Steaua Roşie, iunie 1960 (Anul 9, nr. 812-821)

1960-06-11 / nr. 815

Comitetul celor zece stete pentru dezarmare şi-a reluat lucrările Cuvîntarea lui V. A. Zorin la şedinţa din 7 iunie GENEVA (Agerpres). — TASS : Comitetul celor zece state pentru dezarmare, a spus V. A. Zorin, şi-a întrerupt şedinţele la 29 aprilie în legătură cu conferinţa conducăto­rilor guvernelor U.R.S.S., S.U.A, Angliei şi Franţei care urma să se deschidă la Paris. Intîlnirea la ni­vel înalt n-a avut loc. Ea a fost torpilată de Statele Unite. Guvernul sovietic, examinînd si­tuaţia creată, a ajuns la concluzia că sînt necesare noi eforturi în scopul înfăptuirii cît mai grabnice a cererii stăruitoare a popoarelor care şi-a găsit expresie în rezoluţia Adunării Generale cu privire la de­zarmarea­ generală şi totală, adop­tată în unanimitate. Pornind de la aceasta, guvernul U­R.S.S. în înţelegere cu guvernele statelor socialiste membre ale Co­mitetului celor zece pentru dezar­mare, adică cu guvernele Republicii Populare Bulgaria, Republicii Ce­hoslovace, Republicii Populare Po­lone, Republicii Populare Române, a elaborat propuneri referitoare la prevederile fundamentale ale Tra­tatului cu privire la dezarmarea generală şi totală. Elaborînd noile propuneri, guver­nul sovietic a ţinut seama de re­zultatele lucrărilor din prima etapă a tratativelor in Comitetul celor zece, precum şi de propunerile, considerentele şi dezideratele ex­primate atît de statele membre în comitet, cit şi de alte ţări. Aceasta se referă în primul rînd la punctul de vedere formulat de Franţa ca înfăptuirea programu­lui de dezarmare să înceapă cu dis­trugerea mijloacelor de transport la ţintă al armelor nucleare şi ce­lorlalte tipuri de arme de extermi­nare în masă a oamenilor. Această problemă a fost abordată şi cu pri­lejul schimbului de vederi dintre N. S. Hruşciov, şeful guvernului sovietic, şi generalul De Gaulle, preşedintele Franţei, care a­ avut loc în martie-aprilie în timpul vizi­tei în Franţa a preşedintelui Con­siliului de Miniştri al U.R.S.S. Pentru a înlesni rezolvarea cit mai grabnică a problemei dezarmă­rii, Uniunea Sovietică este de acord să înfăptuiască distrugerea tuturor mijloacelor de transport al armei atomice și cu hidrogen încă in prima etapă a programului de de­zarmare — înainte de interzicerea armei nucleare. Guvernul sovietic se declară gata să urmeze această cale, deşi el dispune în momentul de faţă de o superioritate unanim recunoscută în domeniul celor mai moderne şi eficiente mijloace de transport — rachetele balistice in­tercontinentale. Concomitent cu distrugerea tutu­ror mijloacelor de transport la ţintă al armei nucleare, în prima etapă a programului de dezarmare generală şi totală urmează să fie lichidate toate bazele militare străi­ne de pe teritoriul altor state şi să fie retrase trupele străine de pe aceste teritorii. Nu se poate să nu se ţină seama de legătura directă dintre­­aceste măsuri în domeniul dezarmării. Doar se ştie că bazele străine au fost create de unele state pe teri­torii străine în primul rînd pentru a amplasa mijloacele de transport al armelor nucleare mai aproape de frontierele statelor socialiste. Este, aşadar, limpede că dacă va fi adoptată hotărîrea de a se distruge toate mijloacele de transport al ar­melor nucleare, va putea obiecta împotriva lichidării concomitente a bazelor militare străine numai un stat care, cu alte cuvinte, intenţio­nează să camufleze o anumită can­titate de mijloace de transport, să se eschiveze de la control și să fo­losească ulterior aceste mijloace în vederea unui atac prin surprindere împotriva statelor iubitoare de pace. Pe lîngă aceasta, astăzi este mai limpede ca oricînd că bazele străine de pe teritoriile străine sunt desti­nate exclusiv unor scopuri agresi­ve şi că însăşi existenţa lor creează o primejdie pentru pace Lichidarea tuturor mijloacelor de transport la ţintă al armelor de exterminare în masă încă în prima etapă a programului de dezarmare generală şi totală, a subliniat V A. Zorin, ar aduce o contribuţie nepre­ţuită la cauza slăbirii încordării internaţionale. In acelaşi timp a­ceastă măsură ar rezolva şi pro­blema preîntîmpinării unui atac prin surprindere. Intr-adevăr, du­pă ce vor fi distruse rachetele de luptă, indiferent de raza lor de acţiune, aviaţia militară, submari­nele, navele militare de suprafaţă şi celelalte purtătoare de arme nu­cleare, statele nu vor dispune în mod practic de mijloace cu ajuto­rul cărora să poată întreprinde ac­ţiuni agresive prin surprindere. Apoi, V. A. Zorin a analizat amănunţit problema lichidării ar­melor nucleare, subliniind că noile propuneri sovietice ţin seama de considerentele formulate de repre­zentanţii puterilor occidentale, în special de reprezentantul Franţei, cu privire la­ necesitatea de a se re­zolva cu prioritate problema dezar­mării nucleare. Noile propuneri ale U.R.S.S. pre­văd că măsurile de dezarmare nu­cleară trebuie înfăptuite in a doua etapă. Uniunea Sovietică propune ca încă în prima etapă a progra­mului de dezarmare generală şi to­tală statele care dispun de arme nucleare să-şi asume obligaţia de a nu transmite statelor care nu dispun de arme nucleare asemenea arme şi informaţiile necesare pro­ducerii lor. Se prevede de aseme­nea ca paralel cu aceasta, statele care nu dispun de arme nucleare să-şi asume obligaţia de a se abţine de la producerea acestor arme. Ne am străduit să luăm în consi­derare poziţia puterilor occidentale şi în problema forţelor armate şi armamentelor clasice. Propunem de aceea ca înfăptuirea măsurilor de reducere a forţelor armate să înceapă in a doua etapă. Propunem, a subliniat V. A. Zorin, ca în a doua etapă forţele armate ale tutu­ror statelor să fie reduse la nive­luri puse de acord, dintre care: forţele armate ale Statelor Unite ale Americii şi ale U.R.S.S. să fie stabilite la cel mult 1.700.000 de oameni. Totodată, armele şi muni­ţiile clasice devenite disponibile urmează să fie distruse. Propunem acum ca măsurile pen­tru desăvîrşirea lichidării forţelor armate ale tuturor statelor să fie înfăptuite în a treia etapă a pro­gramului de dezarmare. In continuare, V. A. Zorin a ana­lizat în amănunţime problema con­trolului asupra dezarmării. U.R.S.S. prevede ca imediat după semnarea tratatului să fie înfiinţată o comi­sie de pregătire a cărei sarcină va consta în înfăptuirea măsurilor practice în vederea creării unei or­ganizaţii internaţionale de control. Principiile referitoare la aceasta urmează să fie puse de acord în cadrul Tratatului de dezarmare ge­nerală şi totală. Această organiza­ţie de control urmează să fie în­fiinţată în cadrul O.N.U. în mo­mentul intrării în vigoare­­a Trata­tului. încă în prima etapă se instituie controlul internaţional la faţa locu­lui asupra lichidării armelor rache­tă, a avioanelor de luptă, a navelor militare de suprafaţă, submarine­lor şi celorlalte mijloace care pot fi folosite ca purtătoare de arme a­­tomice şi cu hidrogen. Organizaţia de control va avea dreptul să in­specteze nestingherit toate între­prinderile, uzinele, fabricile şi şan­tierele navale care sunt ocupate in­tegral sau parţial cu producţia de rachete, avioane sau alte mijloace de transport al armelor nucleare. La locul de amplasare a bazelor militare şi a trupelor străine pe te­ritoriile altor ţări, se trimit grupe internaţionale de inspecţie pentru a supraveghea lichidarea susmenţio­natelor baze şi retragerea persona­lului militar şi a trupelor. In cea de-a doua etapă a progra­mului nostru de dezarmare gene­rală şi totală, reprezentanţii orga­nizaţiei de control inspectează la faţa locului distrugerea tuturor stocurilor de arme nucleare. Măsuri corespunzătoare de con­trol vor fi înfăptuite şi în etapa a treia a programului nostru, precum şi după terminarea procesului de dezarmare. V. A. Zorin a arătat în continua­re că U.R.S.S. propune ca în caz de necesitate pentru asigurarea menţi­nerii păcii în conformitate cu Carta O.N.U. să se pună la dispoziţia Consiliului de Securitate formaţii din rândurile contingentelor de po­liţie (miliţie), rămase la dispozi­ţia statelor după înfăptuirea dezar­mării generale şi totale. Suntem­ convinşi că noile propu­neri sovietice reprezintă o bază bună pentru elaborarea unui acord cu privire la dezarmarea generală şi totală. Se înţelege că în faţa noastră mai stau încă destule greutăţi. Ştim că în lume există adversari ai de­zarmării şi ai slăbirii încordării internaţionale. Aceştia sunt cei care sunt interesaţi în condiţiile „războ­iului rece“ şi în accelerarea cursei înarmărilor, sînt cei care săvîrşesc acţiuni agresive. îndeplinind indicaţiile guvernu­lui sovietic, delegaţia sovietică nu-şi va precupeţi eforturile pentru elaborarea cît mai grabnică a acordului cu privire la dezarma­rea­ generală şi totală. Am vrea să sperăm că şi ceilalţi participanţi la Comitetul celor zece vor ma­nifesta dorinţa sinceră de a realiza un acord. JAPONIA. Creşte lupta împotriva tratatului militar cu S. U. A. .­ TOKIO (Agerpres)? — Lupta poporului japonez împotriva tra­tatului militar cu S U.A. ia o amploare tot mai mare. In can­diții campaniei pentru stringerea de semnături Împotriva tratatu­lui pînă la 8 iunie au semnat pe­tiţia de protest peste 20 milioa­ne de japonezi. Consiliul Naţional­­de luptă îm­potriva tratatului de securitate japono-american a hotărît ca, la 11 iunie să aibă loc la Tokio o mare demonstraţie Împotriva dezbaterilor unilaterale din Ca­mera superioară a Dietei prin care Kisi vrea să strecoare acest tratat, la fel ca şi in Camera in­ferioară. Consiliul a hotărît de aseme­nea ca la 15 iunie să fie declan­şată in Întreaga ţară cea de-a doua grevă generală a oamenilor muncii, împotriva ratificării tra­tatului şi a vizitei lui Eisenhower In Japonia. (Federaţia studenţi­lor din întreaga Japonie a anun­ţat că peste 30.000 de studenţi vor înconjura Dieta la 15 iunie pentru a împiedica dezbaterile din Camera superioară. In oraşul minier Omuta, a luat sfîrşit la 9 i­unie cel de-al XIV- lea congres extraordinar al Con­siliului general al sindicatelor din Japonia care grupează 3.000.000 de membri. Participanţii la congres au a­­probat în unanimitate progra­mul de luptă Împotriva „tratatu­lui de securitate“ japono-ameri­­can, pentru apărarea drepturilor vitale ale oamenilor muncii. De ce se grăbeşte Kisi WASHINGTON (Agerpres). — Margueritte Higgins scrie în ziarul „New York Herald Tri­bune“ : „Premierul japonez, Nobusuke Kisi, şi-a asumat obligaţia de a depune toate eforturile pentru a obţine ratificarea tratatului a­­mericano-japonez cu cel puţin citeva zile înainte de 19 iunie, data fixată pentru intrarea în vigoare a pactului şi pentru so­sirea preşedintelui Eisenhower la Tokio. După cum s-a aflat, această modificare a planurilor, riscan­tă din punct de vedere politic, urmăreşte să reducă posibilitatea organizării unor tulburări în Ja­ponia de către elementele care se pronunţă împotriva tratatului, silindu-le „să se potolească“ înainte de apariţia d-lui Eisen­hower. Hotărîrea premierului Kisi de a strecura tratatul prin Camera Superioară a parlamentului la 15 sau 16 iunie a fost comunica­tă Washington-ului la începutul acestei săptăm­mi, și, precum s-a aflat, a contribuit la hotă­­rirea Departamentului de Stat și a Ca­sei Albe de a nu contramanda călătoria d-lui Eisenhower“. Din U. R. S. S. Institutul pentru semiconductori de la Leningrad întreprinde cercetări asupra conductibilităţii tehnice a semiconductorilor, îndeo­sebi în domeniul temperaturilor înalte. Lucrările sunt conduse de acad. A. Joffe. Pe baza concluziilor legate de reglarea conductibili­­tăţii termice a unei categorii de semiconductor­ se elaborează acum materiale în vederea construirii de instalaţii de refrigerare termo­electrice şi de termoelectrogeneratoare. In foto: acad. A. Joffe şi lu­crătorii ştiinţifici ai laboratorului Institutului A. Petrov şi I. Smir­nov, în faţa unui dispozitiv potenţiometric. ----------------------------- - -----------------------------­Lucrările Comitetului celor zece state pentru dezarmare GENEVA (Agerpres). — La 9 iunie, Comitetul celor zece state pentru dezarmare şi-a continuat lucrările. Şedinţa a fost prezidată de Jules Moch, şeful delegaţiei franceze. In şedinţă, a luat cuvîntul re­prezentantul Canadei, Burns, Care a declarat că guvernul său studia­ză minuţios noile propuneri sovie­tice care constituie în prezent obiec­tul consultărilor dintre guvernele Canadei şi ale celorlalte ţări inte­resate. Atît timp cît consultările nu se vor fi terminat, a declarat Burns, el nu poate să-şi precizeze poziţia faţă de noile propuneri sovietice. Reprezentantul Canadei a rele­vat că noile propuneri sovietice confirmă că Uniunea Sovietică vi­ne în întîmpina­rea puterilor occi­dentale într-o serie întreagă de probleme esenţiale. Discursul re­prezentantului Canadei a arătat că puterile occidentale tot nu sînt hotărîte să examineze serios în co­mitetul celor zece noile propuneri sovietice cu privire la dezarmare. Apoi a luat cuvîntul reprezen­tantul Cehoslovaciei, Nesek. Şeful delegaţiei cehoslovace­­a subliniat importanţa noilor propuneri sovie­tice prezentate de comun acord cu celelalte ţări socialiste. El s-a ocu­pat pe larg de problemele priori­tăţii distrugerii tuturor mijloace­lor de transportare a armei nuclei­­ce spre ţintă, precum şi de lichida­rea bazelor militare de pe terito­rii străine. In noile sale propuneri, a spus reprezentantul Cehoslova­ciei, guvernul Uniunii Sovietice a ţinut seama de părerile şi de con­siderentele prezentate de numeroa­se guverne şi în deosebi de guver­nul Franţei. El a ţinut seama de asemenea, de numeroasele păreri exprimate de reprezentanţii guver­nelor occidentale în cursul trata­tivelor care au avut loc în comite­tul nostru în primul stadiu al lu­crărilor sale. Dat fiind acest lucru, propunerile Uniunii Sovietice constituie o ba­ză nouă pentru lucrările comitetu­lui şi, dacă partea cealaltă va ma­nifesta suficientă bunăvoinţă, vom avea posibilitatea să facem un pas hotărîtor înainte pe calea dezarmă­rii generale şi totale. Propunerile sovietice ne dau posibilitatea să ieşim din impasul în care au intrat tratativele noastre datorită pozi­ţiei adoptate de puterile occidenta­le. Referindu-se la discursul dele­gatului american Eaton, care a pro­pus examinarea măsurilor parţiale în domeniul dezarmării, Nesek a criticat acest discurs arătînd că delegatul american trage comite­tul înapoi spre poziţiile deja res­pinse. Delegatul cehoslovac a cri­ticat de asemenea planul american al „cerului deschis“, subliniind că acest plan este de fă­pt un mijloc de spionaj organizat. Şeful dele­gaţiei cehoslova­ce a cerut delega­ţiilor occidentale din comitetul ce­lor zece să grăbească examinarea noilor propuneri sovietice. SCURTE ŞTIRI MOSCOVA. La 9 iunie a înce­tat din viaţă in vîrstă de 60 de ani eminentul constructor so­vietic de avioane, Semion Lavoci­­kin, de două ori Erou al Muncii Socialiste, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. C.C. al P.O.U.S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. au hotărît să constituie sub pre­şedinţia lui Petr Dementiev o comisie guvernamentală pentru organizarea funeraliilor lui S. Lavod­kin. DELHI. Agenţia Press Trust of India anunţă că pe şantierul uzinei metalurgice din Burkela care se construieşte cu partici­parea unor firme vest-germane, se desfăşoară o grevă. La aceas­tă grevă care a început la 7 iu­nie, participă peste 10.000 de constructori. La 8 iunie greviştii au organizat la Burkela o de­monstraţie de protest, NEW YORK. După cum trans- I mite agenţia Associated Press în seara zilei de 8 iunie a explodat pe sol la baza aeriană americană Edwards din California un a­­vion rachetă experimentat X-15 în timp ce pilotul încerca mo­toarele. Explozia a distrus am­­penajul aparatului arunclnd In același timp carlinga la citeva zeci de metri pe pista de decola­re. Avioanele militare X-15 sunt destinate să stabilească recor­duri de viteză şi de altitudine. In mai multe rinduri asemenea aparate au suferit defecţiuni şi accidente. PRAGA. După cum transmite Ceteka, în ultima vreme servi­ciul de spionaj american a stre­curat în Cehoslovacia trei agenţi: Zdenek Vavra, Antonim Mulid­­ran şi Jiri Slavik. Timp îndelun­gat agenţi, au fost instruiţi la cursuri speciale în sediul R.F.G., pregătindu-se să desfăşoare o activitate subversivă şi să cu­leagă informaţii cu caracter de spionaj. Toţi cei trei agenţi au fost arestați imediat după ce au trecut frontiera cehoslovacă. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg. Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9, Teletom;26B8­ ^49S­­Abonamentele fac la oficiile poştale, factorii postali si difuzotii voluntari din intremrindul­e1 Instituții Comanda Nr. 3907,

Next