Steaua Roşie, iunie 1961 (Anul 10, nr. 129-154)

1961-06-11 / nr. 138

Raionul Odorhei, ca şi întreaga noastră ţară, s-a transformat în­­tr-un imens şantier. Peste tot se înalţă noi şi noi construcţii, se modernizează dfumurile, se îm­bunătăţesc păşunile etc. La aceste munci un aport deosebit îşi aduce şi tineretul, organizat în brigăzi de muncă patriotică. La modernizarea drumurilor, bunăoară, tineretul a efectuat 11.400 ore de muncă patriotică. S-au scos şi transportat pe şosele peste 4.500 m­c de bolovani. De asemenea, tineretul a săpat şan­ţuri pe o lungime de 18 km. In fruntea lucrărilor pentru mo­dernizarea drumurilor se situează tinerii din Satu Mare şi Corund. Prin muncă patriotică, tinerii din Corund au scos şi transportat 1.020 m­c de bolovani, iar cei din Satu Mare 1.535 metri cubi. La acţiunea de îmbunătăţire a păşunilor au participat peste 2.500 tineri din satele raionului, cură­­ţind prin muncă patriotică 2.150 ha păşune. Valoarea lucrărilor efectuate depăşeşte 50.000 Iei. Şi în această privinţă tinerii din Satu Mare se situează în primele rînduri. Ei au curăţat prin muncă patriotică 310 ha de păşune. Cei din Zetea de asemenea, au cură­ţat 270 ha păşune. Lan aport de seamă la îmbunătăţirea păşu­nilor au adus şi tinerii din Lueta, Atid şi din numeroase alte sate. Peste 350 de tineri din raion sînt purtători ai insignei de ,,bri­gadier al muncii patriotice“, iar 6.200 tineri au primit carnete de brigadieri ai muncii patriotice.­ ­Căminul cultural din Lechinţa, raionul Luduş, construit în anii puteri populare Cetăţeni! Adresaţi-vă cu Încredere cooperativei de producţie meşteşugărească „CIZmfIRUL" din Luduş, care execută în condiţiuni avantajoase şi de bună ca­litate : Încălţăminte la comandă — Imbrăcăminte la comandă — reparaţii ceasornicărie — fotografii de orice gen, precum şi fotografii pentru buletine. Ne deplasăm și în comu­nele din raion. A­nunţ O. C. L. 4MMffiflfT ARA din Tîrgu Mup*si angajează GESTÎ0MR1 pentru magazinele alimentare şi de legume în localităţile: Tg. Mureş, Reghin, Topliţa, Sovata, Borsec. Ofertele se primesc pînă la 20 iunie 1961, pe adresa: Tg. Mureş str. Kinizsi Păi nr. 19, telefon: 37­01. Fabrica de cărămizi şi ţigle Wl­as&&sicî me­­ Tîrgu Mureş Str. Gh. Doja nr. 193. Telefon: 2855 dispune ca supranormativ şi livrează, pe bază de comandă — curele trapezoidale *— piese auto „Csepel“ — piese excavator E 505 — rulmenţi In atenţia colectiviştilor, întovărăşirilor şi ţăranilor cu gospodării individuale! Procuraţi-vă necesităţile de maşini agricole şi piese din depozitele centrale ale cooperativelor de consum . Diferite pluguri 150 lei bucata Maşini de semănat 2000 lei bucata Piese pentru pluguri 1 leu kg Depozitul central : Tg. Mureș, str. Pavlov nr. 3 Depozitul central din Odorhei : str. Tîrgului nr. 3 Depozitul central din Gheorghieni: str. Gării nr. 42 Gospodării colective, întovărăşiri agricole, Producători individuali! VALORIFICAŢI lapte de vacă şi oaie precum şi produsele derivate, prin unităţile I.C.I.L­. Tg. Mureş din comune şi centrele raionale. Prin contractări, pe lingă alte avantaje, vi se asigură un avans de SO la sută Informaţii se primesc la toate unităţile I.C.I.L., din comune şi sate. MARELE CONCURS POPULAR „Pronoexpres“ Loto-pronosport organizează un concurs popular excepţional „PRONOEXPRES“ la care se atribuie 72.000 premii în valoare de : 12.000.000 lei închiderea vînzării: 30 iunie 1961 Tragerea: 2 iulie 1961 Biletele de vînzare la Agenţiile LOTO-PRONOSPORT, oficiile P.T.T.R. factorii poștali, cooperative, vânzători volanți etc. Prețul unui bilet: 2 lei. STEAUA ROȘIE Harnicii cetăţeni din comuna Brîncoveneşti­­(raionul Reghin) participă cu elan la diferitele acţiuni de folos obştesc. De la înce­putul anului şi pînă în ziua de 4 iunie a. c., peste 174 cetăţeni au efectuat 441 zile muncă patriotică, luînd parte la înfrumuseţarea co­munei, la întreţinerea drumurilor şi podurilor, la curăţitul celor 220 ha păşune şi la alte lucrări. Astfel s-au realizat şi economii în valoare de aproape 27.505 lei. S-au evidenţiat în aceste acţiuni: Molnár Nicolae, Erdélyi An­drei, Ioan Medveşan, Nagy Mihály şi alţii. ALEXANDRU BA­CIU __corespondent _voluntar Despre creşterea porcilor In două gospodării colective vecine Satele Miheşul de Cîmpie şi Balda sint vecine. Ambele sînt situate în raionul Luduş. Locui­torii lor se cunosc bine şi nu­­ zi în care să nu se întîlnească şi să nu converseze. Nu-i poţi deosebi pe unii de alţii nici în hărnicie. De ani şi ani, între aceste două sate se duce o luptă nobilă, pentru întîietate. Fiecare se străduieşte ca satul lui să fie în frunte la toate. Acum, atît cei din Miheş cît şi cei din Balda sînt uniţi cu toţii în gospodării colective. Colecti­viştii din Balda, deşi au forţe puţin mai reduse, par a fi mai puternici în lupta pentru întîie-Sa vedem acum, care este se­cretul succesului.­­ E vorbă despre creşterea­­­ani­malelor, mai bine zis despre metodele de muncă folosite în această importantă ramură de producţie. Colectiviştii din Balda s-au dovedit mai pricepuţi în această direcţie decît cei din Miheş. Incepînd din acest an, datorită bunei organizări a muncii în sec­torul zootehnic, la gospodăria agri­colă colectivă din Balda s-a intro­dus repartizarea de avansuri bă­neşti, lunar, colectiviştilor. Pentru zilele-muncă efectuate în acest an s-a prevăzut să se repartizeze colec­tiviştilor, în afară de cereale şi alte produse, cite 14 lei în nume­rar la zi-muncă. De la începutul anului colectiviştii de aici au pri­mit în fiecare lună drept avans cite 5 lei la zi-muncă. In schimb, la gospodăria colectivă din Miheş, s-au repartizat în anul acesta avansuri băneşti o singură dată, la sfîrşitul lunii aprilie, cite 4 lei la zi-muncă. Nu ne vom referi la creşterea animalelor în general, de pe urma cărora gospodăria realizează ve­nituri tot mai mari, ci la un sin­gur sector, şi anume creşterea porcilor. Creşterea şi îngrăşarea porcilor s-a dovedit un izvor si­gur de venituri pentru gospodărie. In prezent gospodăria deţine 24 de scroafe, cu una mai puţin decît cea din Miheş. Numărul total al porcilor trece de 240, din care 200 sînt puşi la îngrăşat, în baza contractului încheiat. O parte din aceşti porci au ajuns la o greu­tate medie de 50—60 kg. Aceştia, 115 la număr, provin din fătarea a doua din anul trecut. S-au oprit pentru creştere şi îngrăşare şi purceii proveniţi din prima fătare­­ din acest an, iar cei din fătarea­­ a doua se opresc pentru îngră­şare şi vor fi livraţi, pe bază de contract, în anul viitor. Colecti­viştii de aici au învăţat din pro­prie experienţă că, crescînd şi îngrăşînd porcii realizează un venit de peste 500 lei pe cap de porc, ceea ce n-ar fi posibil dacă ar vinde purceii la înţărcare. Iată de ce, anul acesta gospodăria­ co­lectivă îngraşă 200 porci, faţă de 100 din anul trecut, lată deci, de ce este posibil ca gospodăria colectivă de aici să repartizeze lunar avansuri băneşti. „­­ Gosp'odaria“,col­e­cHva din Mih­eş are aceleaşi condiţii pentru creş­­ter­ea porcilor, poate şi mai bune. In timp ce la Balda, suprafaţa cultivată cu porumb pentru boabe ocupă 218 ha, la Miheş ocupă ■_­80 ha. Numărul scroafelor de asemenea, este asemănător. Nu­mai că aici, la Miheş, condiţiile existente nu sînt folosite. Anul trecut, bunăoară, de la cele 24 scroafe existente s-au obţinut peste 300 de purcei. Din aceştia abia 50 au fost crescuţi şi îngră­şaţi, iar restul s-au valorificat la o greutate mică, imediat după înţărcare. Făcînd un mic calcul şi socotind furajele ce ar fi fost necesare pentru creşterea şi în­­grăşarea acestor purcei, precum şi retribuţia cuvenită îngrijitori­lor, rezultă că gospodăria a pier­dut peste 130.000 lei, sumă care ar fi contribuit la creşterea valorii zilei-muncă. Anul acesta, la gospodăria co­lectivă din Miheş numărul pur­ceilor va fi şi mai mare. Cu toate acestea s-au contractat pentru în­grăşare abia 70 de porci, deşi se puteau contracta cel puţin 200. In prezent gospodăria colectivă deţine numai 78 de­­porci, deoarece ca şi în anul trecut purceii s-au valorificat la înţărcare. Prin acest fel de gospodărire, desigur, nici veniturile băneşti realizate nu sînt mulţumitoare. Atunci nu-i de mirare faptul că o gospodărie colectivă ca cea din Miheş n-a putut repartiza anul acesta avan­suri băneşti decît o singură dată, cite 4 lei la zi-muncă. Iată că cei din Balda au pro­cedat cum nu se putea mai bine. De ce oare n-ar putea proceda la fel şi cei din Miheş? P. POPŞOR 25 hectare ferite de inundaţii Locuitorii satului Veseuş (raio­nul Tîrnăveni), îndrumaţi de or­­ganizaţia„jie házé RtM.­R„ au săpat în numai două zile prin muncă patriotică un şanţ de-a lungul drumului ce duce spre Cetatea de Baltă, pe o distanţă de 6 km. Prin aceste lucrări au fost sal­vate de inundaţii 25 ha fînaţe, şi în acelaşi timp s-a îmbunătăţit şi s-a redat circulaţiei drumul pe acest traseu. In fruntea muncii patriotice s-au situat comuniştii Ioan Lo­ghin, Hie Moldovan, Vasile Olaru ş. a. VLAD GRAPĂ corespondent voluntar ------------oooc------------­ Colectiviştii intensifică întrecerea Membrii gospodăriei colective din Laslăui Mic raionul Tîrnă­veni intensifică întrecerea pentru executarea la timp a lucrărilor de întreţinere a culturilor. Pînă la 7 iunie, ei au terminat praştia a II-a şi răritul la sfecla de zahăr, praşila I la porumb, 2—3 praşile în grădina de legume şi zarzavaturi etc. Paralel cu lucrările de între­ţinere în cultura mare, colecti­viştii intensifică lucrările de în­treţinere şi în sectorul viticol. Pe cele 14 ha cu vie, ei au efectuat stropitul de două ori. In munca de întreţinere a cul­turilor s-au evidenţiat în mod deosebit brigadierul din cultura mare Alezi Martin. BOCHIŞ SIMION corespondent voluntar In fotografie panoul de automatizare şi semnalizare din noua secţie de rafinat uleiul în mod continuu de la Fabrica de ulei „Filimon Sîrbu" din Capitală. DUMINICĂ 11 IUNIE TG. MUREŞ „N. Bălcescu“ : Războiul vesel. „Progresul“ : E lung drumul pînă acasă. „Steagul roşu“ : In pragul furtunii. „Tineretului“ : Război­ui pace seria 11. „Muncitoresc“: N-am ucis. „Dozsă Gh.“: Abuz de încredere. In parcul „Lázár Ö­­dön“: Nu aştepta luna mai. Casa de cultură a sindicatelor: Steaua dimineţii GHEORGHIENI „7 Noiembrie“: Generaţia sal­vată LUDUŞ „30 Decembrie“: Poznaşu MIERCUREA CIUC „Dózsa Gh.“: Cîntecul mării ODORHEI „Muncitoresc“: Să preţuim iu­birea REGHIN „Victoria“ : Cîntec de leagăn TIRNAVENI „23 August“ : Scrisoare neexpe­diată TOPLIŢA „Muncitoresc“ : Povestea tineri­lor căsătoriţi LUNI 12 IUNIE TG. MUREŞ „N. Bălcescu“: Războiţil vesel. „Progresul“ : Frumoasa aventură. ,­.Steagul roşu“ : Primul an. „Ti­neretului“ : Povestea tinerilor că­sătoriţi. „Muncitoresc“ : Pescuitori în apă tulbure. „Dózsa Gh.“: N-am ucis. In parcul „Lázár Ö­­dön“ : Deasupra noastră este ace­laşi cer. Casa de cultură a sin­dicatelor: Steaua dimineţii GHEORGHIENI „7 Noiembrie“ : Doctorul Soim LUDUŞ „30 Decembrie“ : Prima zi de pace MIERCUREA CIUC „Dózsa Gh.“ : Legea e lege ODORHEI „Muncitoresc“ : Oameni şi stinci REGHIN „Victoria“ : Muntele TIRNAVENI „23 August“ : Pescuitori In apă tulbure TOPLIŢA „Muncitoresc“ : O fereastră des­­­chisă spre cer MARŢI 13 IUNIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul I: 5,10 — Emisiunea pentru sate: îngrăşarea suplimentară a culturilor de porumb; 6,30 — Jo­curi populare romîneşti; 8,45 — Lucrări de tineri compozitori ro­­mîni; 10,00 — Melodii populare romîneşti; 11,03 — Valsuri de­ Johann Strauss; 12,00 — Muzică uşoară sovietică; 12,40 — Cîntece populare romîneşti; 13,05 — Mu­zică din operete; 15,45 — Muzică populară romînească; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 17,45 — Mu­zică populară­ din R.S.S. Moldo­venească; 19,00 — Revista econo­mică radio. Pentru titlul de sec­ţie fruntaşă; 19,25 — Muzică uşoară interpretată de solişti ro­­mîni; 20,30 — Melodii populare romîneşti şi ale minorităţilor na­ţionale; 21,15 — Jurnalul satelor. Programul II: 12,10 — Melodii populare romîneşti; 14,03 — Mu­zică populară din Banat; 15,00 — Din viaţa de concert a Capi­talei; 16,30 — Cîntă Camelia Ia­­cob şi fluieraşul Ion Sasu; 16,50 — Tribuna Radio; 17,00 — Mu­zică din operete româneşti; 17,35­­ — Pagini din lupta partidului oglindite în creaţia compozitorilor noştri; 18,50 — Scriitori la micro­fon: Victor Eftimiu; 19,30 — Ope­ra „Tînăra gardă“ de Metius; 22,00 — Doine şi jocuri populare romîneşti, ★ TG. MUREŞ. 5-5,30 în limba, romînă: Pe drumul vieţii noi — Cîntece şi jocuri populare. Voce Maria Constantin şi Szélyes Sán­dor — Ne scriu corespondenţii­­ 5,30—6 în limba maghiară. La G.A.C. din Bod — Cintă orches­tra populară condusă de Bămbo Gábor — Acuma e timpul — Muzică distractivă. 14,30—15 în limba maghiară. Din cutia cu scrisori — Muzică uşoară. Voce! Tóth Tatfás şi fraţii Kozák —­ Notă. 17—17,30 în limba română şi Buletin de ştiri — Popas cu mi­crofonul: La Lacul Roşu — Frag-­ mente din opereta „Frumoasa Elena“ de Offenbach. 17,30—18,30 în limba maghiară. La minele din Lueta — Muzică populară. Voce Tóth Erzsébet — Emisiune pen­­tru tineret. 3 întreprinderea regională de in­dustrializare a cărnii din Tg. Mu­reş s-a angajat ca pînă la finele anului 1961 să realizeze peste plan economii la preţul de cost în valoare de 2.428.000 lei la sec­torul industrial, o reducere a cheltuielilor de circulaţie în sec­torul achiziţii de 166.000 lei şi un beneficiu suplimentar, în valoare de 3.970.000 lei. O examinare mai atentă a si­tuaţiei de la­ această întreprinde­re însă, ne îndreptăţeşte să cre­dem că lucrurile nu stau aici toc­mai strălucit şi că, în ce priveşte descoperirea şi punerea în valoa­re a rezervelor existente în între­prindere, mai sînt multe de făcut. La întocmirea planului financiar pe anul 1961, specialiştii din în­treprindere n-au analizat destul d­e profund toate posibilităţile exis­tente, nu au ţinut seama de rea­lizările anului de bază 1960 şi de noile condiţii create în ultima pe­rioadă. Aşa de exemplu, la planificarea preţului de cost pe anul 1961 în sectorul zootehnic nu s-a ţinut seama de unul din principiile de bază şi anume de faptul că la în­tocmirea planului pentru perioa­dele viitoare trebuie avute în ve­dere consumurile specifice reali­zate în anul de bază şi din aceas­tă cauză s-au calculat cheltuieli mai mari pentru furajarea anima­lelor decît cele realizate în anul 1960, cu 725.000 Iei. In sectorul de industrializare, la Abatorul din Tg. Mureş s-a planificat să se valorifice mai pu­ţine subproduse (inimă, rinichi, ficat etc.), decît în trecut, cu 203.000 lei. Tot la această unitate, cheltuie­lile de producţie au fost mărite — prin plan — cu 123.000 lei, deoa­rece planul de tăieri în abator n-a fost coordonat cu planul de livrare a animalelor de către ofi­ciile raionale de achiziţii, calcu­­lîndu-se cheltuieli de furajare în faza de abator şi pentru animalele intrate spre sacrificare de la ba­zele proprii de achiziţii. In planul cheltuielilor generale ale întreprinderii s-au calculat dobînzi pentru credite restante în sumă de 524.000 lei, deşi este ştiut că astfel de cheltuieli neeco­­nomicoase nu pot fi planificate, iar întreprinderile au obligaţia de a-şi gospodări în aşa­­fel mij­loacele materiale şi financiare, încît să evite situaţiile de acest fel. In ce priveşte planul cheltuieli­lor de circulaţie pentru sectorul de achiziţie, prin calcularea unor preţuri de achiziţionare a furaje­lor superioare celor legale şi a unor cheltuieli de transport mai mari decît cele reale, cît şi dato­rită unor greşeli de calcul, s-au planificat cheltuieli suplimentare în valoare de 436.000 lei. Din aceste exemple reiese că economiile realizate la preţul de cost, peste cele planificate, în su­mă de 2.436.000 lei şi reducerea cheltuielilor de circulaţie cu 433.000 lei, precum şi economiile realizate peste plan se datoresc în bună parte greşelilor de plani­ficare amintite. Această situaţie a fost posibilă datorită faptului că conducerea întreprinderii nu a tratat cu sufi­cient simţ de răspundere problema întocmirii planului preţului de cost şi al cheltuielilor de circula­ţie, nu a verificat şi tras la răs­pundere serviciile de resort din în­treprindere şi n-a luat măsuri care să asigure întocmirea unor pla­nuri corespunzătoare cu posibili­tăţile din întreprindere. Forul tutelar (Direcţia genera­lă a industriei cărnii şi frigului) nu a analizat cu competenţă a­­ceste planuri, nu a controlat şi în­drumat suficient unitatea şi a a­­probat cu uşurinţă propunerile în­treprinderii. Conducerea întreprinderii are datoria să treacă de îndată la re­vizuirea planului financiar pe a­­nul 1961 în toate compartimentele şi să folosească mai bine iniţiati­va muncitorilor şi tehnicienilor pentru descoperirea de noi rezerve existente în unitate, pentru ca prin punerea lor în valoare, să-şi sporească acumulările.­­ Forul tutelar şi organele finan­ciare şi bancare, au sarcina să verifice cu mai multă competenţă gestiunea întreprinderii, să sesi­zeze din timp lipsurile şi să pro­pună luarea unor măsuri cores­punzătoare pentru evitarea lor. Organizaţia de bază din între­prindere este chemată să îndrume şi să controleze mai des modul în care membrii de partid cu­ funcţii de răspundere din­ conducerea întreprinderii îşi desfăşoară acti­vitatea, iar comitetul sin­dicatului, are datoria să o sprijine mai îndeaproape în reali­zarea sarcinilor, pentru descope­rirea și punerea în valoare a re­zervelor existente în întreprinde­re, în scopul unei mai bune rentabilizări a sectorului. Părerea noastră este că în în­treprindere există multe rezerve; ele trebuie însă descoperite şi va­lorificate. La valorificarea pieilor, de pil­­­dă, s-ar putea obţine rezultate şi mai bune dacă s-ar lua măsuri pentru înlăturarea defectelor care se datoresc executării manuale a operaţiune de jupuire la anima­lele adulte. Printr-o mai bună or­ganizare a muncii şi prin folosi­rea creditelor pentru mecanizare, şi această fază de lucru ar putea fi mecanizată. Acest lucru ar adu­ce venituri suplimentare între­prinderii, ar duce în acelaşi timp la îmbunătăţirea calitativă a piei­”­­lor destinate industriei. La toate oficiile raionale de a­­chiziţii precum şi la îngrăşătoria de bovine din Tg. Mureş se fo­loseşte un număr exagerat de muncitori auxiliari. In sectorul de preparate carne, consumurile spe­cifice mai pot fi încă îmbunătăţite. Considerăm că ar fi util să se analizeze posibilitatea ca întreaga producţie de preparate carne să fie concentrată la Fabrica de me­zeluri din Tg. Mureş, care are o capacitate de producţie corespun­zătoare, eliminîndu-se în acest fel cheltuielile ce se fac în prezent cu menţinerea celor trei­ secţii raio­nale (Reghin, Miercurea Ciuc şi Odorhei), care se ridică la peste 300.000 lei anual. La bazele raionale de achiziţii,­­ paiele folosite pentru aşternut, ar­­ putea fi înlocuite cu rumeguş, care este mult mai ieftin. Unitatea are , condiţii prielnice de aprovizionare în majoritatea raioanelor­ , întreprinderea n-a reuşit încă nici pînă azi să defalce planul preţului de cost şi al cheltuielilor de circulaţie pe unităţi operative (unităţi de producţie şi oficii ra­ionale). In asemenea condiţii, de­sigur rezultatele nu pot fi urmă­rite şi nu pot fi luate din timp măsuri pentru preîntîmpinarea unor deficienţe, iar muncitorii şi tehnicienii nu pot fi mobilizaţi în lupta pentru realizarea de eco­nomii. Iată numai câteva exemple din care rezultă că există aici nume­roase posibilităţi pentru ca între­prinderea să-şi realizeze angaja­mentele luate, să dea peste plan beneficii şi să obţină economii la preţul de cost, fără să se recurgă la asemenea manevre în planifi­care, ca cele relatate. Ar fi de dorit, să se ia neîntîr­­ziat măsuri în direcţia valorifică­ri­i căilor reale de reducere a chel­tuielilor de producţie, cît şi în di­recţia ridicării rentabilităţii între­prinderii. VASILE LANTOŞ La Brîn­­oveneştiUnde duce planificarea nechibzuita Teatrul secuiesc de stat din Tg. Mureș prezintă duminică 11 iu­nie, orele 20, piesa „Ziariștii''. * Opera Romînă de Stat din Cluj prezintă luni 12 iunie orele 20, opereta „Vînzătorul de păsări" de

Next