Steaua Roşie, iunie 1960 (Anul 9, nr. 812-821)

1960-06-11 / nr. 815

apjtael­e Propuneri la fabrica de mobilă „23 August“ din Tg.-Mureş (Urmare din pag l­a­ Erzsébet, Csíki László şi Bercea Teofil, muncitori). In vederea ridicării nivelului tehnic al industriei de mobilă găsim necesar să propunem ca Institutul de cercetări ştiiiţi­­fice de pe lingă Ministerul Eco­nomiei Forestiere să tină o mai strînsă legătură cu întreprinde­rile producătoare, în așa fel in­cit metodele noi ce sînt desco­perite de către institutul de cercetări să fie aplicate in în­treprinderile producătoare și totodată să se folosească rea­lizările tehnice ale oamenilor ------------------------------- muncii din aceste întreprinderii (Colectivul de conducere). ★ Pentru reducerea preţului de cost s-au făcut şi următoarele propuneri: şinele pentru paturi să nu mai fie aduse de la Arad ci să fie fabricate la Tg.-Mureş, la întreprinderea „Secera şi şi Ciocanul“, iar balamalele oglin­dă la „Ludovic Minszki“; a­­numite materiale cum sunt: sto­fa pentru mobilă, şuruburile pentru lemn, să parvină direct de la întreprinderile producă­toare, să nu mai treacă pe la bazele de aprovizionare, pentru că pe această cale ocolită se scumpeşte transportul lor, iar fabrica le primeşte cu întirzie­­re. (Ghelber Bereu, şeful servi­ciului de aprovizionare). Vom extinde cultura viţei de vie Planul de dezvoltare a econo­miei noastre naţionale pe anii 1960—1965, expus în proiectul de Directive ale celui de-al III-lea Congres al P.M.R. prevede ca în anul 1965 suprafaţa viilor să crească la peste 300.000 ha. Gospodăria agricolă de stat din Filitelnic, are posibilităţi mari de a extinde suprafaţa cultivată cu viţă de vie. Avem­ posibilităţi ca in anii care ur­mează să mărim suprafaţa cul­tivată cu viţă de vie cu încă 100 de ha, faţă de 5 ha, cit avem planificat. Pentru a se obţine vinuri de calitate superioară, ar fi bine ca gospodăriile cu caracter viticol să fie înzestrate cu mici labora­toare dotate cu aparatura strict necesară analizei şi dozării, ca: sulfitometre, filtre refractometre şi altele. De asemeni, ar fi necesar ca fermenţii selecţionaţi să fie folo­siţi in mai multe gospodării cu caracter viticol, iar I.C.H.V. Bu­cureşti care se ocupă cu produ­cerea acestor fermenţi, să-şi ex­tindă activitatea pentru a asigu­ra fermenţii necesari şi la timp. Ar fi bine, cum de altfel se obişnuieşte la alte culturi, ca şi la viţa de vie să se facă raiona-­­ rea. Avind în vedere sarcina spo- I ririi cantităţilor de struguri de masă, să se organizeze gospodă­rii specializate în producerea strugurilor de masă şi a struguri­lor pentru vin. MANIŞOR AUGUSTIN Ing. şef G.A.S. Filitelnic, raionul Singeorgiu de Pădure. PROPUNERI - SUGESTII • Mai mulţi muncitori de la în­treprinderea „Ludovic Minszki“ din Tg. Mureş au propus să se treacă la fabricarea articolelor de lăcătu­­şerie pentru binale din mase plas­tice. Prin aceasta se vor economisi anual peste 100 tone de laminate, iar productivitatea muncii va creş­te cu cca. 28 la sută. Tot ei au pro­pus să fie introdusă metoda de tur­nare centrifugală la piesele de alu­miniu, măsură care va duce la creş­terea productivităţii muncii cu aproximativ 200 la sută. • La adunările care au avut loc în exploatările forestiere din raio­nul Topliţa, lucrătorii au propus ca pentru operaţiunile de scos­ apro­­piat să fie înlocuite tractoarele RD 35 cu instalaţii cu cablu şi să fie mecanizate lucrările de încărcare în depozitele finale, măsuri prin care se va putea realiza pînă la sfirşitul anului de exemplu, o eco­nomie de peste 300.000 de lei. • Lucrătorii complexului de in­dustrializare a lemnului din Gă­­lăuţaş au propus ca arhitecţii şi constructorii să ţină mai mult sea­ma de produsele lor. Bunăoară plă­cile aglomerate din lemn, fabricate de ei, se pot folosi cu succes ca pereţi despărţitori în blocurile de locuințe, ca izolatori acustici în tavane, înlocuind pluta in construi­rea de cabane turistice și case de odihnă și in numeroase alte sco­puri. Creşterea producţiei agricole şi reducerea preţului de cost — în ceatrul atenţiei „Mecanizarea lucrărilor agri­cole — mijloc important de re­­d­ucere a preţului de cost“. Aşa se intitulează un articol scris la gazeta de perete de tov. ing. Uj­­g­­falusi Eugen, mecanic-şef la G.A.S. Reghin, în baza proiectu­lui Directivelor Congresului al III-lea al P.M.R. — Volumul investiţiilor in gos­podăria noastră, la suta de hec­tare a crescut de 7 ori din 1949 pină in 1959. Gospodăria a fost înzestrată cu tractoare, combine şi alte maşini agricole moderne, avind astfel posibilitatea să e­­xecutăm lucrările agricole me­canizat. In proporţie de 99 la sută la arat, 98 la sută la insă­­minţat, 96 la sută la recoltat pă­­ioa­se, 97 la sută la prăşit şi 100 la sută la recoltat porumb“. — Ne angajăm — a spus el cu prilejul dezbaterii proiectului de Directive — să folosim aceste maşini cit mai judicios pentru­­ca în felul acesta să reducem tot mai mult preţul de cost, in vederea traducerii in viaţă a sarcinilor izvorite din proiectul de Directive. Cu simţ de răspundere, comu­niştii şi fiecare alt lucrător din gospodăria de stat din Reghin au discutat sarcinile ce le revin­­pentru creşterea continuă a pro­ducţiei agricole şi reducerea pre­­ţ­ului de cost. „ Vom obţine anul acesta o producţie medie la hectar de 12.550 kg griu şi de 2.600 kg de orz — a spus Szakács Ludovic, şeful brigăzii de la Beng. In fe­lul acesta vom livra statului 35 tone de griu peste plan. „ Noi avem posibilitatea să realizăm o economie de peste 50.000 lei prin creşterea in greu­tate la porci şi prin economisire la furaje, a spus Farkas Carol de la secţia din Voivodeni. Tancu Dumitru, in numele în­grijitorilor de vaci de la secţia Suseni s-a angajat să realizeze peste plan, pînă la sfirşitul anu­lui, 300 hectolitri lapte de vacă. In acest sector se va realiza o producţie medie de 3.500 litri de lapte pe cap de vacă furajată, iar de la 50 de vaci vor obţine in medie dite 4.000 litri lapte. La gospodăria agricolă colecti­vă „Gheorghe Dózsa“ din An­­dreeni, raionul Cristuru Secuiesc dezbaterea proiectului Directive­lor Congresului a constituit un minunat prilej de analiză a rea­lizărilor obţinute până acum şi a sarcinilor ce le revin în viitor. Numeroşi colectivişti ca Biro Gé­za, Szikszai Jenő, Oláh Albert şi alţii, au vorbit despre justeţea liniei politice a Partidului Mun­citoresc Romin. — Realizările de seamă obţi­nute de poporul nostru muncitor in constituirea socialismului — au arătat ei — sunt o expresie vie a înţelepciunii cu care ne conduce partidul, în lupta pen­tru o viaţă tot mai îndestulată, pentru viitorul nostru fericit. Pînă la sfirşitul anului — a spus Fazekas Ioan, preşedintele gospodăriei — vom realiza nu­mărul de animale stabilit la su­ta de hectare. De asemeni în scurt timp vom termina con­strucţia celor două grajduri, a unui atelier de fierărie şi a u­­nuia de timplărie. — Avem posibilitate să livrăm­ statului tot mai mari cantităţi de lapte — spuse Fodor Béla. Pentru aceasta însă ar fi bine ca LC.L­.-ul din Cristuru Secu­iesc să-şi extindă capacitatea da prelucrare a laptelui. De ase­meni propun să se lărgească şi topitoriu de in şi cînepă din Cristuru Secuiesc, deoarece avem posibilitatea să asigturăm mate­ria primă necesară. In orice parte a regiunii ar merge, in unităţile agricole so­cialiste, in sate şi cătune observi munca plină de elan ce se des­făşoară pentru traducerea in viaţă a angajamentelor in cinstea Congresului partidului. Din rîn­­dul muncitorilor din gospodării­le agricole de stat, din S.M.T.-uri, al colectiviştilor, se nasc noi şi noi iniţiative menite să ducă la creşterea prod­ucţiei agricole, la reducerea preţului de cost. Acest lucru l-am observat şi la gospo­dăria de stat din Band. Munci­torii de aici, în frunte cu meca­nicul şef Vegh Iosif, transformă secerătoarea­ legătoare şi o to­cătoare, intr-o combină pentru recoltatul, tocatul şi suflatul in remorcă a porumbului siloz. Ca­pacitatea zilnică de lucru a aces­tei combine este de 40 de tone. O altă combină pentru recolta­tul, tocatul și suflatul în remor­că a porumbului siloz se con­struiește dintr-o batoză refor­mată. P. FOPSOR Dezvoltarea reţelei comerciale prin specializarea şi modernizarea unicufiior Nu este aliniat sau măcar pasaj în proiectul de Directive ale celui de-al III-lea Congres al P.M.R. care să nu ne intereseze îndeaproape şi pe noi, lucrătorii din comerţul socialist, la fel ca pe toţi oamenii muncii din ţara noastră. „In vederea îmbunătăţirii deservirii populaţiei" — se spune in proiectul de Directive — „reţeaua comercială cu amănuntul va creşte cu arca­l.OOO unităţi, care trebuie să fie repartizata mai bine teritorial şi mai aproape de consumatori". O asemenea dezvoltare a reţelei co­merciale cere o muncă susţinută din partea sfaturilor populare şi a orga­nizaţiilor comerciale. Şi în regiunea noastră a început de mai mult timp procesul de profilare şi specializare a magazinelor de des­facere. Mai ales in ultimul timp, ‘3 Tg. Mureş, Reghin şi in alte oraşe, am obţinut succese însemnate în crea­rea unor magazine specializate, bine profilate. In prezent dintr-un număr de 701 magazine de desfacere şi uni­tăţi de alimentaţie publică avem pro­filate şi specializate 410. De exemplu, la Tg. Mureş, am des­chis in acest an magazine speca­lizate de : articole foto­tehnice, aparate electro­tehnice, ţesături de in, impri­meuri, furnituri de cismărie, cit şi nu­meroase magazine specializate pentru desfacerea produselor lactate, pentru desfacerea preparatelor de carne, etc. Pînă la sfirşitul anului vor mai fi deschise alte magazine, moderne, spe­cializate, cum ar fi un magazin ali­mentar cu autodeservire, un magazin mare de mobilă, o cofetărie pe terasa „Cinemascop-ului“, un lacto-bar, un magazin de încălţăminte, două ma­gazine de modă pentru femei şi băr­baţi etc. Specializarea unităţilor va înlesni organizarea plăţii mărfurilor cumpă­rate direct la vînzător, ceea ce va scurta durata deservirii. Trebuie să amintim că in unele lo­curi ca la Miercurea Ciuc şi Sf. Gheorghe, unde conducerile O.C.L.­­urilor ,,Mixte“ şi sfaturile populare raionale n-au înţeles încă importanţa, acestei acţiuni, specializarea magazi­nelor se face anevoios. O lipsă serioasă o au şi proiectanţii de magazine care deseori nu ţin cont de sarcinile specializării şi mai ales de cerinţele comerţului, proiectilul magazine înguste şi întunecoase, aco­lo unde cerin­ţele desfacerii impun un front larg şi multă lumină­­ sau vitrine scunde, întunecoase pentru ma­gazine de imprimeuri şi stofe. Ambele aspecte negative amintite mai sus pot fi întărite de pildă la magazinul de ţesături din Tg. Mureş, Piaţa Statul nr. 11. Proiectul a fost executat de Direcţia regională pentru construcţii, arhitectură şi sistematizare a Regiu­nii Autonome Maghiare. Şi fiindcă am ajuns la „capitolul“ proiecte, trebuie să amintim că nu in toate cazurile se respectă Încă dispo­ziţiile legale cu privire la amplasarea unităţilor comerciale in noile blocuri, mai ales în cartierele noi de locuinţe. Hotărîri ale Consiliului de Miniştri precizează că o parte din parterul acestor clădiri trebuie folosită pentru spaţiu comercial. Bunăoară, în cartierul nou de pe calea „7 Noiembrie“ unde se înalţă 12 blocuri noi, nu există o reţea co­mercială şi nici prevederi pentru crea­rea ei. Asemenea greutăţi intimpinăm şi în centrul muncitoresc Bălan, unde nu se respectă prevederile legale in legă­tură cu amplasarea noilor unităţi co­merciale în cartierele noi. De asemeni, nici in împrejurimile uzinelor textice „Gheorghe Dózsa“ din Sf. Gheorghe Ily există unităţi comerciale. Proiectul de Directive subliniază că noile unităţi comerciale trebuie să fie repartizate „mai bine teritorial şi mai aproape de consumatori". Propunem în acest sens ca la pro­iectarea noilor construcţii — cum va fi de pildă blocul de 6 etaje din cen­trul Tg. Mureşului — să se prevadă şi localuri corespunzătoare pentru „cantine de bloc“, să se proiecteze mai multe unităţi „Gospodina“, mai ales în centrele muncitoreşti unde lu­crează în producţie multe femei. Institutele de proiectări ar trebui să se ocupe mai intens cu proiectarea unităţilor comerciale, şi să execute proiecte de mobiliere pentru maga­zine. Proiectanţii ar trebui să facă cu­noştinţă cu specificul comerţului, cu noile produse, care se desfac în co­merţ, şi mai ales, cu utilajele comer­ciale noi , care cer o amplasare corespunzătoare în diferite unităţi. Anul acesta la Tg. Mureş am reuşit să dotăm toate magazinele alimen­tare şi unităţile de alimentaţie publică cu utilaj frigorific modern. Pe lingă aspectul exterior plăcut al acestor magazine şi unităţi — unde vitrinele frigorifice sunt în acelaşi timp raf­turi şi tejghele — se desfac mărfuri proaspete, igienice, care sunt cumpă­rate cu încredere de către oamenii muncii. In acelaşi timp am reuşit să punem capăt în aceste unităţi pierde­rilor de mărfuri prin alterare. Trebuie insă să arătăm că pentru funcţionarea utilajelor frigorifice nu avem asigurate toate condiţiile. Azi cind avem un număr de 10 ori mai mare de utilaje frigorifice, ARUC-ul din Tg. Mureş (Atelierul pentru re­pararea şi întreţinerea utilajelor co­merciale) — are acelaşi personal ca şi anul trecut. Ministerul Comerţului nu s-a îngrijit încă de aprovizionarea acestor ateliere cu piese de schimb. De pildă, I.C.R.A. Tg. Mureş a pri­mit un aparat nou de îmbuteliere a berii care ar putea satisface necesită­ţile regiunii. Dar, datorită faptului că nu există tehnicieni care să pună la punct această instalaţie, agregatul de îmbuteliere a trebuit să fie scos din uz. De asemeni, noi ne-am ocupat prea puţin cu mica­ mecanizare în vederea uşurării operaţiunilor de ridicare şi transport, ceea ce ar fi contribuit în bună măsură la reducerea cheltuielilor de circulaţie. Recent am iniţiat la Tg. Mureş adaptarea radiatoarelor ceramice cu raze infra­roşii pentru bucătăriile restaurantelor şi bufetelor. Demonstra­ţia organizată în prezenţa reprezentan­ţilor comerţului şi a producătorilor acestor radiatoare a reuşit pe deplin: razele infra-roşii au „gătit“ un grătar mult mai gustos, mult mai bun, intr-un timp mult mai scurt decît orice maşină de gătit „clasică“. Pe baza calculelor tehnico-econom­ce şi în urma demon­straţiei practice am propus tuturor unităţilor de alimentaţie publică să treacă la folosirea radiatoarelor de raze infra-roşii atît in bucătării ctt şi in laboratoarele de preparate. ALEXA­NDRU KOCSIS, şeful secţiei comerciale a Sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare

Next