Steaua Roşie, iunie 1961 (Anul 10, nr. 129-154)

1961-06-03 / nr. 131

VIENA 2. — Trimişii speciali Agerpres, Horia Liman şi Ion Gă­­lăţeanu transmit: Sîmbătă dimineaţa începe la Viena­ întrevederea dintre N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi J. Ken­nedy, preşedintele Statelor Unite. Acest eveniment deosebit de im­portant a făcut ca atenţia opiniei publice mondiale să se îndrepte în aceste zile spre capitala Aus­triei. La 2 iunie a sosit aici şeful guvernului sovietic, N. S. Hruş­ciov. Mii de cetăţeni ai capitalei aus­triece s-au strîns cu aproape două ore înainte de sosirea trenului în faţa gării de sud-est a Vienei. Pe peronul gării pavoazat cu drapelele de stat ale U.R.S.S. şi Austriei, au venit în, întîmpinarea înaltului oaspete Adolf Scharf, preşedintele Republicii Austria, Alfons Gor­­bach, cancelar federal, Bruno Pit­­terman, vicecancelar, membri ai guvernului federal, corpul diplo­matic, colaboratori ai Ambasadei sovietice, reprezentanţi ai opiniei publice austriece. Erau prezenţi, de asemenea, sute de reprezen­tanţi ai presei, radioului, televi­ziunii, fotoreporteri, austrieci şi străini. Intrucît numai o mică parte dintre ziarişti au putut in­tra pe peronul gării, ceilalţi au urmărit solemnitatea de pe tribu­na instalată în faţa gării. Acele ceasornicului se apropie de ora 17 (ora locală). Trenul special soseşte în gară. In aplau­zele celor prezenţi, din tren co­boară N. S. Hruşciov, Nina Hruş­­ciova, soţia sa, A. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. şi celelalte persoane ofi­ciale care îl însoţesc pe şeful gu­vernului sovietic. înaltele personalităţi austriece !l salută pe N. S. Hruşciov, îi ureaza un caluurus uuu susn şi o prezintă apoi pe membrii guvernu­lui austriac şi ai corpului diplo­matic. Apoi, Adolf Scharf şi N. S. Hruşciov rostesc cuvîntări. N. S. Hruşciov şi A. Scharf trec apoi în revistă garda de onoare. Răsună imnurile de stat ale U.R.S.S. şi Austriei. La apariţia conducătorului sovietic, mulţimea masată în uriaşa piaţă a gării, izbucneşte în urale prelungite, scandînd lozinci de prietenie pen­tru Uniunea Sovietică, salutîndu-l cu bucurie pe N. S. Hruşciov, apă­rător consecvent şi neînfricat al cauzei păcii în lumea întreagă. N. S. Hruşciov şi A. Scharf iau loc în maşina preşedintelui Aus­triei. Cortegiul de maşini însoţit de o escortă de onoare de moto­­ciclişti se îndreaptă spre reşedinţa preşedintelui Austriei de la Ball­hausplatz, înaintînd cu greu prin­­tr-un coridor viu format de locui­torii Vienei. Din balcoane, de la ferestrele blocurilor din faţa gă­rii, de-a lungul străzii Prinţul Eugen. In piaţa Schwarzenberg, de-a lungul Ringului, zeci de mii de oameni au întîmpinat cortegiul de maşini cu uraje nesfîrşite. Mulţi vienezi flutură steaguri sovietice şi austriece. Mulţi şi-au confecţionat pancarte pe care scrie în limbile rusă şi germană: „Trăiască N. S. Hruş­ciov!“, „Trăiască pacea şi priete­nia!“, „Hruşciov Zdravstvuil“. Cetăţenii Vienei îşi amintesc de vizita pe care şeful guvernului so­vietic a făcut-o numai cu un an în urmă în capitala Austriei, când vienezii l-au cunoscut bine şi l-au îndrăgit. El a devenit deosebit de popular prin comunicativitatea lui, prin francheţea cu care a dis­cutat deopotrivă cu oamenii de stat austrieci ca şi cu oamenii simpli problemele de seamă ale vieţii internaţionale. Miile de locuitori ai Vienei, ve­niţi să-l întîmpine pe N. S. Hruş­ciov discută cu aprindere despre convorbirile care încep sîmbătă dimineaţa între cei doi oameni de stat ai Uniunii Sovietice şi State­lor Unite şi-şi exprimă speranţa că aceste convorbiri vor deschide calea unor viitoare tratative me­nite să rezolve principalele pro­bleme litigioase care stau în faţa omenirii. La ora 17:45, ora locală, N. S. Hruşciov,­ preşedintele A. Scharf, persoanele care-l însoţesc pe N. S. Hruşciov şi membrii guvernului austriac au sosit în piaţa Ball­hausplatz, unde se află clădirea cancelariei preşedintelui Austriei. Şi aici se adunaseră un mare nu­măr de vienezi Veniţi să-l salute pe şeful guvernului sovietic. In piaţă răsună aclamaţii de salut, strigăte de bun venit. N. S. Hruşciov, preşedintele A. Scharf şi membrii guvernului aus­triac se îndreaptă spre cancela­ria preşedintelui. După o scurtă convorbire, N. S. Hruşciov şi pre­şedintele Austriei apar în balco­nul clădirii cancelariei. Locuitorii Vienei salută din nou cu deose­bită căldură pe şeful guvernului sovietic şi pe preşedintele Austriei. Curînd după aceea, N. S. Hruş­ciov a părăsit cancelaria preşe­dintelui şi, însoţit de escorta de onoare, a plecat spre reşedinţa ce i s-a rezervat la Purkersdorf. Au mai rămas puţine ore pînă cînd în clădirea ambasadei Sta­telor Unite din Viena va avea loc prima întrevedere între şeful gu­vernului sovietic şi preşedintele S.U.A. Opinia publică din întrea­ga lume îşi exprimă speranţa că cei doi conducători de state, expu­­nînd în mod sincer punctele lor de vedere, vor găsi puncte comu­ne şi vor schiţa acţiunile ce ur­mează să aibă loc în viitor pe calea spre soluţionarea unor pro­bleme litigioase. Cuvîntările rostite de A. Scharf şi A. 5.­­ Preşedintele Austriei, A. Scharf a adresat o cuvîntare de salut preşedintelui Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov. El a spus că este foarte bucu­ros să-l salute la Viena pe pre­şedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Dumneavoastră, domnule prim­­ministru, a spus A. Scharf, aţi mai fost odată oaspetele Austriei. Di data aceasta aţi sosit aici pen­tru a vă întîlni cu preşedintele S.U.A., Kennedy, şi a face un schimb de păreri cu el. Astăzi, în ziua sosirii dumneavoastră, dea­supra Vienei străluceşte puternic soarele. Poate că este de bun au­gur pentru întîlnirile şi schimbu­rile de vederi pe care le veţi a­­vea. îngăduiţi-mi să vă urez suc­ces deplin. Răspunzînd, şeful guvernului so­vietic a spus printre altele: Acum un an, părăsind ţara dv. am spus pe ae­roport „la revedere“. Şi iată că mă aflu din nou în minunata dv. capitală şi sînt bucuros să mă în­­tîlnesc cu oamenii de stat din Austria, cu locuitorii minunatei Viene, care m-au primit cu atîta căldură anul trecut. N. S. Hruşciov a mulţumit pre­şedintelui federal pentru primirea caldă care i s-a făcut, pentru cu­vintele frumoase la adresa­ Uniu­nii Sovietice, a poporului sovietic. El a transmis guvernului şi între­gului popor al Austriei un cald salut şi cele mai bune urări din partea guvernului Uniunii Sovie­tice şi a poporului sovietic. Am sosit la Viena, a continuat N. S. Hruşciov, pentru a ne în­tîlni cu preşedintele Statelor Uni­te ale Americii, dl. Kennedy, spre a stabili un contact personal cu el şi spre a face un schimb de păreri în problemele principale care privesc relaţiile dintre Uniu­nea Sovietică şi Statele Unite ale Americii. Fireşte că noi, oamenii sovietici, am vrea ca toate proble­mele nerezolvate să fie reglemen­tate cît mai grabnic. Ştim însă, că nu se poate face totul deodată. Dacă va exista însă bunăvoinţă se vor putea realiza multe şi într-un timp scurt. Acest lucru este dorit de popoarele care cer insistent destinderea încordării internaţiona­le, întărirea păcii în întreaga lume. In ceea ce o priveşte, Uniunea Sovietică a fost întotdeauna şi este pentru pace, pentru îmbună­tăţirea relaţiilor dintre state, pen­tru ca relaţiile dintre U.R.S.S. şi S.U.A. să se întemeieze pe bazele trainice ale păcii şi colaborării eficiente. N. S. Hruşciov şi-a exprimat speranţa că atmosfera bună exis­tentă în Austria neutră şi iubitoa­re de pace va avea o influenţă fa­vorabilă asupra rezultatelor apro­piatei întilniri cu preşedintele Sta­telor Unite ale Americii. Conferinţa de la Geneva pentru reglementarea problemei laoţiene GENEVA 2. (Agerpres). — Şedinţa din 1 iunie a Confe­rinţei internaţionale de la Gene­va pentru reglementarea proble­mei laoţiene a fost prezidată de G. M. Puşkin, reprezentantul U.R.S.S. Primul a luat cuvîntul repre­zentantul autorităţilor sud-vietna­­meze. După cum era şi de aştep­tat, el n-a spus nimic nou. Ţinînd isonul diplomaţiei americane, com­­pletîndu-l pe confratele său tailan­­dez, trimisul lui Ngo Dinh Diem a urmărit prin discursul său un singur scop: să abată conferinţa de la principala ei sarcină — a­­sigurarea suveranităţii, indepen­denţei şi neutralităţii Laosului. El a propus printre altele un proiect de rezoluţie în legătură cu sarci­nile comisiei de control prin care se urmăreşte anularea funcţiilor copreşedinţilor conferinţei.­­ Luînd apoi cuvîntul, ministrul Afacerilor Externe al R.P. Chine­ze, Cen I, a dat riposta cuvenită sabotorilor conferinţei. Oricine ştie că, de fapt, focul a încetat, a amintit Cen I. Reprezentantul S.U.A. denaturează însă intenţio­nat rapoartele Comisiei interna­ţionale şi ridică cu încăpăţînare la conferinţa noastră problema în­cetării focului, punînd beţe în roate conferinţei. Se naşte în mod firesc întrebarea ce urmăresc în fond aceste acţiuni ale S.U.A.? Ciocnirile din Laos, în jurul căro­ra se face zarvă, au fost provo­cate chiar de S.UA. şi de clica Fumi . Nosavan-Boun Oum, care a aruncat­ în spatele patrioţilor trupe aeropurtate, profitînd de faptul că tru­pele guvernului regal şi ale partidului Neo Lao Haksat au în­cetat operaţiunile militare. Reprezentantul american, a spus Cen I, nu poate să ascundă faptul că ciocnirile de la Padong au fost impuse de S.U.A. guvernu­lui regal al Laosului şi partidu­lui Neo Lao Haksat. Cum poate fi negat faptul incontestabil că în această regiune au fost luaţi pri­zonieri cîţiva militari americani care au comandat trupele rebele în cursul operaţiunilor militare? Scopul S.U.A. este ca „printr-o anchetă să ... legifereze amestecul american şi să transforme aceste regiuni în zone litigioase“. Nu încape îndoială că poporul laoţian nu va admite aceasta. Cen I a arătat că sprijină pozi­ţia Uniunii Sovietice în ce priveş­te împuternicirile Comisiei inter­naţionale hotărîte de comun acord de cei doi copreşedinţi. Pentru stabilizarea încetării fo­cului în Laos şi obţinerea unei reglementări paşnice a problemei laoţiene este importantă încetarea intervenţiei armate a S.U.A. îm­potriva Laosului. Tocmai în aceas­ta şi rezidă fondul problemei afla­te în examinarea conferinţei noastre. Sperăm că S.U.A. îşi vor înceta amestecul în treburile Laosului, vor renunţa la încercările de a pune piedici în calea conferinţei noastre şi, împreună cu celelalte ţări participante la conferinţă, vor trece cu toată seriozitatea la discutarea propunerilor concrete cu privire la reglementarea paş­nică a problemei laoţiene. Aş vrea să relev încă odată — a spus în încheiere Cen I — că propunerile sovietice, care ţin seama de interesele părţilor inte­resate, trebuie să constituie o ba­ză de discuţii la conferinţă. A luat apoi cuvîntul reprezen­tantul Canadei. El a început cu­noscuta discuţie despre ineficaci­­tatea încetării focului, despre pre­tinsa necesitate a „sporirii împu­ternicirilor comisiei“. Ultimul a luat cuvîntul Ung Van Khiem, ministrul Afacerilor­ Externe al R.D. Vietnam. El a subliniat că raportul Co­misiei din 27 mai demonstrează din nou că focul a încetat în Laos şi că sunt în vigoare instrucţiunile date Comisiei de copreşedinţii conferinţei încă la începutul lunii mai. Considerăm, că nu este nece­sar să ne întoarcem din nou la această problemă, a spus mini­strul, şi că este timpul să se treacă la analizarea problemei principale, lucru pe care l-a şi propus reprezentantul Uniunii Sovietice. Demascînd sensul pretenţiilor insistente ale diplomaţilor ameri­­ricani privind schimbarea caracte­rului şi componenţei Comisiei in­ternaţionale de supraveghere şi control în Laos, el a subliniat că în spatele lor se ascunde cel mai pur neocolonialism de factură a­­mericană. Politica Statelor Unite faţă de Laos rămîne practic a­­ceeaşi. Referindu-se din nou la proiec­tul sovietic de rezolvare a proble­mei laoţiene, Ung Van Khiem a subliniat uriaşa importanţă şi ca­racterul realist al acestor docu­mente, importanţa principiului unanimităţii în lucrările conferin­ţei internaţionale. Cu aceasta şedinţa s-a încheiat. •TEAUA ROȘIE Republica Ghana nu recunoaşte aşa-numitul guvern republican al Uniunii Sud-Africane ACCRA 2 (Agerpres). — Guvernul ghanez a declarat că Republica Ghana nu recunoaşte „aşa-numitul guvern republican al Uniunii Sud-Africane“, avînd în frunte pe Verwoerd. Intr-o declaraţie specială, dată publicităţii de cancelaria preşe­dintelui Ghanei, se subliniază că a recunoaşte guvernul Verwoerd, care n-are nici o putere de lege, ar însemna o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi o tră­dare a principiilor O.N.U. LONDRA 2. (Agerpres). — In semn de protest împotriva politicii coloniale portugheze în Angola, la 1 iunie guvernul Gha­nei a interzis vaselor şi avioane­lor portugheze intrarea în apele teritoriale şi accesul la aeropor­turile Ghanei în afară de cazurile de avarie. Potrivit relatărilor agenţiei Reu­ter, guvernul Ghanei a declarat­­ de asemenea că, începînd din ziua de 1 iunie, sunt anulate li­cențele de import pentru mărfu­rile portugheze. ­ooc- Liberia a rupt relaţiile cu Uniunea Sud-Africană NEW YORK 2. (Agerpres). — Liberia a hotărît să rupă rela­ţiile cu Uniunea Sud-Africană din cauza politicii de apartheid duse de guvernul Verwoerd. La 31 mai, preşedintele Libe­riei, Tubman, a dat dispoziţii po­trivit cărora sunt interzise toate acordurile politice şi comerciale cu Republica Africa de Sud. A­­vioanelor Uniunii Sud-Africane nu li se mai permite de acum înain­te să facă escală pe teritoriul Li­beriei, vocale sud-africane nu mai au dreptul să folosească porturile Liberiei cu excepţia cazurilor pro­vocate de împrejurări excepţiona­le. După cum transmite agenţia A.P. cetăţenilor Republicii Africa de Sud li se interzice să locuiască sau să lucreze în Liberia. MOSCOVA 2 (Agerpres). — TASS transmite: Sub semnătura „Observator“ ziarul „Pravda“ publică un arti­col cu privire la necesitatea de a se soluţiona radical şi rapid pro­blema tratatului de pace cu Ger­mania. Uniunea Sovietică — scrie „Pravda“ — nu se ploconeşte pen­tru un tratat de pace. Dar a cere reglementarea paşnică neîntîrzia­­tă cu Germania este dreptul ei inalienabil cucerit în lupta împo­triva fascismului şi militarismului german. Totodată încheierea tra­tatului de pace este o datorie a germanilor, inclusiv o datorie a R.F.G. care este obligată să con­semneze în faţa popoarelor lumii angajamentele ei de a nu îngădui reeditarea trecutului. In sfîrşit, a lichida rămăşiţele războiului este o datorie a puterilor occidentale, o datorie a tuturor partenerilor coaliţiei antihitleriste. Ziarul aminteşte că propunerile sovietice referitoare la încheierea tratatului de pace cu Germania şi soluţionarea pe această bază a problemei Berlinului occidental sunt constructive pentru că ele ţin seama de interesele tuturor ţări­lor. Prin aplicarea lor în viaţă nimeni nu ar pierde nimic, în timp ce cauza păcii ar avea de cîştigat. In zilele noastre atitudinea fa­ţă de reglementarea paşnică cu Germania a devenit piatra de în­cercare a sincerităţii şi dragostei de pace a oricărui om politic, a oricărui stat, căci, cu condiţia să existe bunăvoinţă, nu există ob­stacole în calea încheierii tratatu­lui de pace şi a normalizării si­tuaţiei în Berlinul occidental. Tra­tatul de pace este inacceptabil şi reprezintă un „pericol“ numai pen­tru c­ei care pun la cale aventuri războinice, care ar vrea să se că­­pătuiască de pe urma instabilităţii, şi dezorganizării în­­ Europa“. „Absenţa unui tratat de pace şi menţinerea unui focar de pro­vocări în Berlinul occidental con­vine în primul rînd cercurilor mi­litariste şi revanşarde neobrăzate din R.F.G.“. In articol se atrage atenţia a­­supra faptului că în capitalele oc­cidentului se mai găsesc, pe cîte se vede, unii care încă nu au în­ţeles lipsa de perspectivă a ten­tativelor de a „domestici“ milita­rismul german sau „de a-i pune zgardă“ şi de a-l folosi în proprii­le lor interese. Or, tocmai în a­­cest scop Romnului i se dau mereu noi dovezi de indulgenţă în do­meniul înarmărilor, se pun cu zel la dispoziţia Wehrmachtului te­ritorii, se ţine isonul politicienilor de pe Rhin în probleme de care depinde pacea şi securitatea po­poarelor Europei. O astfel de po­ziţie, declară „Pravda“, nu se deosebeşte în fond cu nimic de politica mü­ncheneză de tristă memo­rie cînd, încurajîndu-se fascismul, s-au făcut încercări de a-1 împin­ge către Răsărit. Ar trebui să nu se uite cu ce s-au terminat toate acestea. Ar trebui, de asemenea, să nu se uite că astăzi nu ne a­­flăm în anul 1938 ci în anul 1961 care a inaugurat era zborurilor omului în Cosmos și că ar fi ex­trem de periculos şi nesăbuit să nu se ţină seama de toate aces­tea. Mai departe ziarul se referă la zarva provocatoare făcută de pre­sa vest-europeană în jurul proble­mei tratatului de pace cu Germa­nia şi mai cu seamă în jurul pro­blemei Berlinului occidental. Lu­crurile au ajuns pînă acolo încît ziariştii occidentali cei mai lipsiţi de răspundere au început să trîm­­biţeze planuri militare de „salva­re“ a Berlinului occidental, mobi­lizarea forţelor N.A.T.O, în acest scop etc. In legătură cu aceasta „Prav­da“ scrie : O astfel de zarvă pro­vocatoare nu are nimic comun cu obiectivele întîlnirii de la Vie­­na a şefilor celor două mari pu­teri — U.R.S.S. şi S.U.A. Ar tre­bui să se ţină seama de faptul că dacă, din considerente care depă­şesc cadrul concepţiilor umane normale, unor cercuri conducătoa­re din Occident le convine să trăiască pe o bombă cu acţiune întîrziată, nici Uniunea Sovietică şi nici alte ţări iubitoare de pace nu intenţionează să tolereze o astfel de situaţie. Ele nu pot fi intimidate şi nici oprite în mersul lor pe calea păcii şi ele au toate mijloacele necesare pentru a face inofensivă această bombă. ’OOOOOOOO­ Congresul Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa PARIS 2 (Agerpres). — In cadrul celei de a patra zi a dezbaterilor Congresului al 33-lea al Confederaţiei Generale a Mun­cii din Franţa (C.G.T.) au conti­nuat discuţiile pe marginea pro­gramului revendicărilor C.G.T., prezentat spre aprobarea congre­sului. Majoritatea vorbitorilor au aprobat acest program şi au ară­tat că vor depune toate eforturile pentru înfăptuirea lui. Reprezen­tanţii diferitelor organizaţii ale C.G.T. au scos în evidenţă în cu­­vîntul lor condiţiile grele de mun­că şi de trai ale oamenilor mun­cii francezi — subliniind de exem­plu că Franţa deţine o tristă în­­tîietate mondială în ce priveşte numărul accidentelor de produc­ţie. Numeroşi vorbitori au expri­mat nemulţumirile oamenilor mun­cii din Franţa faţă de salariile necorespunzătoare costului vieţii. Vorbitorii au subliniat de ase­menea că întreaga clasă munci­toare franceză doreşte să se a­­jungă cît mai grabnic la rezolva­rea problemei algeriene pe calea tratativelor. In acest sens de la numeroase fabrici şi uzine din Franţa au fost trimise la Evian delegaţii ale oamenilor muncii pentru a exprima delegaţiei fran­ceze dorinţa de a se ajunge la pacea bazată pe recunoaşterea dreptului poporului algerian la autodeterminare. Participanţii la congres au condamnat intenţia autorităţilor de a interzice oame­nilor muncii francezi întîlnirile cu reprezentanţii guvernului pro­­vizoriu al Republicii Algeria. In cadrul discuţiilor a luat cu­­vîntul reprezentantul oamenilor, muncii din Algeria, care a subli­­niat că poporul algerian îşi va continua cu toată hotărîrea lupta­ pentru independenţă şi suverani­­tate naţională. Delegaţii la congres au adoptat în unanimitate o rezoluţie în ca­­re condamnă recentul decret gu­­vernamental cu privire la rechi­­ziţionarea muncitorilor în caz de grevă. Au luat de asemenea cuvîntul Louis Saillant, secretarul general al F.S.M., care a salutat pe oa­­menii muncii din Franța în nume­­le milioanelor de membri ai Fede­­rației Sindicale Mondiale. NEW YORK 2. (Agerpres).­­ Corespondentul din New York al agenţiei France Presse anunţă că la 1 iunie în acest oraş a în­ceput o consfătuire a liderilor di­feritelor organizaţii ale exilaţilor dominicani în scopul unificării lor. Potrivit agenţiei, surse ale exi­laţilor au anunţat că în Republica Dominicană au izbucnit răscoale împotriva guvernului dictatorial care au cuprins provinciile la Vega şi Moca din nordul insulei. Intre timp, după cum transmite agenţia Associated Press, guver­nul dominican, condus în prezent de preşedintele Joaquin Balaguer, a numit pe Rafael Trujillo junior, fiul fostului dictator, în postul de comandant suprem al forţelor ar­mate dominicane „în scopul men­ţinerii dinastiei Trujillo la pute­re“. Potrivit agenţiei, Trujillo ju­nior, care este în vîrstă de 32 de ani, a fost „avansat“ de tatăl lui încă de la 9 ani la gradul de ge­neral locotenent. El a fost implicat în numeroase scandaluri ca ur­mare a comportării sale imorale în Statele Unite unde a fost trimis să urmeze studii militare supe­rioare. Referindu-se la felul în care s-a produs atentatul împotriva lui Trîijîllo, Sgintin­e aftfericane de presă, citind postul de radio do­minican, anunţă că autorii aten­tatului au scăpat, dar se crede că unul dintre ei este grav rănit. După cum transmite agenţia As­sociated Press, la 1 iunie poliţia dominicană a început razii în ca­pitala ţării, Ciudad Trujillo, pen­tru a-i căuta pe organizatorii a­­tentatului. Peste 30 de persoane au fost arestate. Cercurile politice americane îşi manifestă deschis îngrijorarea fa­ţă de repercursiunile care le poate avea pentru politica S.U.A. în re­giunea Mării Caraibilor dispariţia dictatorului dominican. Potrivit a­­genţiei France Presse, în cercurile delegaţiei americane care-l înso­ţeşte pe preşedintele Kennedy la Paris „se consideră posibilitatea unor reacţii în lanţ“ în urma asa­sinării lui Trujillo. Secretarul de Stat Dean Rusk, a declarat joi, în momentul plecării sale la Pa­ris, că în Republica Dominicană „domneşte tensiunea“ în timp ce, după cum transmite agenţia U.P.I., „diplomaţi americani din Washington au declarat că „exis­­tă posibilitatea unor acţiuni ale grupurilor aflate în ilegalitate Agenţia U.P.I. a anunţat de a­­semenea că la 1 iunie unităţi ale flotei americane staţionate la ba­­za de la Norfolk (Virginia) au ridicat ancora îndreptîndu-se spre regiunea Mării Caraibilor. Cercu­­rile de la Washington pun în le­­­gătură aceste deplasări cu situaț­­ia din Republica Dominicană. 1 1 ...........VOVO - în Republica Dominicană — după uciderea dictatorului Trujilio Declaraţia Secretariatului permanent al Consiliului de solidaritate a popoarelor Asiei şi Africii cu privire la situaţia din Angola CAIRO 2 (Agerpres). — Secretariatul permanent al Con­siliului de solidaritate a popoare­lor Asiei şi Africii a dat publici­tăţii o declaraţie cu privire la si­tuaţia din Angola, în care con­damnă acţiunile represive ale au­torităţilor coloniale portugheze împotriva poporului angolez. In declaraţie se spune printre altele că în cursul ultimelor două luni autorităţile colonialiste por­tugheze au exterminat peste 30.000 de locuitori angolezi şi că au incendiat cu napalm 60 de sa­te. Din pricina terorii dezlănţuite împotriva populaţiei locale din Angola, mii de locuitori au fost nevoiţi să se refugieze în provin­ciile sudice ale Congoului. Popoarele din Asia şi Africa, se spune în declaraţia secretaria­tului permanent, care au luptat întotdeauna pentru independenţă şi libertate, nu pot şi nu trebuie să rămînă indiferente la genocidul comis de colonialiştii portughezi împotriva poporului angolez. Secretariatul permanent reco­­mandă comitetelor naţionale de­ solidaritate cu popoarele Asiei şi Africii să organizeze între 21 şi 30 iunie a. c. o campanie de so­­lidaritate cu poporul angolez şi cu popoarele altor colonii portu­ gheze. Secretariatul permanent în­­deamnă toate ţările afro-asiatic® — membre ale O.N.U. — să de«­­termine Portugalia să aducă lai îndeplinire declaraţia Adunării Generale a O.N.U. cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale, să boicoteze Portugalia pe cale diplomatică şi economică şi să nu îngăduie cal faţă de Angola să fie reeditat® „greşelile care au fost comise în­ Congo“. Guvernul belgian refuza să respecte obligaţiile ce le are faţă de teritoriul Ruanda-U­rundi BRUXELLES 2. (Agerpres). D D­upă cum relatează agenţia France Presse, Paul Henri Spaak, ministrul Afacerilor Externe al Belgiei, luînd cuvîntul în Parla­ment s-a pronunţat împotriva ori­căror alegeri în Ruanda Urundi. El a respins de asemenea catego­ric propunerea O.N.U. de a se or­ganiza un referendum referitor la viitorul statut al teritoriului Ruanda Urundi. Toate acestea arată că Belgia nu intenţionează să ţină seama de cererile populaţiei din acest teritoriu precum şi de obligaţiile pe care şi le-a asumat faţă de Organizaţia Naţiunilor Unite, că ea nu doreşte să ia în considera­ţie voinţa popoarelor — exprima­tă în declaraţia cu privire la a­­cordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale, adoptată la cea de-a XV-a sesiune a Adunării Generale O.N.U. De asemenea a­­ceasta demonstrează că guvernul Belgiei intenţionează şi pe viitor să folosească acest teritoriu de sub tutelă în scopuri agresive.­­ • MOSCOVA. — In dimineaţa­ zilei de 2 iunie primul ministru al Somaliei, Abdirasid An­ Şermark şi membrii delegaţiei guverna* mentale a Somaliei au plecat cu, un avion special „IL-18“ din Mos* cova la Praga.­­ Pe aerodromul Vnukovo, Anas*­tas Mikoian şi Şermark au rostit cuvîntări. .­­ • MOSCOVA. — La 2 iunie, s-au semnat la Kremlin acordurile­ sovieto-somaliene cu privire la:| colaborarea economică şi tehnică,­ la dezvoltarea comerţului şi cola*­borarea culturală. .' • NEW YORK­ — Numai în apropiere de Port Elizabeth poli­­ţiştii lui Verwoerd au ucis cinci africani şi au rănit 40 în cursul unei greve a populaţiei africane împotriva politicii rasiste a gu­­vernului Uniunii Sud-Africane. Nimeni nu ştie, transmite co-­­respondentul din Johannesburg a£, agenţiei Associated Press, cîţi a­­­fricani au fost ucişi în alte regiuni ale ţării în cele trei zile ale gre-1 vei care a durat pînă la 31 mai — Ziua proclamării republicii.­­ ROMA — Lupta grevistă dusă timp de patru luni de 7.000 de muncitori de la uzinele metal­lurgice şi constructoare de ma­­şini „Breda“, a luat sfîrşit cu victoria muncitorilor. După repetate refuzuri admi­nistraţia uzinelor a fost nevoită în cele din urmă, să satisfacă re­vendicările muncitorilor cu privire la majorarea salariilor pînă la nivelul stabilit pentru alte între­prinderi de acelaşi profil. — OSLO — La Oslo a luat sfîrşit greva conducătorilor de autobuze care a durat 16 zile. Greviştii cereau majorarea sala­riilor. Societăţile particulare de transport au fost nevoite să ac­cepte o majorare substanţială a salariilor muncitorilor. — GENEVA — La 2 iunie nu a avut loc şedinţa programată a Conferinţei internaţionale pentru reglementarea problemei laoțiene. Următoarea ședință va avea loc la 5 iunie. ^taflqitnlatratu Tg, Mure?, str. Gheorghe Doja nr. 8, Tel. 261.88. 34.96, ^fepnamentel# •• la« jaoifidil*r MtUl«?ffitorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii, Tiparul­ Întreprinderea Poligrafică Tg, Mureș, Comanda Nr. 364$,

Next