Steaua Roşie, iulie 1961 (Anul 10, nr. 155-180)

1961-07-22 / nr. 173

2 Cu puţin timp în urma, Com- plexului de industrializare a lemnului din Reghin i se decernase drapelul de fruntaş pe ţavă în ramura industrializării lemnului, în ceea ce priveşte inovaţiile şi îmbunătăţirile aduse procesului de producţie. Nu puţini sunt muncitorii, tehnicienii şi inginerii care şi-au adus contribuţia la ridicarea întreprinderii pe locul de frunte. Oameni ca: Marosvölgy Vilhelm care a realizat anul acesta 5 inovaţii dintre care „maşina de ce a prăzuit pînză la ferăstraiele panglică“ sau Pollai? Francisc care prin realizarea „şablonului pentru balotarea lăzilor tip olandez“ aduce economii antecalculate în valoare de 28.584 lei, sunt mîndria colectivului din care fac parte. Pentru realizarea unei inovaţii e nevoie însă să citeşti mult, să studiezi intens. Fişele de cititori ai bibliotecii tehnice cuprind în mare parte nume de inovatori sau nume de fruntaşi în producţie. Un aport deosebit în depăşirea lunară a planului, în reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor îl aduce ridicarea nivelului cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor prin cursul de minim tehnic. Anul acesta conducerea cabinetului tehnic şi A.S.I.T. îndrumate de organizaţia de partid şi comitetul sindicatului, au organizat cursul cu toţi muncitorii întreprinderii pe profesii şi grad de calificare. Propunerile de lecţii le-au făcut muncitorii, care îşi cunosc mai bine unele lipsuri în cunoştinţele profesionale. Astfel muncitorii de la secţia instrumente muzicale au propus lecţii ca acestea: „Calculul de dimensionare al instrumentelor muzicale şi împărţirea tonurilor“, în timp ce muncitorii forestieri din depozitele de buşteni au vrut să cunoască printre altele: „Metodele de conservare a buştenilor în depozitele fabricilor de cherestea“. La cele 17 cercuri de minim tehnic au fost predate pînă acum 113 lecţii. La cursul de minim tehnic muncitorii îşi îmbogăţesc cunoştinţele profesionale, fără insă a şi le ridica substanţial. De aceea la propunerea muncitorilor, conducerea întreprinderii a cerut organelor supe-erioare aprobarea înfiinţării cursului de scurtă durată, de calificare, cu participare în producţie. In urma aprobării, la 3 iunie şi-au început activitatea cele două cursuri: de tîmplari articole teh-nice (cu o durată de 6 luni) şi cursul de lustruitori mobilă şi instrumente muzicale (cu o durată de 3 luni). La aceste cursuri, pe lîngă materii de cultură generală, se predau şi lecţii din tehnologia lemnului şi a materialelor auxiliare. La cursuri participă muncitori necalificaţi. Lecţiile sunt predate de ingineri şi maiştri. Conducerea întreprinderii și comitetul sindicatului asigura condiţiile de studiu şi rechizitele necesare. Timpul liber este folosit cu pricepere de către muncitorii complexului de industrializare a lemnului din Reghin. Ei asistă adeseori la conferinţe pe teme ale vieţii interna- tionale, la conferinţe despre productivitatea muncii, preţul de cost, despre protecţia muncii în statul democrat popular etc. Conferinţa ţinută recent de către in-J ginerul Abuşeanu Augustin despre „Valorificarea superioară a lemnului în secţiile de produse finite“ a fost deosebit de interesantă. Cu atenţie a fost audiată şi conferin-a ţinută de Petru Nicolae carea vorbit despre „Acumulările so- cialiste“ precum şi conferinţele ţinute de Balázs Dionisie, Noviţki Vladimir, Vultur Vian, Stanca- Isile, Mildi Adolf şi alţi ingineri ] sau maiştri bine pregătiţi. Un mare număr de muncitori participă la pregătirea programelor artistice prezentate adeseori de către cele 7 f formaţii cultural-artistice ale întreprinderii, dintre care fanfara s-a clasat pe loc de cinste şi la faza regională al celui de al VI- lea concurs al formaţiilor artistice de amatori. O susţinută activitate desfăşoară şi echipa de dansuri popu- lare romîneşti, iar cele trei echipe de teatru au prezentat programe în 6 localităţi din raion, în afară de cele prezentate pe scena sălii I de festivităţii a întreprinderii şi I pe cea a casei raionale de cultură. Ultimul spectacol prezentat în satul Ideciu de Sus, cu piesa „Intr-o gară mică“ s-a bucurat de mult succes. Rodnică activitate în sprijinul producţiei desfăşoară brigada artistică de agitaţie, cunoscută sub denumirea de „Forgács Brigád“ (brigada rumeguş). Din programele acestei formaţii nu lipseşte oglindirea preocupărilor muncitorilor de a realiza şi depăşi planul de pro- I ducţie, de a reduce bracul tehnic, dea ridica calitatea produselor. Faptul că planul de producţie a fost depăşit pe trimestrul II cu 11 la sută, că bracul tehnic a fost redus considerabil, că la instrumente muzicale şi articole sportive a fost îmbunătăţită simţitor calitatea produselor, se datoreşte şi brigăzii artistice de agitaţie, I care în programele sale a popularizat periodic rezultatul întrecerilor socialiste, evidenţiind pe I fruntaşi şi criticînd lipsurile. I Faptul că secţia lăzi a devenit I fruntaşă pe întreprindere, faptul că muncitori ca Branea Constan- I tin, Bede Susana şi alţii îşi depăşesc lunar planul în proporţiede 118—120 la sută executînd lucrări de cairiateşi “Fffftd totodată şi fruntaşi în munca culturalartistică, afost consemnat de brigadă, acest lucru constituind un imbold în munca tuturor muncitorilor. Aniversarea eliberării patriei noastre de sub jugul fascist va fi întîmpinată de muncitorii de la C.I.L. Reghin cu noi rezultate în producţie şi în munca cultural-artistică. In programul artistic pregătit pentru 23 August, o nouă formaţie va stîrni aplauzele spectatorilor. Este vorba de orchestra de chitare şi mandoline pe care muncitorii de la secţia instrumente muzicale, în frunte cu Boiancic Roman,au organizat-o zilele acestea. Deocamdată această formaţie are 25 membrii, dar există perspectiva ca numărul lor să se dubleze sau tripleze. In cadrul complexului de industrializare a lemnului din Reghin numărul muncitorilor antrenaţi în întrecerea socialistă cuprinde 94,30 la sută din muncitorii ce lucrează efectiv în producţie. Ei se întrec în cadrul celor 123 brigăzi şi în cele 59 întreceri pe profesii. 215 muncitori se află, în întreceri individuale.. Graficele ce se află pretutindeni în secţii şi în birouri, urmăresc desfăşurarea întrecerii şi o stimulează. Acelaş lucru îl fac şi panourile din faţa intrării în întreprindere, panouri ce consemnează odată pe trimestru pe cei ce se evidenţiază în mod deosebit în întrecerea pentru calitatea produseor, în mişcarea pentru inovaţii, în realizarea de economii. In expunerile pe care tehnicienii şi inginerii le fac în faţa muncitorilor, ei se folosesc de aceste grafice şi panouri, stimulînd şi pe această cale întrecerea socialistă. Nu este neglijată nici întrecerea între brigăzile de producţie ale tineretului. Cete 5 posturi U.T.M. de controluri măresc activitatea tinerilor în fabrică şi la munca de folos obştesc. Dintre aceste mijloace de stimulare a tinerilor, postul U.T.M.ist de la secţia administrativă este unul dintre cele mai active. Insă drapelul de post U.T.M.-ist de control fruntaş îl deţine de mai mult timp postul de la secţia ambarcaţiuni. Unul dintre cei mai apropiaţi şi mai nedespărţiţi tovarăşii a fiecărui muncitor este cartea. Biblioteca întreprinderii care numără peste 12.000 volume, atrage zilnic sute de cititori. Dintre cei 1.654 muncitori înscrişi în listele de cititori, pe loc de frunte se află lăcătuşul Moldovan Alexandru. Tovarăşii Vaida M. Ioan responsabilul cu munca culturală în comitetul sindicatu- lui mi-a vorbit despre lăcătușul Atoldovan. E un cititor pasionat... Acasă are bibliotecă personală.. A urmat liceul seral, pe care l-a absolvit anul acesta ... Și-a trimis cerere de înscriere la universitate ... E unul dintre muncito- rii fruntaşi ... Şi ca o concluzie tovarăşul Vaida îmi spune: ...Tovarăşii l-au primit în rîndul membrilor de partid. Un portret scurt dar caracte- ristic. Şi ca Moldovan Alexandru mai e şi Lihet Vasile lăcătuş la secţia ambarcaţiuni, Pescăruş Maria de la articole sportive, Török Iuliu şi mulţi alţi muncitori frun- taşi în producţie şi cititori frun- taşi. Ziarul este de asemenea nelip- sit din casa fiecărui mun- i citor. In întreprindere so- sesc zilnic 700 ziare şi reviste. In acelaşi timp un număr de 3 ori mai mare de ziare sunt duse la muncitorii abonaţi la dornici-1 lin. Aproape fiecare muncitor e abonat la un ziar central sau regional şi la „Muncitorul forestier“. La secţia instrumente mu- zicale unde lucrează -454 -murtci- tori, vin zilnic 170 ziare. Informarea politică a oame- nilor muncii se face nu nu-1 mai prin cititul individual ] al ziarului. In pauze, agitatorii organizează citiri în grup şi co- l mentează evenimentele zilei iar săptămînal odată la club şi lar fiecare două săptămîni în cadrul şedinţelor de grupă sindicală se prezintă principalele evenimente din perioada respectivă. Numărul gazetelor de perete din întreprindere este de 10. Eficacitatea lor însă se confirmă prin preocuparea faţă de problemele de producţie. Majoritatea articolelor sunt scrise de muncitori şi tratează aspecte din munca fiecărei secţii. Totodată ele consemnează şi rezultatele obţinute de toţi muncitorii întreprinderii. Astfel dintr-unul din articole aflăm că muncitorii de la C.I.L. Reghin în frunte cu co-muniştii, au realizat economii in semestrul I, peste cele planificate, în valoare de 808.000 lei. Urmează apoi cîteva nume dintre cele 326 ale muncitorilor fruntaşii ce şi-au adus din plin contribuţia la obţinerea acestor realizări. Prin intermediul gazetelor de perete se critică şi unele lipsuri, în special în ceea ce priveşte pro- aductivitatea muncii, unde indicele de creştere nu corespunde posibibilităţilor. Activitatea culturală la C.I.L. Reghin este bogată. Cer-j ctrile, formaţiile artistice, biblioteca şi cinematograful (propriu) contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor de cultură generală i şi profesionale şi ajută pe myn-jj citori să-şi petreacă timpul liber 11 în mod plăcut și folositor. M. FILIMON Cultura în uzină Raid la Complexul de industrializare a lemnului din Reghin Aspect de la expoziţia de gravură deschisă recent in sălile muzeului de artă din Tg. Mureş STEAUA ROȘIE REPORTER Faptele sunt simple şi profunde Ca privirea noului născut, Faptele, oriunde s-ar ascunde, Cineva desigur le-a văzut; Cineva desigur le cunoaşte Şi pornind in ceasul matinal Zimbitor culege, mănunchează Fir cu fir al faptelor metal. Minuscul carnet de gazetar, Chip fidel de vise şi de gînduri, Ciţi eroi, cu litere de far, S-au ivit in săltăreţe rînduri? Cită fontă zace între file? Ciţi buşteni pe rîuri s-au fost dus? Gazetar — miner al măreţiei — Pasul tău pe unde n-a ajuns! Rînduri inegrite de cerneală Mici soldaţi pe filele de ziar!.. Voi, prieteni, ştiţi cită migală A topit modestul gazetar. Stilul curge ca un rîu de munte. Furtunos, adesea chiar egal Dar ce trudnic e să-i dai viaţă Măreţia faptului — metal. 1. ARCAŞ „Coriştii“ (Din albumul graficienei: SZOTYORI ANNA) Primăvara apele vin mari In noul său roman, apărut de curînd în Editura Tineretului Tudor Teodorescu-Branişte evocă evenimentele din perioada răscoalei ţărăneşti de la 1888. Acţiunea romanului se desfăşoară, în mare parte în satul Valea Fetei, aflat pe latifundia lui Andrei Bornescu, mare moşier, care-şi trăieşte viaţa la Paris, şi care aproape că a uitat limba romînească. Adevăratul stăpîn peste destinele ţăranilor este însă arendaşul Dionisie Nedelcu, un parvenit tipic pentru vremurie acelea, îmbogăţit printr-o succesiune de infamii încoronate acum prin exploatarea agricolă şi terorizarea ţărănimii locale cu ajutorul logofătului, jandarmului, primarului, etc. Prin fiul său, Jean Nedelcu, tînăr avocat mediocru şi molîu, cu ambiţii carieriste, mondene şi meschine, autorul pătrunde în lumea protipendadei bucureştene. Autenticitatea şi pitorescul anumitor pagini din viaţa Bucureştiului de altă dată constituie unul din meritele de seamă ale cărţii, contribuind la reconstituirea literară a vieţii cotidiene din trecut. Lumea asupriţilor, a exploataţilor din carte, o formează mai ales ţărănimea din Valea Fetei, prezente prin eroi ca Petrache Zăbavă, Matei Zăbavă, Eremia Cioară, Axinte Bîlcu, Rada lui Axinte, Păuna etc. In mod deosebit se evidenţiază însă figurile bătrînului Ioniţă Lunguleac şi a flăcăului Ionică al lui Gavrilă Mănoiu, în sufletul cărora patima libertăţii nu poate fi înăbuşită. Romanul lui T. Teodorescu- Branişte constituie deci o vastă reconstituire a societăţii romîneşti de acum trei sferturi de veac care demască cumplita tragedie a ţărănimii in condiţiile exploatării semi-feudate din cadrul statului burghezo-moșieresc. iVouă De două ori la film cu... un leu Vreţi să realizaţi economii şi să mergeţi de două ori la film cu acelaşi bilet? N-o să puteţi face aceasta la nici un cinematograf din regiune, în afară de cel din Ideciu de Jos. Numai aici poţi merge cu biletul cumpărat sîmbătă seara, şi duminică şi marţi, ba uneori întreaga săptămînă viitoare. — O fi ea mică taxa de intrare, dar noi nu avem chef să vedem de 3—4 ori acelaşi film!.. — Apoi, că nu-l vedeţi niciodată în întregime. Iar dacă printr-o oarecare întîmplare îl veţi putea viziona, n-o sâ-l puteţi... auzi... — De ce? — Păi, tocmai aceasta e şi întrebarea tuturor locuitorilor satului Ideciu de Jos ba şi a celor aflaţi aici la odihnă şi tratament la băile din localitate. De ce nu se poate viziona filmul, cînd aparatul de proiecţie a fost verificat şi de tovarăşii de la întreprinderea cinematografică regională şi de delegaţii cinematografului din Reghin, şi de alţi mulţi ,,pricepuţi“ în meserie. Se anunţă prin sat: „In seara aceasta la căminul cultural va rula filmul... (cutare). Intrarea e un leu de persoană. Poftiţi cu toţii!“ Oamenii umplu sala pînă la refuz, începe filmul. Dar după cîteva scene, în sală se aprind becurile. Aparatul s-a oprit. Operatorul Iszlai loan meştereşte de zor. O oră, ba şi mai mult. Pro-j iecţia reîncepe. Alte două trei scene. Apoi în sală se aşterne liniştea. Oamenii de pe ecran mişcă din buze fără să se audă vocile. S-a stricat „sonorul". Altă oră de aşteptare. In sfîrşit „sonorul" e bun. Ţăranii muncitori prezenţi la film răsuflă uşuraţi şi-şi încordează atenţia. Numai că pînza din faţa lor începe să se îngălbenească, rotiţele îşi încetinesc învîrtirea. Operatorul anunţă în sala scufundată în întuneric deplin: — S-a stricat motorul, continuăm marţi seara. Marţi aceeaşi poveste. Şi peste o săptămînă iar: „continuam marţi" .. Aşa că, cu un singur bilet mergi la film de mai multe ori. Şi ai şi un alt avantaj la cinematograful din Ideciu de Jos. Intri la orele nouă şi „vizionezi“ pînă după orele două. O noapte de film ca-n poveste. . Acum însă de un timp s-a terminat şi cu „continuăm marţi". Nu se mai rulează film nici marţi. De ce? Operatorul zice că ar fi „reparat" şi amplificatorul şi sonorul şi motorul dar.. . că-ţi lipseşte benzina. Curat vorba proverbului: „cînd e brînză, nu-i berbinţă", sau cum spune cîntecul brigăzii artistice de agitaţie din sat: „Cînd s-a reparat sonorul I s-a defectat motorul. Cînd s-a reparat motorul, I s-a golit rezervorul." ... Aviz Întreprinderii cinematografice regionale. FLORIN MUREŞAN BARDUL DE LA MIRCEŞTI Ieri s-au împlinit 140 de ani de la naşterea rapsodului de la Mirceşti, Vasile Alecsandri. Creator al atîtor opere literare V. Alecsandri are merite ca poet, prozator, dramaturg, autor de articole teoretice despre limbă şi literatură. Creaţia lui, deşi nerezistentă pe alocuri, numără opere durabile intrate în antologia literaturii române. Născut la 21 iulie 1821 la Bacău, în timpul răscoalei lui Tudor Vladimirescu, poetul de mai tîrziu, avea să devină participant activ la transformările sociale și politice pentru crearea Romîniei independente. In anii studiilor la Paris, viitorul scriitor cunoaşte manifestările romantismului francez în literatură şi artă. întors în ţară, Alecsandri începe activitatea de creaţie ca scriitorcetăţean. Activitatea depusă de el pe tărîm politic şi social este oglindită şi în literatura din acea vreme, fapt pentru care este recunoscut ca o personalitate proeminentă a timpului său. Valurile revoluţiei de la 1848 au constituit pentru Alecsandri capitole luminoase ale vieţii lui. După înfrîngerea revoluţiei, refugiatul politic, redactează la Braşov împreună cu alţi moldoveni un program politic, preconizînd unirea ţărilor Române, împroprietărirea ţăranilor şi desfiinţarea privilegiilor boiereşti. Reîntors în ţară, ca secretar al comitetului revoluţionar, desfăşoară o activitate febrilă pentru dezrobirea ţiganilor. ,,Dintre toate misiunile omeneşti — scriă Alecsandri — cea mai nobilă este de a întinde o mînă prietenă naţiunilor căzute, care aspiră a se ridica în picioare şi a lua rînd printre celelalte naţiuni mari, glorioase şi puternice“. Optimist, cu un temperament echilibrat în momentul de bucurie şi de durere, scriitorul caută în natură pitorescul şi fiu grandiosul. In toată literatura sa Alecsandri prezintă influenţe romantice. Intrarea în literatură şi-o face cu o scriere în proză. Sub artele aspecte opera de început a scriitorului este superioară celei care-i va urma. Nemulţumit de ceea ce „se petrece în nenorocita noastră ţară“ şi dezgustat de uneltirile burgheziei se retrage din viaţa politică. Popasurile la Mirceşti alternează cu călătorii in Apus, către sfîrşitul vieţii însă renunţă la idealurile sale democratice, accepted rolul de poet al curţii regale. Alecsandri a fost preocupat şi de probleme ale limbii literare. „Limba — spune poetul — este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită de a fi păstrate cu sfinţenie de generaţiile ce-l primesc". Autor a diverse povestiri romantice, tablouri de moravuri, relatări de călătorie, piese de teatru Alecsandri se manifestă ca un bun povestitor. Caracteristica principală a stilului prozei lui Alecsandri e simplitatea, cursivitatea. Sobrietatea şi verva şăgalnică sunt note ce caracterizează scriitorul. Mari merite are Alecsandri în valorificarea folclorului şi apărarea limbii literare. Operele lui V. Alecsandri stau astăzi la loc de cinste în antologia literaturii române. AUREL URZICĂ Cartea —prieten de nedespărţit Oamenii munciidirt oraşul Tîrnăveni îşi întăresc zi de zi prietenia cu cartea. De aceea şi bibliotecile lor personale cresc de la o zi la alta. Despre ritmul de creştere al bibliotecilor personale şi cele sindicale vorbesc grăitor cifrele care exprimă depăşirea sarcinilor de desfacere a cărţii prin Librăria Noastră. De pildă în primul semestru al anului, la desfacerea cărţii prin fondul pieţii, planul a fost realizat în proporţie de 105 la sută. La această realizare şi-au adus din plin contribuţia desfacerea pentru bibliotecile personale, mai ales din cadrul întreprinderilor mari din oraş. La Combinatul chimic „Karl Marx“ prin preocuparea tovarăşei Feher Rozalia, pentru bibliotecile personale au fost vîndute cărţi în valoare de peste 3.700 lei. La Fabrica de cărămidă şi ţiglă „Fiercules“ tovarăşul Szabó Emeric a difuzat cărţi în valoare de 3.800 lei, iar la Fabrica de geamuri, în urma unei susţinute acţiuni, prin tov. Szakács Elisabeta, bibliotecile personale s-au îmbogăţit cu cărţi în valoare de peste 4.100 lei. De asemenea bibliotecile sindicale şi şcolare au cumpărat cărţi a căror valoare reprezintă o realizare a planului librăriei la fondul în afara pieţii, în proporţie de 144 la sută. Cele mai multe cărţi au fost cumpărate de biblioteca clubului de pe lîngă Combinatul chimic „Karl Marx“, în valoare de peste 4.000 lei, apoi de cea a fabricii de geamuri, în valoare de peste 1.600 lei şi a cooperativei „Griviţa Roşie“ Care şi-a împrospătat fondul de cărţi în valoare de peste 1.000 lei. DAN HASASIU _____ corespondent voluntar PE SCURT • Cele 56 brigăzi ştiinţifice din regiunea noastră au făcut în trimestrul II 324 deplasări la care au participat peste 12.500 oameni ai muncii din fabrici şi de la sate. In cadrul acestor întîlniri s-a dat răspunsul la mii de întrebări puse de participanţi. • Filiala S.R.S.C. din Tg. Mureş în colaborare cu Direcţia regională a difuzării filmelor au organizat prezentarea în Staţiunile balneo-climaterice din regiune a mai multor filme documentare ca: „Din trecutul pămîntului“, „Adevărul despre om“. Filmele vor fi însoţite de scurte prezentări. Aproape 3.000 de cititori Multe şi frumoase acţiuni a întreprins colectivul de muncă al Bibliotecii raionale din Reghin, pentru a populariza şi a ridica numărul volumelor şi mai ales pentru atragerea a cît mai mulţi cititori. De la începutul anului şi pînă la 1 iulie, harnicul colectiv a organizat 9 vitrine şi 5 expoziţii de cărţi, 11 seri literare, 6 recenzii de cărţi şi a întreprins şi multe alte acţiuni de masă interesante, care au contribuit toate la creşterea numărului de cititori şi a cărţilor citite. Pînă la data de mai sus, numărul cititorilor s-a ridicat la 2.945, iar al cărţilor citite la 29.041 volume. In prezent colectivul bibliotecii pregăteşte seri literare pe temele „Se schlimbă faţa ţării“, „Pagini din literatură despre ziua de 23 August" etc., organizează vitrine şi expoziţii de cărţi pentru a întîmpina cu rezultate cît mai frumoase ziua de 23 August. Cele 12 biblioteci de casă care funcţionează pe lîngă biblioteca raională cu 148 cititori şi cele 14 biblioteci comunale cu 8.367 cititori depun de asemenea o activitate fructuoasă. Aşa de pildă, biblioteca comunală din Corneşti numără 969 cititori. Care în decurs de 6 luni de zile au citit 8.114 Cărţi. La fel şi bibliotecile săteşti, în număr de 57, ţin în evidenţă 161 peste 10.460 cititori şi 82.073 Cărţi împrumutate. Dintre bibliotecile săteşti cele mai fruffioase rezultate a obţinut până acum cea din Brează, care în perioadă de mai sus a împrumutat celor 1.035 cititori 5.379 cărți. ALEXANDRU BACIU corespondent voluntar