fi încheiat de pe acum. Nu cumva însă el este pus sub sem­nul întrebării de intransigenţa oc­cidentalilor, de dorinţa acestora de a considera intangibil un drept de ocupaţie abolit de viaţă însăşi? Aceasta este problema care se pu­ne la Geneva în momentul acesta". Aceeaşi părere o împărtăşesc ma­joritatea observatorilor cînd con- I sideră că „revizuirea poziţiei oc­cidentale faţă de regimul de ocu-­­ paţie în Berlinul de vest ar înlă­­­­tura ultimele obstacole în calea­­ unui progres rapid“. Intr-adevăr,­­ noile clarificări aduse de delegaţia­­ sovietică în problema garantării comunicaţiilor Berlinului occiden­tal, ca şi în demonstrarea incon­sistenţei argumentelor invocate în privinţa relaţiilor între puterile occidentale şi R. D. Germană, au pus pe miniştrii occidentali în si­tuaţia delicaţi de a nu mai putea evita fondul problemei —­ abolirea regimului anacronic de ocupaţie. Odată ce va fi dat răspunsul la această chestiune, se va putea ve­dea dacă este justificat sau nu optimismul pe care-l afişează as­tăzi „New York Herald Tribune“ cînd afirmă că s-ar fi produs „o părăsire a poziţiilor extreme de la început şi se întrevede un acord asupra mai multor puncte, inclu­siv Berlinul“. Ziarul ajunge la concluzia de mai sus după ce re­cunoaşte că „cele mai multe pro­puneri sovietice sunt complect ac­ceptabile din punct de vedere ame­rican, englez şi francez“. In rîndurile observatorilor de la Geneva îşi face tot mai mult loc ideea că miniştrii occidentali cau­tă acum o „ieşire onorabilă“ din situaţia în care au ajuns în urma repetatelor iniţiative ale delegaţiei sovietice şi care, după cum scrie ziarul „Daily Telegraph“, „ar constitui baza pe care s-ar întru­ni conferinţa la nivel înalt, cu a­­tît mai mult cu cît aceasta a apă­rut cu totul inevitabilă“. Aceiaşi observatori sînt însă unanimi în a recunoaşte că „pro­gresul care s-ar putea înregistra“ nu se va confirma decît prin re­nunţarea la pledoaria insistentă şi fără perspective în favoarea u­­nui statu-quo în Berlinul occiden­tal. Declaraţia guvernului român cu privire la amplasarea în Grecia a rampelor de lansare a rachetelor teleghidate şi problema păcii şi securităţii în Balcani Urmare din pag. l­ a) (­­ cu armament nuclear şi cu ramp­­­pe pentru lansarea de rachete şi proiectile teleghidate. In cadrul unei întîlniri a şefi­lor de guverne ai statelor balca­nice s-ar putea examina şi adopta hotăriri corespunzătoare în problemele privitoare la cola­borarea multilaterală şi dezvol­tarea relaţiilor de bună vecină­tate intre statele balcanice. Tot­odată s-ar putea examina şi adopta un Tratat de înţelegere şi securitate colectivă a regiu­nii balcanice. Prin acest tratat statele din Balcani s-ar angaja să rezolve pe cale paşnică orice problemă litigioasă, să nu re­curgă la agresiuni sau la ame­ninţări cu război in raporturile reciproce ,să nu admită stocarea de armament atomic şi nuclear sau staţionarea unităţilor mili­tare dotate cu armament ato­mic şi nuclear, aparţinînd unor state străine de regiunea balca­nică sau instalarea de rampe pentru lansarea de rachete şi proiectile teleghidate pe terito­riul lor. Consimţind să încheie un ast­fel de tratat de înţelegere şi se­curitate colectivă, guvernele sta­telor balcanice ar putea conveni de asemenea să ceară marilor puteri, care poartă principala răspundere pe plan mondial în ceea ce priveşte problemele pă­cii şi securităţii, garanţii în sensul respectării hotărîrii sta­telor din Balcani de a transfor­ma această regiune într-o zonă a păcii şi bunei vecinătăţi şi an­gajamentul solemn că nici îm­preună, nici izolat, nu vor folosi forţa, ameninţarea cu forţa sau alte mijloace pentru a impune sau a obţine pe alte căi staţio­narea de unităţi militare dotate cu armament atomic şi nuclear sau amplasarea de rampe pen­tru lansarea rachetelor şi pro­iectilelor teleghidate pe terito­riul statelor balcanice. Se înţelege de la sine că gu­vernul român este gata să ia în considerare orice propuneri ale guvernului grec sau ale celor­lalte state participante, menite să facă din acest tratat un in­strument corespunzător intere­selor de pace, progres şi prie­tenie ale popoarelor din Balcani. Faptul că Republica Populară Romina şi alte ţări socialiste din Balcani fac parte din Orga­nizaţia Tratatului de la Varşo­via, iar Grecia şi Turcia fac parte din N.A.T.O., nu trebuie să constituie o piedică în calea încheierii unui astfel de Tratat de înţelegere şi securitate colec­tivă. Este în afară de orice îndoia­lă că încheierea unui Tratat de înţelegere şi securitate colectivă ar fi aprobată călduros de po­poarele statelor din Balcani, de opinia publică mondială. Poporul român este legat de poporul grec prin tradiţii de lup­te comune pentru independen­ţa naţională, prin trainice legă­turi culturale şi economice. El preţuieşte înaltele calităţi şi aportul poporului grec la patr­i­moniul civilizaţiei omenirii şi are încredere in năzuinţele de pace şi prietenie care unesc cele două ţări. Intre poporul grec şi poporul român nu au existat şi nu există pricini de vrăjmăşie. Cit priveşte problemele liti­gioase existente intre unele sta­te ale regiunii balcanice, nu nu­mai natura lor, dar înseşi inte­resele vitale ale tuturor popoa­relor balcanice, inclusiv cele ale poporului grec, cer şi fac posibi­lă rezolvarea acestor probleme pe calea paşnică a tratativelor. Guvernu­l român va saluta adoptarea de către guvernul grec a unei poziţii constructive cu privire la transformarea re­giunii balcanice într-o zonă a păcii, ceea ce ar corespunde în cel mai înalt grad intereselor vi­tale ale tuturor popoarelor din această regiune şi ar aduce o contribuţie importantă la cauza păcii şi securităţii internațio­nale. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg. Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9. Telefon: 1 2688, 2498. Tipografia: 2643. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali si difuzorii voluntari din întreprinderi si instituţii. Comanda Nr. 3034,

Next