Steaua Roşie, august 1959 (Anul 8, nr. 725-733)

1959-08-01 / nr. 725

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNI­ ȘI-VAI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE . Anul VIII. Nr. 725. Sîmbătă, 1 august 1959. 6 pagini — 20 bani Oamenii muncii răspund prin fapte Hotărîrii C.C. al P.M.R. Dînd viaţă documentelor plenarei Documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a. c. au stîrnit în rîndurile oamenilor mun­cii din regiunea noastră o nespusă bucurie, au făcut să crească simţi­tor avîntul in producţie în scopul îndeplinirii planului, al realizării de cit mai multe economii. Drept răspuns la măsurile luate, în vederea măririi salariilor şi pensiilor, a reducerii preţurilor la peste 2.600 articole industriale şi alimentare, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderi, toţi cei ce muncesc şi-au luat valoroa­se angajamente în scopul descope­ririi rezervelor interne, depun efor­turi spre a îndeplini şi depăşi sar­cinile de plan, spre a obţine eco­nomii din ce în ce mai însemnate. La întreprinderea „Encsel Mau­­riciu“ în ziua cînd muncitori au aflat de la radio şi din presă despre conţinutul hotărîrilor plenarei, fără a fi fost organizată, s-a ţinut o adevărată zi-record în producţie. In această zi, planul global de producţie zilnic pe întreprindere a fost îndeplinit în proporţie de 146 la sută. Ce s-a făcut în scopul îndeplini­rii sarcinilor ce revin întreprinderii din documentele plenarei la „En­­csel Mauriciu“? îndată după apari­ţia Hotărîrii, biroul organizaţiei de bază a convocat toţi agitatorii la predarea şi preluarea schimbului şi i-a instruit în mod amănunţit asupra felului cum trebuie să-şi des­făşoare munca. Apoi, într-o şedin­ţă fulger, a adus la cunoştinţa tu­turor muncitorilor conţinutul hotă­rîrii. Sfătuindu-se asupra celor ce au de făcut, biroul organizaţiei de bază, comitetul de întreprindere şi conducerea fabricii au trecut la al­cătuirea a dou­ă colective pe cele două sectoare de producţie (piese de schimb şi carde), şi o comisie pe întreaga întreprindere, formate din ingineri, tehnicieni, muncitori, fruntaşi, specialişti etc. Sub îndrumarea organizaţiei de bază, colectivele s-au sfătuit cu muncitorii la locul de muncă şi au studiat posibilităţile existente în vederea ridicării productivităţii muncii, a reducerii preţului de (Continuare in pag. 4-a) Din aceeaşi cantitate de buşteni — mai multă cherestea După plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie anul trecut, in cad­rul unităţilor de industrializare a lemnului din regiunea noastră a crescut şi mai mult preocuparea colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri pentru a găsi soluţii noi în vederea reducerii continue a consumurilor specifice. Or, se ştie că, in cadrul acestor unităţi consumul specific îl constituie toc­mai masa lemnoasă, asupra valori­ficării căreia plenara a pus un accent deosebit. Iată clar explicaţia faptului că la unitatea de industrializare a lem­nului din Gheorghieni, economia de bușteni realizată în primul semes­tru al acestui an prin reducerea consumului specific este aproape echivalentă cu economia realizată în tot cursul anului trecut. Dacă e să exprimăm in procente cu cit s-a redus in primul semestru al acestui an consumul specific față de norma planificată, avem de a face cu o cifră, am putea spune de neluat în seamă, abia o sutime de procent. Adesea se întîmplă în­să ca procentele să nu exprime su­ficient de plastic realitatea, ca în dosul lor să nu întrezărim de la început noianul de preocupări, munca plină de abnegaţie a acelo­ra care au făcut să crească sau să scadă — după nevoie — procen­tele. Intr-adevăr, o sutime de procent nu-i o cifră de luat in seamă. Cer­­cetind-o însă mai în amănunt am aflat totuşi lucruri interesante. Mai întîi că aceasta­ înseamnă eco­nomisirea a 237 metri cubi buşteni de gater. La înfăptuirea acestui rezultat s-a ajuns printr-un complex întreg de măsuri luate pe parcursul pro­cesului tehnologic de producţie. Astfel s-au pus in valoare o seamă de rezerve interne care au contri­buit la reducerea consumului spe­cific. Bunăoară, s-a constatat că de felul în care sunt retezaţi buş­tenii in depozit depinde in bună parte valorificarea lor maximă. De aceea operaţiunea de măsurare şi retezare a buştenilor se face cu cea mai mare atenţie, astfel incit să se elimine curbăturile în buşteanul pentru gater. De asemenea, organi­zarea lămpilor s-a făcut pe cate­gorii de diametre ale buştenilor, iar sortarea şi marcarea lor se face conform normelor fiecărui gater. O altă măsură care contribuie la evitarea pierderilor de masă lem­noasă o constituie grija fiecăruia din cei care alcătuiesc brigăzile de gaterişti, pentru fixarea exactă a buşteanului in modelul de tăiere al gaterului. Şi insfirşit, pe lingă atenţia pe care conducerea între­prinderii o acordă calificării circu­­lariştilor în vederea cunoaşterii şi respectării normelor de tăiere con­form stasului, una din principalele măsuri care au dus la reducerea consumului specific o constituie fo­losirea fierăstrăului panglică la spintecarea dulapilor in cherestea. Efectuarea acestei operaţiuni cu fierăstrăul panglică şi nu la gater duce la reducerea pierderilor în rumeguş. Iată dar numai cîteva din mă­surile mulţumită cărora în primul semestru al acestui an lucrătorii de la unitatea de industrializare a lemnului din Gheorghieni au eco­nomisit 237 m­c de buşteni. La bilanţul realizărilor acestui colectiv în domeniul valorificării complexe a masei lemnoase se mai adaugă rezultatele obţinute din valorificarea deşeurilor. Bunăoară din deşeuri au fost fabricate în anul acesta lăzi în valoare de aproape 120.000 de lei. Tot în primul semestru al aces­tui an au fost valorificate 1282 tone de rămăşiţe pentru­­celuloză. Merită subliniate în mod deose­bit realizările acestui colectiv în­chinate zilei de 23 August. Pe la jumătatea lunii mai, muncitorii de la U.U­. Gheorghieni s-au angajat ca pină la 23 August să dea pro­duse peste plan în valoare de 689.000 lei. In mai puţin de două luni ei au şi dat peste plan pro­duse in valoare de peste o jumă­tate de milion de lei. In urma Hotărîrii C.C. al parti­dului cu privire la creşterea nive­lului de trai al populaţiei, colecti­vul muncitorilor şi tehnicienilor de la U.U­. Gheorghieni şi-a sporit angajamentul luat în cinstea zilei de 23 August cu aproape 50.000 de lei. E o părticică din contribuţia lor la economisirea miliardului de lei pe ţară. Prin muncă voluntară Din iniţiativa sfatului popu­lar al comunei Jaberniţa s-a luat hotărîrea antrenării popu­laţiei din satul Solovăstru la muncă voluntară, pe drumul de sub pădure. Intr-o dimineaţa încă nu era ora 5 şi carele harnicilor solo­­văstreni curgeau şir. Încărcate cu pietriş sau pămînt spre lo­cul indicat. Pe lingă cei cu ate­laje, s-au îndreptat spre locul destinat şi ţăranii muncitori, care purtau pe umeri diferite unelte, ca: lopeţi, sape, cazma­le etc. In cîteva clipe, drumul care iese din Solovăstru şi duce pe sub pădure la Reghin a fost impinzit de majoritatea popu-­­ laţiei satului, atit bărbaţi cit şi I femei. In această dimineaţă s-au­­ efectuat următoarele­­lucrări: - au fost transportaţi 150 m c­­ pămint pentru umplutură; cu- j­răţiri de şanţuri 500 m­l; lu- j crarea pământului de pe zona­­ drumului 200 ml = 50 m c; nivelarea prundişului şi pămân­tului = 300 m­c; transportarea a. 80 m c nisip. In această muncă s-au dis­tins deputaţii Şerbănuţ Petru, Sava Dumitru, Şerbănuţ Va­sile şi alţii. IOAN ŞERBĂNUŢ Acolo unde buştenii „plutesc“ în aer­ La marele combinat forestier de la Gălăuţaş mecanizarea ocupă un loc de frunte în procesul de producţie. In clişeu: Transponul buş­tenilor se face cu ajutorul podului rulant. Sectorul socialist îşi demonstrează superioritatea De cîteva zile, în tot mai multe sate, treierişul se desfăşoară în ritm tot mai sporit. Şi în această privinţă sectorul agricol socialist conduce d­in raionul Tg.-Mureş de pildă, în timp ce pe raion treierişul s-a efectuat în proporţie de 11,6 la sută, gospodăriile colective au treie­rat 22,2 la sută din recolta de păioase. Încă din primele zile de treieri­, gospodăriile agri­cole colective şi-au demonstrat superioritatea faţă de sectorul individual. Gospodăria agricolă colectivă din Nazna, bunăoară, a realizat la orzul de toamnă o produc­ţie de 3.692 kg. la hectar, cea din Curteni 3.300 kg., sau cea din ledu 3.184 kg. orz la hectar. Recolte mari obţin şi întovărăşirile, ca rezultat al lu­crării pământului în comun, pe întinderi mari şi cu mij­loace mecanizate. Terminînd treieratul griului cultivat pe 17 hectare, întovărăşirea agricolă din cartierul Reme­­tea, aparţinînd de oraşul Tg.-Mureş, a înregistrat o pro­ducţie medie de 2.647 kg. grîu la hectar. Comuna Band fruntaşă pe raion In raionul Tg. Mureş,­­pînă la 30 iulie s-a strîns recolta de păioase de pe aproape 20.000 ha., ceea ce reprezintă 92,7 la sută din suprafaţa cultivată cu păioase. Totodată s-au executat arături de vară pe 4.539 hectare. Din această suprafaţă, pe 1.358 hectare s-au efectuat însămînţări în mirişte, mare parte din suprafaţă fiind în­sămânţată cu porumb furajer pen­tru siloz. In fruntea muncilor agricole se situează comuna Band. Aici, ca rod al muncii politice şi organiza­torice desfăşurată de comitetul­ co­munal de partid şi de sfatul popu­lar comunal, recoltatul s-a efectuat pe 99 la sută din suprafaţă. Odată cu seceratul s-au mobilizat toate formele pentru executarea arături­lor de vară. In felul acesta pînă la 30 iulie aici s-au executat arături de vară pe 86 la sută din supra­faţa planificată, iar planul însă­­mînțărilor în miriște a fost reali­zat în întregime. Fabrica de lapte praf din Remetea, una din măreţele construcţii ale regimului democrat-popular, în­făptuită cu ajutorul mărinimos al Uniunii Sovietice.

Next