Steaua Roşie, iunie 1961 (Anul 10, nr. 129-154)

1961-06-10 / nr. 137

PROT­ETARI DIN TOATE TARIT­E UNIŢI-LA! ORGAN AU COMITETULUI DE PARTID ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREȘ-AUTONOMA MAGHIARĂ , Anul X, Nr. 137 (1011) I Sîmbătă, 10 iunie 1961 1 4 pagini 20 bani . '■ ii»1,. I ■ — UN NOU MAGAZIN LA REGHIN Astăzi, în oraşul Reghin s-a dat în folosinţă un nou magazin modern de desfacere a produselor coloniale, înzestrat cu mobilier îmbrăcat în polivinilin de diferite culori, după specificul produselor. SE MODERNIZEAZĂ UN MAGAZIN In aceste zile în oraşul Tg. Mureş s-au început lucrările de modernizare a bomboneriei nr. 177, care va fi înzestrată cu mo­bilier elegant. Pe lîngă acest magazin se va construi și o magazie pentru depozitarea mărfurilor. Peste cî­teva săptăijiîni magazinul își va reîncepe activitatea. 1.668 CĂRȚI CITITE I ■ ■ ■ 11 I■ — I ■ ■ I — _ ■ La Fabrica de mobilă „23 Au­gust“ din Tg. Mureş, numărul ci­titorilor creşte din zi în zi. De la începutul anului au fost înregistraţi un număr de 313 ci­titori noi, iar numărul cărţilor citite de muncitorii fabricii se ridică la 1.668 volume. Printre fruntaşii la cititul căr­­­ţilor se numără: Pásztor Sándor, tîmplar, care în ultima vreme a citit 12 cărţi, Sipos Maria, de la secţia de eleit, care a citit 11 cărţi. LA CASA PRIETENIEI ROMINO-SO­VI­ETICE Duminică, 11 iunie a. c., la orele 10, se organizează la Casa prieteniei romîno-sovietice o ex­punere pe bază de întrebări și răspunsuri, pe tema: „Zborul o­­mului sovietic în Cosmos, o minu­nată realizare a constructorilor comunismului“. In continuare, va rula un film. LOTO-CENTRAL La „Loto-Central“ din seara zilei de 9 iunie a. c. au fost extra­se din urnă următoarele numere: 30, 39, 84, 4, 74, 16, 24, 37, 40, 32, Premiul special A: 16, 84, 74 Premiul special B: 32, 30, 39 Premiul special C: 24, 4, 37 Fondul general de premii pe ța­ră este în valoare de 963.883 lei. ------------Nove-----------­ încheierea anului de învăţămînt de partid In prezent se desfăşoară înche­ierea anului de învăţămînt de partid la oraşe. Seminariile reca­pitulative ce au loc la sfîrşitul a­­nului de învăţămînt con­stituie un prilej de aprofundare a probleme­lor de bază a marxism-leninismu­­lui, a politicii partidului nostru. Ele constituie în acelaşi timp o verificare­­a muncii desfăşurate in timpul anului de către organiza­ţiile de partid în organizarea şi conducerea învăţămîntului de par­tid. In cursul anului şcolar, în ur­ma activităţii depuse de organele şi organizaţiile de partid, majori­tatea cercurilor şi cursurilor de partid au depus o activitate rodni­că, au ţinut cu regularitate lecţii şi convorbiri, au contribuit la în­suşirea de către cursanţi a Docu­mentelor Congresului al III-lea al P.M.R., a Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile prin­cipale ale întrecerii socialiste in cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia şi a altor documente de partid, a Declaraţiei Consfă­tuirii reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti (noiem­brie 1960) şi în general a mate­rialului din program. Astfel, o par­te însemnată a cursanţilor din în­treprinderii „23 August“, „Encsel Mauriciu“ din Tg.-Mureş, Combi­natul Karl Marx Tîrnăveni, ş.a. cunosc cele mai importante pre­vederi ale Congresului al III-lea al partidului, ca obiectivul prin­cipal şi sarcinile de bază ale pla­nului de 6 ani, sarcinile în ceea ce priveşte ridicarea productivită­ţii muncii, reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii pro­duselor etc. Un lucru foarte pozi­tiv este faptul că ei cunosc­ sar­cinile concrete ce le revin între­prinderii, secţiei şi lor personal în realizarea indicilor de plan. Invăţămîntul de partid a contri­buit la creşterea conştiinţei socia­liste a cursanţilor, la însemnatele rezultate obţinute în întreprinderi­le noastre. In regiunea noastră sînt multe întreprinderi fruntaşe pe ţară, în ramura respectivă: Fa­brica de mobilă „23 August“, Fa­brica de cărămizi „Mureşeni“, Fa­brica de geamuri din Tîrnăveni, Filatura d­in Gheorghieni. Alte în­treprinderi, ca ILEFOR Tg.-Mureş, Fabrica de cărămizi „Hercules“ din Tîrnăveni şi întreprinderea Ape­­min de la Borsec, au primit men­ţiuni: întreprinderile industriale din Tg.-Mureş în primele 5 luni ale anului 1961 şi-au realizat planul de producţie globală în proporţie de 107%, cele din raionul Topliţa în proporţie de 111%, întreprinde­rile din raionul Reghin de 117%, cele din raionul Tîrnăveni de 104%, iar cele din Luduş în pro­porţie de 126%. In cinstea aniver­sării partidului, muncitorii din în­treprinderile industriale din regiu­nea noastră au dat produse peste plan în valoare de peste 67 mi­lioane lei, şi au realizat aproape 9 milioane lei economii peste plan. Eficacitatea învăţămîntului de partid se constată şi în activita­tea de zi cu zi a cursanţilor, care aplică în viaţă în mod conştient cele învăţate. Participanţii la în­­văţămîntul de partid sunt în fruntea întrecerii socialiste, mulţi dintre ei fiind inovatori şi raţio­­nalizatori. In oraşul Tg.-Mureş, în primele 4 luni ale anului 1961, în cadrul întreprinderilor au fost în­registrate 853 de inovaţii, din care au şi fost aplicate 411, aducînd o economie antecalculată de 1.844.146 lei. Rezultate deosebit de frumoa­se au obţinut în legarea celor în­văţate de activitatea de producţie cercurile de economie concretă. Cursanţii cercului de economie concretă din întreprinderile „Elec­­tro-Mureş“, „Bernăth Andrei“ din Tg. Mureş, Fabrica de zahăr Luduş ş. a. în cursul anului şcolar au fă­cut numeroase propuneri privind ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, care au adus importante economii în­treprinderilor. In urma studierii Directivelor C.C. al P.M.R. cu pri­vire la întrecerea socialistă orga­nizată în cinstea aniversării a 40 de ani de la crearea P.C.R. -— cursanţii au făcut multe propu­neri cu privire la îmbunătăţirea calităţii produselor. Invăţămîntul de partid a con­tribuit la îmbunătăţirea vieţii in­terne de partid şi la creşterea combativităţii cursanţilor. Trebuie arătat însă că în cursul anului de învăţămînt nu toate cer­curile şi cursurile de partid au a­­vut o activitate satisfăcătoare. Une­le lecţii ţinute în cercul de econo­mie concretă din Fabrica de gea­muri Tîrnăveni sunt rupte de viaţă şi conţin confuzii serioase. Slab au funcţionat unele cercuri şi la Fi­latura de in din Gheorghieni şi la Autobaza Tg. Mureş. In unele cercuri şi cursuri pro­paganda de partid nu întotdeauna a luat atitudine faţă de unele ma­nifestări negative, concepţii vechi etc. Nu este satisfăcător nici nivelul studiului individual al cursanţilor din unele cercuri şi cursuri. Nu toţi propagandiştii­ sunt destul de exigenţi faţă de cursanţi, iar unii nu lămuresc toate problemele ridi­cate de aceştia. In vederea asigurării încheierii în bune condiţiuni a învăţămîntu­lui de partid, îndrumaţi de Comi­tetul regional P.M.R., comitetele raionale de partid au luat o serie de măsuri :au organizat semina­­rii cu propagandiştii, la care lec­torii comitetului regional şi ai co­mitetelor raionale de partid au ţi­nut consultaţii în legătură cu principalele probleme teoretice şi practice din Documentele Congre­sului al III-lea al P.M.R., Rapor­tul tovarăşului Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej prezentat la adunarea festivă din Capitală cu prilejul a­­niversării a 40 de ani de la crea­rea Partidului Comunist din Româ­­nia, în legătură cu Consfătuirea de la Moscova a partidelor comuniste şi muncitoreşti, cu problemele si­tuaţiei internaţionale etc. Cu a­­ceastă ocazie, secretarii comitete­lor raionale şi orăşenesc de par­tid Tg.-Mureş au făcut informări asupra sarcinilor ce stau în faţa organizaţiilor de partid. Comitete­le raionale de partid au trimis în întreprinderi şi instituţii , la fiecare cerc şi curs de partid, ca­dre de partid, de stat şi din eco­nomie, lectori şi propagandişti bi­ne pregătiţi, care fac expuneri şi consultaţii, răspund la întrebările pe care le pun cursanţii şi îşi dau aportul la desfăşurarea în bune condiţiuni a seminariilor recapitu­lative. Numai în oraşul Tg.-Mureş, aproape 250 de tovarăşi au fost repartizaţi să participe la încheie­rea cercurilor şi cursurilor din ra­za oraşului. Pentru aprofundarea materialu­lui studiat, în fiecare cerc şi curs se vor organiza cîte 3—4 convor­biri recapitulative pe principalele probleme din programul cercului respectiv. La baza convorbirilor vor sta: Raportul C.C. al P.M.R. prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congresul al III-lea al P.M.R., în special capi­tolul despre industrie, Declaraţia şi Apelul Consfătuirii reprezentan­ţilor partidelor comuniste şi mun­citoreşti de la Moscova din no­iembrie 1960, Directivele C.C. al P.M.R. către toate organele şi or­ganizaţiile de partid, sindicale şi U.T.M. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la crearea Partidului Comunist din Romînia, Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej prezen­tat cu ocazia aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Co­munist din Romînia, şi alte docu­mente de partid. Seminariile recapitulative tre­buie să fie precedate de studiul individual al cursanţilor, care cu sprijinul propagandiştilor, revăd cele mai importante documente de partid studiate în cursul anului şcolar, notiţele făcute în timpul studiului etc. Există toate condiţiile ca semi­­nariile recapitulative să se desfă­şoare la un nivel ridicat, să ducă la îmbogăţirea cunoştinţelor cursanţilor, la dezbaterea felului cum au fost aplicate în practică cele învăţate, la mobilizarea cursanţilor pentru obţinerea de noi şi însemnate rezultate în toate domeniile de activitate ale con­strucţiei economice şi culturale. Este foarte important ca organe­le şi organizaţiile de partid, să în­drume şi să sprijine încheierea în bune conditiuni a învăţămîntului politic U.T.M. In această direcţie (Continuare în pag. 3-a) In cadrul Combina­tului chimic „Karl Marx” din Tîrnăveni, colectivul de muncă îndrumat de organiza­ţia de partid, se stră­duieşte să obţină re­zultate cit mai bune, să-şi îndeplinească şi să-şi depăşească an­gajamentele luate. Fiecare muncitor, maistru, tehnician sau inginer este preocupat de rezolvarea proble­melor ridicate de pro­ducţie, de buna func­ţionare a instalaţiilor şi obţinerea unei pro­­ducţii sporite şi de calitate superioară. Munca politică du­să în cadrul colecti­velor de muncă pe secţii a dus la mobi­lizarea resurselor in­terne, orientîndu-i pe muncitori să aleagă soluţiile cele mai efi­ciente în rezolvarea sarcinilor ce le revin. In cursul lunii mai întrecerea socialistă a cuprins întregul colec­tiv de muncă al com­binatului care se în­trece pe secţii, iar în cadrul secţiilor, ma­joritatea muncitorilor sunt angrenaţi în în­trecerile pe echipe, brigăzi, profesii şi in­dividual. Muncind bine, chi­­miştii, în frunte cu co­muniştii, raportează cu satisfacţie partidu­lui, că planul produc­ţiei globale pe luna mai a fost realizat în proporţie de 104 la sută, iar cel al pro­ducţiei marfă în pro­porţie de 104,2 la sută. Rezultate superioare în muncă au obţinut toate colectivele de muncă ale secţiilor din combinat. In mod special remarcăm re­zultatele secţiei car­bid, unde planul pro­ducţiei globale a fost realizat în proporţie de 112,9 la sută. Bine au muncit şi colecti­vele instalaţiilor de fabricare a bicroma­­tului de sodiu, la ca­re planul a fost depă­şit cu 6,6 la sută şi cel de la instalaţia de fabricare a acidului sulfuric, unde planul s-a depăşit cu 6,7­ la sută. La fabricarea plă­cilor de faianţă, pla­nul a fost realizat in proporţie de 102,3 la sută, la clorură de calciu de 111,5 la su­tă, la alumină hidra­­tă, de 104,5 la sută, etc. Organizarea temei­nică a consfătuirilor de producţie, intensi­ficarea şi lărgirea în­trecerii socialiste, a­­plicarea măsurilor tehnico-organizatorice ce decurg din nece­sitatea rezolvării sar­cinilor mereu cres­­cînde, cît şi întărirea muncii politice, sînt principalele obiective care stau în atenţia organizaţiei de partid şi a organizaţiei de sindicat în lupta pen­tru ca în cursul lunii iunie, rezultatele să fie din ce în ce mai bune, la nivelul ma­turităţii colectivului de mur­că al combina­tului. IOAN HASASIU controlate. Fabrica de conserve din Tg. Mureş aşteaptă pregătită În­ceperea sezonului de legume. Agregatele de curăţat mazărea sunt puse la punct şi mereu Situaţia lucrărilor agricole Vremea frumoasă din ultimele zile a favorizat mult dezvoltarea culturilor. O dată cu ele au cres­cut însă şi buruienile, cel mai ma­re duşman al culturilor. Lucrătorii ogoarelor, colectiviştii, întovără­­şiţii etc., dau zor acum cu lucră­rile de întreţinere. In oraşul Tg. Mureş de exemplu, praşila I la porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui şi cartofi a fost executa­tă în procent de 96%, în raionul Luduş de 83,4%, iar în raionul Tg. Mureş de 82%. La prăşit s-au obţinut rezultate bune şi în raio­nul Tîrnăveni. Pe ultimul loc se situează raio­nul Ciuc cu 23,7%, urmat de Gheorghieni cu 45,2%. In cele mai multe raioane s-a început şi praşila a II-a a cultu­rilor, în unele locuri fiind chiar pe terminate la unele culturi. In raza oraşului Tg. Mureş de pildă, sfecla de zahăr şi floarea soarelui au fost prăşite în întregime şi a doua oară, iar în raionul Luduş sfecla de zahăr a fost prăşită in proporţie de 83,4%. Praşila a II-a la porumb este rămasă în urmă chiar şi în oraşul Tg. Mureş (13,9%), în raionul Luduş (10,2%), în raionul Tg. Mureş (9,2%) şi în raionul Tîrnăveni (0,2%). După cum se vede, mai este mult de prăşit. Organele şi orga­nizaţiile de partid, comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare ra­ionale şi comunale sunt datoare să desfăşoare o largă muncă politi­că de mobilizare a tuturor forţelor la executarea lucrărilor de între­ţinere a culturilor. Trebuie folosi­tă din plin fiecare zi, fiecare ceas bun de lucru. Acum se cere mai mult ca oricînd să fie folosite ■ . .kxk....­ ■ . ■ toate prăşitorile mecanice. Se pro­cedează foarte bine acolo, unde se folosesc prăşitori chiar şi la pră­­şitul sfeclei de zahăr. In fotografie: Rusu A. loan, lucrînd la o maşină de frezat prin copiere, sosită de curînd la fabrică. Frezorul RUSU A. IOAN de la I.I.S. „Encsel Mauriciu“ este fruntaş în producţie al fabricii. El şi-a realizat planul pe luna mai în proporţie de 118 la sută, dînd produse de bună calitate. Tinerii constructori în întrecere cu 24 apartamente din centrul oraşului, recent a început con­strucţia unui nou bloc cu 6 apar­tamente, cu concursul elevilor Şcolii profesionale de construcţii. Sub conducerea maiştrilor Csi­­bi Lajos şi Biró Tamás, tinerii constructori din anii I şi II, repartizaţi în două schimburi, sînt în continuă întrecere. Pînă în ziua de 6 iunie a. c., ei au săpat 100 m­c din fundaţie şi au turnat 120 m­c beton. In acelaşi timp au început şi ridicarea pe­reţilor. Fruntaşii întrecerii sînt tinerii din anul I, printre care: Dombai László, Bartalis József, Bege Dénes şi Antal Péter. Dar nici cei din anul II nu se lasă mai prejos. In frunte cu Dénes Ká­roly şi Sipos László, ei se stră­duiesc să ajungă din urmă şi să depăşească rezultatele obţinute de cei din anul I. MATHE JANOS corespondent voluntar In ultimul timp, aproape pe fiecare stradă din Gheorghieni se construieşte cîte un bloc de lo­cuinţe. După terminarea blocului Pentru următoarele 24 de ore: Vreme instabilă, cu cerul schim­bător, vor cădea precipitaţii sub formă de averse însoţite de des­cărcări electrice. Temperatura u­­şor variabilă, minimele vor fi cuprinse între 9—15 grade, iar maximele între 20—26 grade. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul sud-vest, ASA A HOTARIT COLECTIVUL Cu cîteva luni în urmă, adunaţi într-o sală frumos pavoazată, muncitorii Fabricii de cărămizi şi ţigle „Mureşeni“ din Tg. Mureş au sărbătorit un eveniment impor­tant. In momentul cînd li s-a în­­mînat drapelul roşu de unitate fruntaşă pe ramură, toţi care au ■ .....wx-----------­fost de faţă, au simţit sentimentul unei bucurii îndreptăţite. Rînd pe rînd, cărămidarii, călă­­torii, brigadierii, aşezătorii, strun­garii, lăcătuşii, electricienii, ma­­nipulanţii, au luat cuvîntul. Prin cuvinte simple, izvorîte din inimă, toţi care au vorbit, şi-au exprimat hotărîrea de a munci în viitor şi mai bine pentru ca dra­pelul fruntaşilor să rămînă şi în viitor tot în fabrica lor. ...Drumul pe care îl parcurge argila de la carieră şi pînă ce sub formă de cărămizi sau ţigle e aşe­zată pe vagoneţi, gata de plecare spre şantierele de construcţii, nu e de loc scurt. Incepînd de acolo de sus, şi pînă la matriţe, apoi la benzi, rame, vagoneţi, uscătoriile tunel, cuptoarele de ardere şi în sfîrşit la sortare, materia primă se transformă în diferite paste, mo­dele şi chiar culori, pînă ce ajunge la forma şi culoarea caracteristică a cărămizilor şi ţiglelor. Brigăzile cărămidarilor au în fruntea lor pe cei mai pricepuţi muncitori. Fiind în întrecere, lup­­tind cu perseverenţă pentru îmbu­nătăţirea continuă a calităţii pro­duselor fabricate şi reducerea con­tinuă a procentelor de rebuturi şi spargeri, sub cele admise, fiecare muncitor din brigăzile fabricii, depune mult suflet, talent şi pasiu­ne în munca sa de zi cu zi. Tocmai de aici derivă şi următo­rul lucru. Cînd ne-am adresat brigadierilor pentru a ne relata amănunte despre munca celor din brigăzi, fiecare ne-a vorbit cu drag. Insă, cînd a fost vorba de cei mai vrednici, au stat în dile­mă. E foarte greu să alegi pe cei mai buni, cînd fiecare muncește cu atîta tragere de inimă. Nici unul din ei n-au uitat și nu pot să uite de hotărîrea luată, atunci, în sala frumos pavoazată... N-au uitat acest lucru nici arză­torii Páll Imre, Iszlai Francisc sau Papp Alexandru, nici scoţito­­rul Şerban Vasile sau călătorul Pataki Albert, care nu numai că îşi depăşesc zilnic sarcinile de plan, dar se preocupă îndeaproape şi de alţi tovarăşi de muncă de la cuptoarele de ardere, unde funcţio­nează 3 brigăzi. Ii îndrumă şi îi ajută ori de cîte ori e nevoie. Ace­laşi lucru se poate spune şi de­spre celelalte brigăzi. Iată de pil­dă, cunoscuta brigadă U. T. M., condusă cu pricepere de comunis­tul Nagy Ludovic II. E un tînăr de statură potrivită, cu ochi pă­trunzători şi întotdeauna atent. El observă şi cea mai minusculă ne­regulă ce se iveşte în timpul lu­crului. Dintre cei 25 de oameni pe c­ire îi are, e greu să-i alegi pe cei mai buni. Atit fetele cît şi bă­ieţii îşi fac în aşa fel datoria în­­cît nu li se poate reproşa nimic. Corectitudinea, elanul şi price­perea cu care lucrează fiecare la locul său de muncă, îi aliniază pe aceşti tineri într-un singur rînd, al celor mai buni. Printre aceştia se găsesc şi iscusitele şi harnicele prinzătoare de la presele de ţigle, Aranka Hodoş şi Maria Căluşer, sau manipulanta László Hermina de la uscătoria-tunel. Şi iată acum cîteva din succe­sele dobîndite pină acum de acest colectiv inimos, în perioada celor 1­5 luni care s-au scurs de la înce­putul anului. Valoarea producţiei globale a fost depăşită cu 948.000 lei (anga­jamentul pe cele 5 luni era de 686.000 lei), iar a producţiei mar­fă cu 970.000 lei (cu 287.000 lei peste angajament). Numărul cără­mizilor şi al blocurilor ceramice date peste plan în perioada amin­tită atinge 1.317.000 buc, iar al ţig­lelor profilate, trase, depăşeşte 700.000 buc. In procente, pe luna mai, de pildă, valoarea producţiei globale a fost depăşită cu aproape 17 la sută, iar a producţiei marfă cu 18,7 la sută.­ Un merit deosebit le revine şi lăcătuşilor, tîmplarilor, electricie­nilor, strungarilor, într-un cu­­vînt, celor de la întreţine­re. La nevoie, ei acţionează ime­diat, în momentul cel mai potri­vit. Ba, mai mult, ei preîntîmpi­­nă defecţiunile. E un fapt bine cunoscut că într-o fabrică utilată cu maşini perfecţionate cum e a­­ceasta, succesul cărămidarilor de­pinde şi de maşini, de buna func­ţionare a lor. Or, meritul celor de la întreţinere e tocmai acesta. Ei reuşesc să asigure funcţionarea ireproşabilă a fiecărei maşini. Astfel, multe din defecţiunile uşoa­re care se ivesc pe parcurs, sînt remediate, fără ca să fie nevoie să se oprească maşina respectivă. Un alt merit al mecanicilor este că pre­lungesc termenele de funcţionare a maşinilor între două ci­cluri cu cca. 25—30 la sută şi re­duc simţitor timpul de imobiliza­re. Cînd l-am întrebat pe şeful ce­lor de la întreţinere, pe comunis­tul Farkas Gheorghe, despre pla­nurile lor de viitor, ne-a răspuns cu hotărîre: vom face totul ce ne stă în putinţă pentru a înfăptui angajamentul luat. Colectivul a hotărît ca drapelul să rămînă la noi și în anul viitor. Sînt sigur că aceasta se va înfăptui. P. GIURGIU Opereta „Vînzătorul de păsări" va fi prezentată la Tîrgu-A­ureş Filarmonica de stat a regiunii noastre organizează un spectacol de operetă în colaborare cu Opera Romînă de Stat din Cluj. Spec­tacolele cu opereta „Vînzătorul de păsări“ de M. West și L. Hald, muzica de Karl Zeller, vor avea loc în zilele de 12, 13 şi 14 iunie pe scena mare a Palatului culturii din localitate. Conducerea muzicală aparţine lui Anca Leontin. Dintre soliştii care vor inter­preta opereta „Vînzătorul de pă­sări“ amintim pe Lia Hubic, Ar­tistă Emerită, Laureată a Premiu­lui de Stat, Ioan Buzea, laureat al Concursului naţional „G. Enes­­cu“, Livia Liseanu, laureată a celui de-al IV-lea Festival Mon­­dial­ al Tineretului şi alţii. Pasaje»H®i iubSB® ŞEFUL SERVICIULUI TEHNIC DE LA ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE CHIMICE SINTEZA“ DIN ORADEA, ING. ADALBERT MAGHIAR, ÎMPREUNA CU ŞE­FUL LABORATORULUI DE CER­CETARI, ING. FLOREA NEAMŢU, VERIFICIND INSTALAŢIA DE BIOXID DE CARBON ÎNAINTE DE MĂRIREA CAPACITĂŢII DE PRODUCŢIE ’ b

Next