Steaua Roşie, iunie 1961 (Anul 10, nr. 129-154)

1961-06-11 / nr. 138

Pentru atitudinea sa faţă de muncă, pentru­­calitatea muncii, tânărul muncitor RADU FILON de la Fabrica de mobilă „23 Au­gust" Tg. Mureş se bucură de stima întregului colectiv. El ia parte activă şi la activitatea obştească, precum şi la liceul seral, unde urmează clasa a IX-a. Cu toate forţele la muncile de întreţinere a culturilor Deşi în ultimul timp vremea s-a îmbunătăţit, ritmul lucrărilor de întreţinere a culturilor se men­ţine nesatisfăcător. In ultima săp- tămînă, adică de la 1 la 8 iunie, în regiunea noastră s-a efectuat prima praşilă la porumb boabe pe 23.825 ha, la porumb pentru siloz pe 898 ha, la cartofi pe 6.328 ha, la sfecla de zahăr pe 594 ha etc. In multe locuri prima praşită s-a executat pe întreaga suprafaţă cultivată cu porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, cartofi etc. In schimb, în unele locuri prăşitul se desfăşoară cu mare încetineală. In raionul Tg.Mureş, bunăoară, prima praşilă s-a executat pe 82,9 la sută din suprafaţă. Aici, îrn ultima săptămînă s-a executat prăşitul pe 6.976 ha cultivate cu porumb pentru boabe, pe 72 ha cu porumb pentru siloz, 884 ha cartofi etc. Este în toi praşila a Il-a. La sfecla de zahăr s-a efec­tuat praşila a Il-a pe 73 la sută din suprafaţă. In ultima săptă­mînă, în acest raion s-au prăşit pentru a doua oară 1.464 ha cu­­porumb, 1.274 ha cu sfeclă de zahăr etc. Lucrările de întreţinere sunt a­­vansate şi în raionul Tîrnăveni. Aici însă se putea face mai mult dacă se mobilizau toate forţele şi dacă se foloseau la prăşit mij­loacele mecanizate. In ultima săp­tămînă de pildă, în acest raion s-a executat prima praşilă la porumb numai pe 1.934 ha, în timp ce în raionul Luduş s-a executat pe 4.845 ha, sau în ra­ionul Reghin pe 4.462 ha. IN RAIONUL ODORHEI RITMUL LUCRĂRILOR POATE FI INTENSIFICAT Raionul Odorhei se numără, printre raioanele rămase mult în urmă în privinţa întreţinerii cul­turilor. Aici, prima praşilă s-a efectuat abia pe 57,5 la sută din suprafaţă. Praşila a II-a la sfecla de zahăr s-a efectuat numai pe 15,2 la sută din suprafaţă. Nimic de zis, şi aici sunt gospo­dării agricole colective şi chiar comune care au terminat prima praşită. La Alid, Zetea, Avră­­meşti, Cristuru Secuiesc etc. pri­ma praşită s-a efectuat pe întrea­ga suprafaţă. In unele locuri în schimb, prăşitul se desfăşoară anevoios. La gospodăria colectivă din Daia, de pildă, din 187 ha s-au prăşit numai 80 ha. In ulti­ma săptămînă aici s-a efectuat prăşitul numai pe 4 ha, în timp ce la gospodăria colectivă din Mujna s-au prăşit 157 ha. La Tăureni, de asemenea, din 58 ha s-au prăşit numai 11 ha. Aici în curs de o săptămînă nu s-a prăşit nimic. Rezultatele obţinute de multe gospodării colective, ca cele din Ghepeş, Aldea, Eliseni şi altele, dovedesc că ritmul lucrărilor a­­gricole poate fi intensificat. Pen­tru aceasta însă este necesar să se mobilizeze toate forţele. Aici, ca şi în celelalte raioane, prima praşilă trebuie să se termine în cel mai scurt timp. De asemenea, trebuie terminat răritul sfeclei de zahăr. Sfaturile populare, conducerile gospodăriilor de stat, ale gospo­dăriilor colective şi întovărăşirilor, au datoria de a mobiliza toate forțele de care dispun pentru ca lucrările agricole să fie executate la timp. Pentru următoarele’ 24 de ore : Vreme uşor instabilă, cu cerul schimbător, local vor cădea aver­se de ploaie insolite şi de descăr­cări electrice. Temperatura uşor variabilă, minimele vor fi cuprin­se între 7—14 grade, iar maximele între 21—27 grade. Vînt potrivit din sectorul est şi sud-est. Sporirea numărului de animale constituie o preocupare de seamă a colectiviştilor din Bahnea, ra­ionul Tîrnăveni. In­­ scopul dez­voltării creşterii animalelor ei au primit credite de la stat in suma de 130.000 lei. Pînă în pre­zent s-au cumpărat 43 vaci din credite şi 14 din fonduri proprii. CI­O­AN CA DUMITRU corespondent voluntar. Sporesc numărul de animale PROI­E­TARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-gA'­ ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ Anul X, Nr. 138 (1012). Duminică, 11 Iunie 1961 4 pagini 20 bani BILANŢUL UNEI LUNI Bilanţul activităţii întreprinde­rilor industriei uşoare pe luna mai este pozitiv. Planul de pro­ducţie al acestui sector a fost depăşit cu 170.060 m­p ţesături din bumbac, in şi mătase, 312.000 articole tricotate din bumbac, 22.000 tricotaje din lînă, 590.000 articole din sticlă, confecţii în va­loare de 7.400.000 lei şi multe altele. In acest interval de timp au fost introduse în producţie o serie de noi ţesături: picheturi speciale pentru copii, ţesături go­­frate din relon în culori uni, noi desene de imprimeuri şi modele de încălţăminte, articole din se­­micristal şi altele. PE ŞANTIERUL NAVAL DIN BRAILA Constructorii de vase de la şantierul naval „1 Mai“ din Brăi­la au lansat la apă un tanc pe­trolier de 660 tone. De la înce­putul anului şi pînă acum colec­tivul de muncă al acestui şantier a construit 66 de vase, şalupe, ceamuri, din care o bună parte sunt destinate cercetărilor şi ex­ploatării stufului din Delta Du­nării. MOBILA IN VALOARE DE 32.600.000 LEI Muncitorii din economia fores­tieră au obţinut anul acesta rea­lizări importante în lupta pentru utilizarea mai bună a masei lem­noase. Planul producţiei globale pe primele cinci luni ale anului a fost îndeplinit în proporţie de 107,4 la sută. In această perioa­dă s-au produs peste plan 52.500 m­p de cherestea, 52.600 m­p de parchete, mobilă în valoare de peste 32.600.000 lei şi alte pro­duse din lemn. METODE NOI IN FABRICAREA HIRTIEI Anul acesta colectivul de mun­citori, tehnicieni şi ingineri de la Fabrica de hîrtie ,,1 Septembrie“ Buşteni a trecut la aplicarea unor noi metode ştiinţifice pentru îmbunătăţirea calităţii celor peste 25 de sorturi de hîrtie. In fabricarea hîrtiilor de scris speciale se foloseşte pentru pri­ma dată caolina indigenă înnobi­lată, produsă în cadrul întreprin­derii. Aceasta dă hîrtiilor o nuan­ţă de alb mai pronunţată. Pentru îmbunătăţirea calităţii hîrtiilor e­­lectro-izolante anul acesta s-a construit o nouă linie tehnologică ■ eooc pentru măcinarea continuă a ce­­­lulozei. ŢESĂTURI EXTRA-FINE întrecerea socialistă pentru ob­ţinerea a cît mai multe ţesături de calitate extra-fină, la Fabrica de postav din Azuga, se desfă­şoară cu avînt sporit. In primele 5 luni ale anului acesta, textiliştii au dat 4.800 metri pătraţi de ţesături de stofă extra-fină, cît şi 4.600 kg fire şi 3.000 metri pătraţi ţesături de lînă peste plan. In fruntea luptei pentru obţinerea ţesăturilor extra-fine se află bri­gada de nevedit-urzit a tineretu­lui, condusă de Mariana Sondei. PARDOSEALĂ DIN PLACI DE FIBROBETON .­­ In ultima vreme, pe şantierele de locuinţe noi din Capitală s-a extins folosirea pardoselilor din plăci de fibrobeton (amestec de talaj cu ciment) ca suport pen­tru parchete, în locul duşumele­lor oarbe din cherestea. Prin fo­losirea acestui sistem se obţin importante economii de material lemnos. UN DISPOZITIV PENTRU MAŞINA DE CUSUT „MINERVA“ La atelierele mecanice ale Fa­bricii de confecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ se creează o serie de dispozitive care, aplicate la diverse maşini, au scopul de a rezolva unele probleme tehnice ridicate de procesul de producţie. Astfel, de curind, inginerul Mir­­cea Popa, maiştrii Constantin Marin, Nicolae Sîrbu şi Ion An­­ghel şi mecanicul Vasile Ionescu au creat un dispozitiv, care adap­tat la maşinile de cusut „Miner­va“, face posibil să se execute cusături, atît înainte cît şi îna­poi. Avantajele sînt: îmbunătăţi­rea calităţii confecţiilor, reducerea considerabilă a timpului de fabri­caţie a acestora şi uşurarea mun­cii croitoreselor. MONEZI DIN EPOCA ROMANA Cu ocazia unor lucrări agricole ce s-au executat la marginea co­munei Galicea Mare (raionul Băi­­lești), locuitorul Petre Păcurin a descoperit recent un vas de lut cu 800 monezi de argint. El a predat monezile sfatului popular comunal iar acesta, Muzeului regional al Olteniei. Monezile datează din epoca romană (secolele II și III e. n.). In numărul de azi: — Secţia de ambarcaţiuni de la C.I.L. Reghin (pag. 2-a).­­— Unde duce planificarea ne­­chibzuită? (pag. 3-a). ' *** Cu toată opoziţia ţărilor din N.A.T.O., Consiliul de Securitate a hotărît să cea­ră autorităfilor portugheze să înceteze imediat măsu­rile represive în Angola" (pag. 4-a).­­ Folosind mijloace mecanizate Cele două brigăzi de cîmp din cadrul gospo­dăriei agricole colective din Chinari, desfăşoară tot mai larg întrecerea pentru realizarea angaja­mentelor luate în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului. La sfecla de zahăr, bunăoară, colectiviştii de aici s-au angajat să depăşească producţia plani­ficată cu 3­.000 kg la hectar. O atenţie deosebită acordă ei lucrărilor de întreţinere a culturilor. Pe cele 40 ha cultivate cu sfeclă de zahăr, praşila treia este pe terminate. Pe 20 ha prăşitul se face mecanizat, cu ajutorul S.M.T.-ului din Tg. Mureş. La sfecla de zahăr, colectiviştii vor executa cel puţin patru praşile. Se desfăşoară în ritm tot mai sporit şi pra­şila a doua la porumbul pentru boabe şi pentru siloz. La aceste culturi colectiviştii vor executa de asemenea cel puţin trei praşile. Aici, o dată cu muncile de întreţinere a cultu­rilor se execută şi recoltatul furajelor. Trifoiul pentru fin s-a recoltat de pe 90 la sută din supra­faţă. Şi la această lucrare colectiviştii au extins mecanizarea. Pe 20 ha, cositul trifoiului s-a exe­cutat mecanizat, de către tractoriştii de la S.M.T. Tg. Mureş. Dîndu-şi seama de importanţa executării lu­crărilor agricole mecanizat, colectiviştii au hotărît, ca din cele 120 ha cultivate cu păioase, 60—70 ha să le recolteze mecanizat, încheind contracte în acest sens. Colectiviştii din Suseni, ra­ionul Reghin, lucrează de zor la prașila a II-a a sfeclei de zahăr. Funicularul de la Gudea-Mică Foto: SZÁSZ KÁROLY Cunoaşteţi această marcă a vreunei fabrici? Aţi mai văzut pe vreun produs scris cu li­tere aurii scoase în relief — „Electro-Mureş" Tg. Mureş? Desigur că nu. Mai bine zis — încă nu. Pentru că nu pes­te mult timp produsele electro­tehnice industriale şi de uz casnic fabricate la Tg. Mureş vor purta această marcă. Ea însă va înlocui altă marcă, bine cunoscută atît în oraş şi re­giune, cît şi în toată ţara. A A­­ceastă nouă marcă reflectă profilul nou al Întreprinderii Industriale de Stat, ce s-a nu­mit pînă mai ieri „Secera şi ciocanul". Cum a ajuns această între­prindere ca în decurs de nu­mai 7—8 ani să se reprofileze pentru fabricarea unor pro­duse care sunt mult apreciate în toată ţara ? Cum a ajuns ca ponderea producţiei sale să o reprezinte produsele electro­tehnice ? Drumul nu a fost lung, dar nici uşor, pentru ca să ajungi... ...DE LA LINGURI ŞI FAR­FURII DE ALUMINIU LA ANTENE DE TELEVIZIUNE ŞI RADIATOARE PARABOLICE Dacă acum 7 ani, mai precis în 1954, întreprinderea avea un profil nedefinitivat, executînd o gamă variată de produse şi ser­vicii ca: tacîmuri şi veselă turnate din aluminiu, zăvoare, foarfeci, sobe de gătit, insta­laţii de apă, ’~~L, electricitate, rebobinarea motoarelor elec­trice şi a unor generatori de mică capacitate, apoi astăzi harnicul colectiv al acestei în­treprinderi execută produse de un înalt nivel calitativ şi tehnic. Aşa cum ne indică mono­grafia întreprinderii şi ne re­latează şi muncitorii mai vîrst­­nici, la început s-a pornit cu un număr redus de muncitori, cu o calificare mediocră, iar a­­telierele au fost înzestrate cu maşini rudimentare­­şi insufi­ciente. Prin grija partidului şi guvernului, s-au alocat fonduri pentru construirea de noi hale şi ateliere, respectiv pentru în­zestrarea lor cu utilaje şi ma­şini moderne de înaltă tehni­citate, iar întreprinderii i-a re-,­venit sarcina de a califica şi pregăti cadre corespunzătoare. In urma îmbinării acestor doi factori — înzestrarea tehnică şi ridicarea calificării oamenilor — statisticile înregistrau an de an noi şi valoroase succese.. Astfel, în 1956 s-a hotărît să se introducă fabricarea în serie a numeroase produse noi ca: maşini de rabotat cu dimen­siuni mici, maşini de îndoit şi rotunjit tablă, prese pentru în­cleiat; în 1958 aici s-a început să se producă maşini pentru întreprinderile de industriali­zare a lemnului, ca maşini de şlefuit cu bandă, ferăstraie panglică. Paralel, a început confecţionarea diferitelor pro­duse electrotehnice. Pe baza do­cumentaţiilor primite, harnicii muncitori şi tehnicieni ai între­prinderii au reuşit să însuşeas­că tehnica fabricării separatoa­relor, a cutiilor terminale, a ta­blourilor capsulate şi a panou­rilor de distribuţie. — Nu a fost uşor — ne spu­ne un muncitor mai vîrstnic — cînd in 1958 am primit sarcina să producem două tipuri de compensatori de faze. Aceste a­­parate nu s-au produs pînă­ a­­tunci în ţară. Eram mîndri, dar ne dădeam seama de importan­ţa sarcinii ce o aveam. Primele exemplare din aceste compensa­toare au dat rezultatele sconta­te. Du­pă aceasta a început fabri­carea lor în serie. Astăzi acest produs ocupă un loc important printre sortimentele întreprin­derii şi se bucură de apreciere pe tot cuprinsul ţării. Pe lingă alte nenumărate produse fabricate pentru prima dată în ţară, la Tg. Mureş se fabrică şi maşina de calculat „Bolyai". Şi istoricul acestei maşini oglindeşte preocuparea permanentă a colectivului de a produce maşini de calculat co­respunzătoare cerinţelor actua­te. In decurs de aproape 5 ani, acestei maşini i s-au adus o se­rie întreagă de îmbunătăţiri. Muncitori ca Schule Andrei, Gyerák János, Logyn Kelemen şi alţii, care au dobîndit o înal­tă calificare, au stat ore şi zile întregi, ba uneori şi nopţi, stu­diind proiecte şi posibilităţi noi. Pînă la urmă, îndrăzneala lor a învins. Un nou produs pe care altă dată ţara noastră îl importa, se fabrică cu succes la noi şi încă are calităţi su­perioare. Spiritul inovator al muncitorilor de aici a contri­buit la înlocuirea diferitelor materiale scumpe sau deficitare ce intrau în componenţa maşi­nii de calculat, cu altele mai ieftine, cu aceleaşi caracteris­tici. Este semnificativ faptul că numai la maşina de calculat, s-au aplicat în ultimii 4—5 ani un număr de 44 inovaţii. Toa­te acestea au făcut ca preţul de vînzare al maşinii să scadă de la 3.000 lei la 1.800 lei. ★ Incepînd cu acest an, între­prinderea a început fabricarea unor noi produse, în special electrotehnice. Deja sunt bine­cunoscute cumpărătorilor fiare­le de călcat electrice, antenele de televiziune, plitele electrice, pernele electrice şi radiatoarele electrice, fabricate aici. O măr­turie despre calitatea acestor produse o constituie nenumăra­tele scrisori adresate colectivu­lui de muncitori, ingineri şi tehnicieni ai I.I.S. „Electro-Mu­reş“, de către diferiţi cumpără­tori sau întreprinderi din Ba­cău, Timişoara, Bucureşti, Con­stanţa, Satu Mare etc. Bineînţeles, că pentru fabri­carea acestor produse, pe lingă priceperea­ muncitorilor mai este nevoie şi de utilaje şi ma­şini de o înaltă tehnicitate şi productivitate. Pe acest an în­treprinderea are un fond de in­vestiţii pentru procurarea de maşini în valoare de cîteva mi­lioane lei. Pînă în prezent s-au şi primit două maşini de turnat sub presiune, strunguri automate şi revolver, freze etc. De asemenea, s-au mecanizat şi automatizat unele operaţiuni, s-a înfiinţat o secţie de scule, dispozitive şi verificatoare şi de prototipuri dotate cu utilaje moderne. In centrul atenţiei conducerii întreprinderii şi a organizaţiei de partid stă sarcina ridicării continue a nivelului tehnic al muncitorilor, specializarea lor pe operaţii, reorganizarea şi lărgirea controlului de calitate. Îndeplinirea ritmică a sarci­nilor de plan, — condiţia prin­cipală a ridicării nivelului cali­tativ al produselor — a fost sarcina de căpătâi a fiecărui muncitor. Rezultatele obţinute în luna mai sunt concludente în această privinţă. Planul pro­ducţiei globale a fost realizat în proporţie de 109,1 la sută, iar al producţiei marfă a fost depăşit cu 7,7 la sută. În pri­mele 5 luni ale acestui an au fost date peste plan 114 bucăţi maşini de calculat şi multe al­te produse electrotehnice de uz casnic şi industrial. Preţul de cost al maşinilor de calculat n-a depăşit cifra indicată în plan. A­­ceasta este o realizare impor­tantă de care întregul colectiv este mîndru şi merită toată lauda. Aşa cum am mai arătat, pa­ralel cu întreprinderea s-au ridicat şi s-au dezvoltat şi oa­menii. Tînăra generaţie de muncitori de aici a crescut şi şi-a însuşit o înaltă calificare. Comuniştii au fost aceia care i-au introdus în tainele mese­riei şi tot ei s-au aflat în frun­tea tuturor acţiunilor îndreptate spre ridicarea producţiei, a ca­lităţii produselor, spre reduce­rea preţului de cost şi obţine­rea de economii. Organizaţia de partid a fost aceia care i-a încurajat pe cei îndrăzneţi, i-a învăţat să nu se descurajeze în faţa greutăţilor, să aplice tot ceea ce este nou şi bun. M. BĂRDAŞAN

Next