Steaua Roşie, iunie 1960 (Anul 9, nr. 812-821)
1960-06-11 / nr. 815
apjtaele Propuneri la fabrica de mobilă „23 August“ din Tg.-Mureş (Urmare din pag la Erzsébet, Csíki László şi Bercea Teofil, muncitori). In vederea ridicării nivelului tehnic al industriei de mobilă găsim necesar să propunem ca Institutul de cercetări ştiiiţifice de pe lingă Ministerul Economiei Forestiere să tină o mai strînsă legătură cu întreprinderile producătoare, în așa fel incit metodele noi ce sînt descoperite de către institutul de cercetări să fie aplicate in întreprinderile producătoare și totodată să se folosească realizările tehnice ale oamenilor ------------------------------- muncii din aceste întreprinderii (Colectivul de conducere). ★ Pentru reducerea preţului de cost s-au făcut şi următoarele propuneri: şinele pentru paturi să nu mai fie aduse de la Arad ci să fie fabricate la Tg.-Mureş, la întreprinderea „Secera şi şi Ciocanul“, iar balamalele oglindă la „Ludovic Minszki“; anumite materiale cum sunt: stofa pentru mobilă, şuruburile pentru lemn, să parvină direct de la întreprinderile producătoare, să nu mai treacă pe la bazele de aprovizionare, pentru că pe această cale ocolită se scumpeşte transportul lor, iar fabrica le primeşte cu întirziere. (Ghelber Bereu, şeful serviciului de aprovizionare). Vom extinde cultura viţei de vie Planul de dezvoltare a economiei noastre naţionale pe anii 1960—1965, expus în proiectul de Directive ale celui de-al III-lea Congres al P.M.R. prevede ca în anul 1965 suprafaţa viilor să crească la peste 300.000 ha. Gospodăria agricolă de stat din Filitelnic, are posibilităţi mari de a extinde suprafaţa cultivată cu viţă de vie. Avem posibilităţi ca in anii care urmează să mărim suprafaţa cultivată cu viţă de vie cu încă 100 de ha, faţă de 5 ha, cit avem planificat. Pentru a se obţine vinuri de calitate superioară, ar fi bine ca gospodăriile cu caracter viticol să fie înzestrate cu mici laboratoare dotate cu aparatura strict necesară analizei şi dozării, ca: sulfitometre, filtre refractometre şi altele. De asemeni, ar fi necesar ca fermenţii selecţionaţi să fie folosiţi in mai multe gospodării cu caracter viticol, iar I.C.H.V. Bucureşti care se ocupă cu producerea acestor fermenţi, să-şi extindă activitatea pentru a asigura fermenţii necesari şi la timp. Ar fi bine, cum de altfel se obişnuieşte la alte culturi, ca şi la viţa de vie să se facă raiona- rea. Avind în vedere sarcina spo- I ririi cantităţilor de struguri de masă, să se organizeze gospodării specializate în producerea strugurilor de masă şi a strugurilor pentru vin. MANIŞOR AUGUSTIN Ing. şef G.A.S. Filitelnic, raionul Singeorgiu de Pădure. PROPUNERI - SUGESTII • Mai mulţi muncitori de la întreprinderea „Ludovic Minszki“ din Tg. Mureş au propus să se treacă la fabricarea articolelor de lăcătuşerie pentru binale din mase plastice. Prin aceasta se vor economisi anual peste 100 tone de laminate, iar productivitatea muncii va creşte cu cca. 28 la sută. Tot ei au propus să fie introdusă metoda de turnare centrifugală la piesele de aluminiu, măsură care va duce la creşterea productivităţii muncii cu aproximativ 200 la sută. • La adunările care au avut loc în exploatările forestiere din raionul Topliţa, lucrătorii au propus ca pentru operaţiunile de scos apropiat să fie înlocuite tractoarele RD 35 cu instalaţii cu cablu şi să fie mecanizate lucrările de încărcare în depozitele finale, măsuri prin care se va putea realiza pînă la sfirşitul anului de exemplu, o economie de peste 300.000 de lei. • Lucrătorii complexului de industrializare a lemnului din Gălăuţaş au propus ca arhitecţii şi constructorii să ţină mai mult seama de produsele lor. Bunăoară plăcile aglomerate din lemn, fabricate de ei, se pot folosi cu succes ca pereţi despărţitori în blocurile de locuințe, ca izolatori acustici în tavane, înlocuind pluta in construirea de cabane turistice și case de odihnă și in numeroase alte scopuri. Creşterea producţiei agricole şi reducerea preţului de cost — în ceatrul atenţiei „Mecanizarea lucrărilor agricole — mijloc important de reducere a preţului de cost“. Aşa se intitulează un articol scris la gazeta de perete de tov. ing. Ujgfalusi Eugen, mecanic-şef la G.A.S. Reghin, în baza proiectului Directivelor Congresului al III-lea al P.M.R. — Volumul investiţiilor in gospodăria noastră, la suta de hectare a crescut de 7 ori din 1949 pină in 1959. Gospodăria a fost înzestrată cu tractoare, combine şi alte maşini agricole moderne, avind astfel posibilitatea să executăm lucrările agricole mecanizat. In proporţie de 99 la sută la arat, 98 la sută la insăminţat, 96 la sută la recoltat păioase, 97 la sută la prăşit şi 100 la sută la recoltat porumb“. — Ne angajăm — a spus el cu prilejul dezbaterii proiectului de Directive — să folosim aceste maşini cit mai judicios pentruca în felul acesta să reducem tot mai mult preţul de cost, in vederea traducerii in viaţă a sarcinilor izvorite din proiectul de Directive. Cu simţ de răspundere, comuniştii şi fiecare alt lucrător din gospodăria de stat din Reghin au discutat sarcinile ce le revinpentru creşterea continuă a producţiei agricole şi reducerea preţului de cost. „ Vom obţine anul acesta o producţie medie la hectar de 12.550 kg griu şi de 2.600 kg de orz — a spus Szakács Ludovic, şeful brigăzii de la Beng. In felul acesta vom livra statului 35 tone de griu peste plan. „ Noi avem posibilitatea să realizăm o economie de peste 50.000 lei prin creşterea in greutate la porci şi prin economisire la furaje, a spus Farkas Carol de la secţia din Voivodeni. Tancu Dumitru, in numele îngrijitorilor de vaci de la secţia Suseni s-a angajat să realizeze peste plan, pînă la sfirşitul anului, 300 hectolitri lapte de vacă. In acest sector se va realiza o producţie medie de 3.500 litri de lapte pe cap de vacă furajată, iar de la 50 de vaci vor obţine in medie dite 4.000 litri lapte. La gospodăria agricolă colectivă „Gheorghe Dózsa“ din Andreeni, raionul Cristuru Secuiesc dezbaterea proiectului Directivelor Congresului a constituit un minunat prilej de analiză a realizărilor obţinute până acum şi a sarcinilor ce le revin în viitor. Numeroşi colectivişti ca Biro Géza, Szikszai Jenő, Oláh Albert şi alţii, au vorbit despre justeţea liniei politice a Partidului Muncitoresc Romin. — Realizările de seamă obţinute de poporul nostru muncitor in constituirea socialismului — au arătat ei — sunt o expresie vie a înţelepciunii cu care ne conduce partidul, în lupta pentru o viaţă tot mai îndestulată, pentru viitorul nostru fericit. Pînă la sfirşitul anului — a spus Fazekas Ioan, preşedintele gospodăriei — vom realiza numărul de animale stabilit la suta de hectare. De asemeni în scurt timp vom termina construcţia celor două grajduri, a unui atelier de fierărie şi a unuia de timplărie. — Avem posibilitate să livrăm statului tot mai mari cantităţi de lapte — spuse Fodor Béla. Pentru aceasta însă ar fi bine ca LC.L.-ul din Cristuru Secuiesc să-şi extindă capacitatea da prelucrare a laptelui. De asemeni propun să se lărgească şi topitoriu de in şi cînepă din Cristuru Secuiesc, deoarece avem posibilitatea să asigturăm materia primă necesară. In orice parte a regiunii ar merge, in unităţile agricole socialiste, in sate şi cătune observi munca plină de elan ce se desfăşoară pentru traducerea in viaţă a angajamentelor in cinstea Congresului partidului. Din rîndul muncitorilor din gospodăriile agricole de stat, din S.M.T.-uri, al colectiviştilor, se nasc noi şi noi iniţiative menite să ducă la creşterea producţiei agricole, la reducerea preţului de cost. Acest lucru l-am observat şi la gospodăria de stat din Band. Muncitorii de aici, în frunte cu mecanicul şef Vegh Iosif, transformă secerătoarea legătoare şi o tocătoare, intr-o combină pentru recoltatul, tocatul şi suflatul in remorcă a porumbului siloz. Capacitatea zilnică de lucru a acestei combine este de 40 de tone. O altă combină pentru recoltatul, tocatul și suflatul în remorcă a porumbului siloz se construiește dintr-o batoză reformată. P. FOPSOR Dezvoltarea reţelei comerciale prin specializarea şi modernizarea unicufiior Nu este aliniat sau măcar pasaj în proiectul de Directive ale celui de-al III-lea Congres al P.M.R. care să nu ne intereseze îndeaproape şi pe noi, lucrătorii din comerţul socialist, la fel ca pe toţi oamenii muncii din ţara noastră. „In vederea îmbunătăţirii deservirii populaţiei" — se spune in proiectul de Directive — „reţeaua comercială cu amănuntul va creşte cu arcal.OOO unităţi, care trebuie să fie repartizata mai bine teritorial şi mai aproape de consumatori". O asemenea dezvoltare a reţelei comerciale cere o muncă susţinută din partea sfaturilor populare şi a organizaţiilor comerciale. Şi în regiunea noastră a început de mai mult timp procesul de profilare şi specializare a magazinelor de desfacere. Mai ales in ultimul timp, ‘3 Tg. Mureş, Reghin şi in alte oraşe, am obţinut succese însemnate în crearea unor magazine specializate, bine profilate. In prezent dintr-un număr de 701 magazine de desfacere şi unităţi de alimentaţie publică avem profilate şi specializate 410. De exemplu, la Tg. Mureş, am deschis in acest an magazine specalizate de : articole fototehnice, aparate electrotehnice, ţesături de in, imprimeuri, furnituri de cismărie, cit şi numeroase magazine specializate pentru desfacerea produselor lactate, pentru desfacerea preparatelor de carne, etc. Pînă la sfirşitul anului vor mai fi deschise alte magazine, moderne, specializate, cum ar fi un magazin alimentar cu autodeservire, un magazin mare de mobilă, o cofetărie pe terasa „Cinemascop-ului“, un lacto-bar, un magazin de încălţăminte, două magazine de modă pentru femei şi bărbaţi etc. Specializarea unităţilor va înlesni organizarea plăţii mărfurilor cumpărate direct la vînzător, ceea ce va scurta durata deservirii. Trebuie să amintim că in unele locuri ca la Miercurea Ciuc şi Sf. Gheorghe, unde conducerile O.C.L.urilor ,,Mixte“ şi sfaturile populare raionale n-au înţeles încă importanţa, acestei acţiuni, specializarea magazinelor se face anevoios. O lipsă serioasă o au şi proiectanţii de magazine care deseori nu ţin cont de sarcinile specializării şi mai ales de cerinţele comerţului, proiectilul magazine înguste şi întunecoase, acolo unde cerinţele desfacerii impun un front larg şi multă lumină sau vitrine scunde, întunecoase pentru magazine de imprimeuri şi stofe. Ambele aspecte negative amintite mai sus pot fi întărite de pildă la magazinul de ţesături din Tg. Mureş, Piaţa Statul nr. 11. Proiectul a fost executat de Direcţia regională pentru construcţii, arhitectură şi sistematizare a Regiunii Autonome Maghiare. Şi fiindcă am ajuns la „capitolul“ proiecte, trebuie să amintim că nu in toate cazurile se respectă Încă dispoziţiile legale cu privire la amplasarea unităţilor comerciale in noile blocuri, mai ales în cartierele noi de locuinţe. Hotărîri ale Consiliului de Miniştri precizează că o parte din parterul acestor clădiri trebuie folosită pentru spaţiu comercial. Bunăoară, în cartierul nou de pe calea „7 Noiembrie“ unde se înalţă 12 blocuri noi, nu există o reţea comercială şi nici prevederi pentru crearea ei. Asemenea greutăţi intimpinăm şi în centrul muncitoresc Bălan, unde nu se respectă prevederile legale in legătură cu amplasarea noilor unităţi comerciale în cartierele noi. De asemeni, nici in împrejurimile uzinelor textice „Gheorghe Dózsa“ din Sf. Gheorghe Ily există unităţi comerciale. Proiectul de Directive subliniază că noile unităţi comerciale trebuie să fie repartizate „mai bine teritorial şi mai aproape de consumatori". Propunem în acest sens ca la proiectarea noilor construcţii — cum va fi de pildă blocul de 6 etaje din centrul Tg. Mureşului — să se prevadă şi localuri corespunzătoare pentru „cantine de bloc“, să se proiecteze mai multe unităţi „Gospodina“, mai ales în centrele muncitoreşti unde lucrează în producţie multe femei. Institutele de proiectări ar trebui să se ocupe mai intens cu proiectarea unităţilor comerciale, şi să execute proiecte de mobiliere pentru magazine. Proiectanţii ar trebui să facă cunoştinţă cu specificul comerţului, cu noile produse, care se desfac în comerţ, şi mai ales, cu utilajele comerciale noi , care cer o amplasare corespunzătoare în diferite unităţi. Anul acesta la Tg. Mureş am reuşit să dotăm toate magazinele alimentare şi unităţile de alimentaţie publică cu utilaj frigorific modern. Pe lingă aspectul exterior plăcut al acestor magazine şi unităţi — unde vitrinele frigorifice sunt în acelaşi timp rafturi şi tejghele — se desfac mărfuri proaspete, igienice, care sunt cumpărate cu încredere de către oamenii muncii. In acelaşi timp am reuşit să punem capăt în aceste unităţi pierderilor de mărfuri prin alterare. Trebuie insă să arătăm că pentru funcţionarea utilajelor frigorifice nu avem asigurate toate condiţiile. Azi cind avem un număr de 10 ori mai mare de utilaje frigorifice, ARUC-ul din Tg. Mureş (Atelierul pentru repararea şi întreţinerea utilajelor comerciale) — are acelaşi personal ca şi anul trecut. Ministerul Comerţului nu s-a îngrijit încă de aprovizionarea acestor ateliere cu piese de schimb. De pildă, I.C.R.A. Tg. Mureş a primit un aparat nou de îmbuteliere a berii care ar putea satisface necesităţile regiunii. Dar, datorită faptului că nu există tehnicieni care să pună la punct această instalaţie, agregatul de îmbuteliere a trebuit să fie scos din uz. De asemeni, noi ne-am ocupat prea puţin cu mica mecanizare în vederea uşurării operaţiunilor de ridicare şi transport, ceea ce ar fi contribuit în bună măsură la reducerea cheltuielilor de circulaţie. Recent am iniţiat la Tg. Mureş adaptarea radiatoarelor ceramice cu raze infraroşii pentru bucătăriile restaurantelor şi bufetelor. Demonstraţia organizată în prezenţa reprezentanţilor comerţului şi a producătorilor acestor radiatoare a reuşit pe deplin: razele infra-roşii au „gătit“ un grătar mult mai gustos, mult mai bun, intr-un timp mult mai scurt decît orice maşină de gătit „clasică“. Pe baza calculelor tehnico-economce şi în urma demonstraţiei practice am propus tuturor unităţilor de alimentaţie publică să treacă la folosirea radiatoarelor de raze infra-roşii atît in bucătării ctt şi in laboratoarele de preparate. ALEXANDRU KOCSIS, şeful secţiei comerciale a Sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare