Steaua Roşie, iulie 1961 (Anul 10, nr. 155-180)

1961-07-22 / nr. 173

2 C­u puţin timp în urma, Com-­ plexului de industrializare a­ lemnului din Reghin i se­ decernase drapelul de fruntaş pe ţavă în ramura industrializării lemnului, în ceea ce priveşte ino­vaţiile şi îmbunătăţirile aduse procesului de producţie. Nu puţini sunt muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii care şi-au adus contribu­ţia la ridicarea întreprinderii pe locul de frunte. Oameni ca: Ma­rosvölgy Vilhelm care a realizat anul acesta 5 inovaţii dintre care „maşina de ce a prăzuit pînză la ferăstraiele panglică“ sau Pollai? Francisc care prin realizarea „şablonului pentru balotarea lă­zilor tip olandez“ aduce economii antecalculate în valoare de 28.584 lei, sunt mîndria colectivului din care fac parte. Pentru realizarea unei inovaţii e nevoie însă să citeşti mult, să studiezi intens. Fişele de cititori ai bibliotecii tehnice cuprind în mare parte nume de inovatori sau nume de fruntaşi în producţie. U­n aport deosebit în depăşi­rea lunară a planului, în reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produ­selor îl aduce ridicarea nivelului cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor prin cursul de mi­nim tehnic. Anul acesta conducerea cabine­tului tehnic şi A.S.I.T. îndrumate de organizaţia de partid şi comi­tetul sindicatului, au organizat cursul cu toţi muncitorii între­prinderii pe profesii şi grad de calificare. Propunerile de lecţii le-au fă­cut muncitorii, care îşi cunosc mai bine unele lipsuri în cunoş­tinţele profesionale. Astfel muncitorii de la secţia instrumente muzicale au propus lecţii ca acestea: „Calculul de di­mensionare al instrumentelor mu­zicale şi împărţirea tonurilor“, în timp ce muncitorii forestieri din depozitele de buşteni au vrut să cunoască printre altele: „Me­todele de conservare a buştenilor în depozitele fabricilor de che­restea“. La cele 17 cercuri de minim­ tehnic au fost predate pînă acum 113 lecţii. L­a cursul de minim tehnic muncitorii îşi îmbogăţesc cunoştinţele profesionale, fără insă a şi le ridica substan­ţial. De aceea la propunerea muncitorilor, conducerea între­prinderii a cerut organelor supe-e­rioare aprobarea înfiinţării cursu­lui de scurtă durată, de califica­re, cu participare în producţie.­­ In urma aprobării, la 3 iunie şi-au început activitatea cele două cursuri: de tîmplari articole teh­-­­nice (cu o durată de 6 luni) şi cursul de lustruitori mobilă şi instrumente muzicale (cu o du­rată de 3 luni). La aceste cursuri, pe lîngă materii de cultură ge­nerală, se predau şi lecţii din tehnologia lemnului şi a mate­rialelor auxiliare. La cursuri participă muncitori necalificaţi. Lecţiile sunt predate de ingineri şi maiştri. Conducerea întreprinderii și comitetul sindicatului asigura condiţiile de studiu şi rechizitele necesare.­­ T­impul liber este folosit cu pricepere de către munci­torii complexului de in­dustrializare a lemnului din Re­ghin. Ei asistă adeseori la con­ferinţe pe teme ale vieţii interna-­ tionale, la conferinţe despre pro­ductivitatea muncii, preţul de cost, despre protecţia muncii în­ statul democrat popular etc. Con­ferinţa ţinută recent de către in-J ginerul Abuşeanu Augustin despre „Valorificarea superioară a lem­nului în secţiile de produse finite“ a fost deosebit de interesantă. Cu atenţie a fost audiată şi conferin-­­­a ţinută de Petru Nicolae care­­a vorbit despre „Acumulările so-­ cialiste“ precum şi conferinţele­­ ţinute de Balázs Dionisie, Noviţki­­ Vladimir, Vultur Vian, Stan­ca- I­sile, Mildi Adolf şi alţi ingineri ] sau maiştri bine pregătiţi. U­n mare număr de muncitori participă la pregătirea programelor artistice pre­zentate adeseori de către cele 7 f formaţii cultural-artistice ale în­­­­treprinderii, dintre care fanfara s-a clasat pe loc de cinste şi la faza regională al celui de al VI- lea concurs al formaţiilor artis­tice­ de amatori. O susţinută activitate desfă­­­­şoară şi echipa de dansuri popu-­­ lare romîneşti, iar cele trei echipe­­ de teatru au prezentat programe în 6 localităţi din raion, în afară­­ de cele prezentate pe scena sălii I de festivităţii a întreprinderii şi I pe cea a casei raionale de cul­­­­tură. Ultimul spectacol prezentat în satul Ideciu de Sus, cu piesa „Intr-o gară mică“ s-a bucurat de mult succes. R­odnică activitate în spriji­nul producţiei desfăşoară brigada artistică de agita­ţie, cunoscută sub denumirea de „Forgács Brigád“ (brigada rumeguş). Din programele acestei formaţii nu lipseşte oglindirea preocupărilor muncitorilor de a­­ realiza şi depăşi planul de pro- I ducţie, de a reduce bracul tehnic,­­ de­­a ridica calitatea produselor.­­ Faptul că planul de producţie a­­ fost depăşit pe trimestrul II cu 11 la sută, că bracul tehnic a fost redus considerabil, că la instru­mente muzicale şi articole spor­tive a fost îmbunătăţită simţitor­­ calitatea produselor, se datoreşte­­ şi brigăzii artistice de agitaţie, I care în programele sale a popu­­l­­arizat periodic rezultatul între­­­­cerilor socialiste, evidenţiind pe I fruntaşi şi criticînd lipsurile. I Faptul că secţia lăzi a devenit I fruntaşă pe întreprindere, faptul că muncitori ca Branea Constan- I tin, Bede Susana şi alţii îşi de­­­­păşesc lunar planul în proporţie­­de 118—120 la sută executînd lu­crări de cairiate­­şi “Fffftd­ totodată şi fruntaşi în munca cultural­­artistică­, a­­fost­ consemnat­ de­­ brigadă, acest lucru constituind­­ un imbold în munca tuturor­­ muncitorilor. A­niversarea eliberării patriei noastre de sub jugul fascist va fi întîmpinată de mun­citorii de la C.I.L. Reghin cu noi rezultate în producţie şi în munca cultural-artistică. In programul artistic pregătit pentru 23 August, o nouă formaţie va stîrni aplau­zele spectatorilor. Este vorba de orchestra de chitare şi mandoline pe care muncitorii de la secţia instrumente muzicale, în frunte cu Boiancic Roman,­­au organi­zat-o zilele acestea. Deocamdată această formaţie are 25 membrii, dar există perspectiva ca numă­rul lor să se dubleze sau trip­leze. I­n cadrul complexului de in­dustrializare a lemnului din Reghin numărul mun­citorilor antrenaţi în întrecerea socialistă cuprinde 94,30 la sută din muncitorii ce lucrează efectiv în producţie. Ei se întrec în cadrul celor 123 brigăzi şi în cele 59 întreceri pe profesii. 215 mun­citori se află, în întreceri indivi­duale.. Graficele ce se află pretu­tindeni în secţii şi în birouri, ur­măresc desfăşurarea întrecerii şi o stimulează. Acelaş lucru îl fac şi panourile din faţa intrării în întreprindere, panouri ce consem­nează odată pe trimestru pe cei ce se evidenţiază în mod deosebit în întrecerea pentru calitatea produseor, în mişcarea pentru inovaţii, în realizarea de eco­nomii. In expunerile pe care tehnicie­nii şi inginerii­ le fac în faţa muncitorilor, ei se folosesc de a­­ceste grafice şi panouri, stimu­­lînd şi pe această cale întrecerea­­ socialistă. N­u este neglijată nici între­cerea între brigăzile de pro­ducţie ale tineretului. Cete 5 posturi U.T.M. de control­ur­­i măresc activitatea tinerilor în fa­brică şi la munca de folos obş­tesc. Dintre aceste mijloace de sti­mulare a tinerilor, postul U.T.M.­­ist de la secţia administrativă este unul dintre cele mai active. Insă drapelul de post U.T.M.-ist de control fruntaş îl deţine de mai mult timp postul de la secţia am­barcaţiuni. U­nul dintre cei mai apropiaţi şi mai ne­despărţiţi tovarăşii a fiecărui muncitor este­ cartea. Biblioteca întreprinderii care numără peste 12.000 volume,­­ atrage zilnic sute de cititori. Dintre cei 1.654 muncitori înscrişi în listele de cititori, pe loc de frunte se află lăcătuşul Moldo­­­­van Alexandru. Tovarăşii Vaida­­ M. Ioan responsabilul cu munca culturală în comitetul sindicatu-­ lui mi-a vorbit despre lăcătușul­ Atoldovan. E un cititor pasionat... Acasă are bibliotecă personală.. A urmat liceul seral, pe care l-a absolvit anul acesta ... Și-a tri­mis cerere de înscriere la univer­sitate ... E unul dintre muncito-­ rii fruntaşi ... Şi ca o concluzie tovarăşul­­ Vaida îmi spune: ...Tovarăşii­ l-au primit în rîndul membrilor­­ de partid. Un portret scurt dar caracte-­ ristic. Şi ca Moldovan Alexandru mai­­ e şi Lihet Vasile lăcătuş la sec­ţia ambarcaţiuni, Pescăruş Maria de la articole sportive, Török Iu­­liu şi mulţi alţi muncitori frun-­ taşi în producţie şi cititori frun-­­ taşi. Z­iarul este de asemenea nelip-­­ sit din casa fiecărui mun- i citor. In întreprindere so-­­ sesc zilnic 700 ziare şi reviste.­­ In acelaşi timp un număr de 3­­ ori mai mare de ziare sunt duse la muncitorii abonaţi la dornici-1 lin. Aproape fiecare muncitor e­­ abonat la un ziar central sau re­gional şi la „Muncitorul fores­tier“. La secţia instrumente mu-­ zicale unde lucrează -454 -murtci-­­ tori, vin zilnic 170 ziare. I­nformarea politică a oame-­­ nilor muncii se face nu nu-1 mai prin cititul individual ] al ziarului. In pauze, agitatorii organizează citiri în grup şi co- l mentează evenimentele zilei iar­ săptămînal odată la club şi la­r fiecare două săptămîni în cadrul şedinţelor de grupă sindicală se prezintă principalele evenimente din perioada respectivă. N­umărul gazetelor de perete din întreprindere este de 10. Eficacitatea lor însă se confirmă prin preocuparea fa­ţă de problemele de producţie. Majoritatea articolelor sunt scrise de muncitori şi tratează aspecte din munca fiecărei secţii. Totoda­tă ele consemnează şi rezultate­le obţinute de toţi muncitorii în­treprinderii. Astfel dintr-unul din articole aflăm că muncitorii de la C.I.L. Reghin în frunte cu co-­­­muniştii, au realizat economii in semestrul I, peste cele planifi­cate, în valoare de 808.000 lei. Urmează apoi cîteva nume dintre cele 326 ale muncitorilor fruntaşii ce şi-au adus din plin contribu­ţia la obţinerea acestor realizări. Prin intermediul gazetelor de pe­rete se critică şi unele lipsuri, în special în ceea ce priveşte pro- a­ductivitatea muncii, unde indicele de creştere nu corespunde posibi­bilităţilor. A­ctivitatea culturală la C.I.L.­­ Reghin este bogată. Cer-j ctrile, formaţiile artistice, biblioteca şi cinematograful (pro­priu) contribuie la îmbogăţirea­­ cunoştinţelor de cultură generală i­ şi profesionale şi ajută pe myn-jj citori să-şi petreacă timpul liber 11 în mod plăcut și folositor. M. FILIMON Cultura în uzină Raid la Complexul de industrializare a lemnului din Reghin Aspect de la expoziţia de gravură deschisă recent in sălile muzeului de artă din Tg. Mureş STEAUA ROȘIE REPORTER Faptele sunt simple şi profunde Ca privirea noului născut, Faptele, oriunde s-ar ascunde, Cineva desigur le-a văzut; Cineva desigur le cunoaşte Şi pornind in ceasul matinal Zimbitor culege, mănunchează Fir cu fir al faptelor metal. Minuscul carnet de gazetar, Chip fidel de vise şi de gînduri, Ciţi eroi, cu litere de far, S-au ivit in săltăreţe rînduri? Cită fontă zace între file? Ciţi buşteni pe rîuri s-au fost dus? Gazetar — miner al măreţiei — Pasul tău pe unde n-a ajuns! Rînduri inegrite de cerneală Mici soldaţi pe filele de ziar!.. Voi, prieteni, ştiţi cită migală A topit modestul gazetar. Stilul curge ca un rîu de munte. Furtunos, adesea chiar egal Dar ce trudnic e să-i dai viaţă Măreţia faptului — metal. 1. ARCAŞ „Coriştii“ (Din albumul graficienei: SZOTYORI ANNA) Primăvara apele vin mari In noul său roman, apărut de curînd în Editura Tineretului Tudor Teodorescu-Branişte evo­că evenimentele din perioada răscoalei ţărăneşti de la 1888. Acţiunea romanului se desfă­şoară, în mare parte în satul Valea Fetei, aflat pe latifundia lui Andrei Bornescu, mare mo­şier, care-şi trăieşte viaţa la Paris, şi care aproape că a ui­tat limba romînească. Adevăra­tul stăpîn peste destinele ţăra­nilor este însă arendaşul Dio­nisie Nedelcu, un parvenit tipic pentru vremurie acelea, îmbo­găţit printr-o succesiune de infamii încoronate acum prin exploatarea agricolă şi terori­zarea ţărănimii locale cu ajuto­rul logofătului, jandarmului, primarului, etc. Prin fiul său, Jean Nedelcu, tînăr avocat mediocru şi molîu, cu ambiţii carieriste, mondene şi meschine, autorul pătrunde în lumea protipendadei bucureş­­tene. Autenticitatea şi pitores­cul anumitor pagini din viaţa Bucureştiului de altă dată con­stituie unul din meritele de seamă ale cărţii, contribuind la reconstituirea literară a vieţii cotidiene din trecut. Lumea asupriţilor, a exploa­taţilor din carte, o formează mai ales ţărănimea din Valea Fetei, prezente prin eroi ca Pe­­trache Zăbavă, Matei Zăbavă, Eremia Cioară, Axinte Bîlcu, Rada lui Axinte, Păuna etc. In mod deosebit se evidenţiază însă figurile bătrînului Ioniţă Lungu­­leac şi a flăcăului Ionică al lui Gavrilă Mănoiu, în sufletul că­rora patima libertăţii nu poate fi înăbuşită. Romanul lui T. Teodorescu- Branişte constituie deci o vastă reconstituire a societăţii romî­neşti de acum trei sferturi de veac care demască cumplita tragedie a ţărănimii in condiţii­le exploatării semi-feudate din cadrul statului burghezo-moșie­­resc. iVouă De două ori la film cu... un leu Vreţi să realizaţi economii şi să mergeţi de două ori la film cu acelaşi bilet? N-o să puteţi face aceasta la nici un cinema­tograf din regiune, în afară de cel din Ideciu de Jos. Numai aici poţi merge cu biletul cumpărat sîmbătă seara, şi duminică şi marţi, ba uneori întreaga săptă­­mînă viitoare. —­ O fi ea mică taxa de intra­re, dar noi nu avem chef să ve­dem de 3—4 ori acelaşi film!.. — Apoi, că nu-l vedeţi nici­odată în întregime. Iar dacă printr-o oarecare întîmplare îl veţi putea viziona, n-o sâ-l puteţi... auzi... — De ce? — Păi, tocmai aceasta e şi întrebarea tuturor locuitorilor sa­tului Ideciu de Jos ba şi a celor aflaţi aici la odihnă şi tratament la băile din localitate. De ce nu se poate viziona filmul, cînd apa­ratul de proiecţie a fost verificat şi de tovarăşii de la întreprinde­rea cinematografică regională şi de delegaţii cinematografului din Reghin, şi de alţi mulţi ,,price­puţi“ în meserie. Se anunţă prin sat: „In seara­ aceasta la căminul cultural va rula filmul... (cutare). Intrarea e un leu de persoană. Poftiţi cu toţii!“ Oamenii umplu sala pînă la­ refuz, începe filmul. Dar după­ cîteva scene, în sală se aprind becurile. Aparatul s-a oprit. Ope­­­ratorul Iszlai loan meştereşte de­ zor. O oră, ba şi mai mult. Pro-j iecţia reîncepe. Alte două trei scene. Apoi în sală se aşterne li­niştea. Oamenii de pe ecran mişcă din buze fără să se audă vocile. S-a stricat „sonorul". Altă oră de aşteptare. In sfîrşit „sonorul" e bun. Ţăranii munci­tori prezenţi la film răsuflă uşu­raţi şi-şi încordează atenţia. Nu­mai că pînza din faţa lor începe să se îngălbenească, rotiţele îşi încetinesc învîrtirea. Operatorul anunţă în sala scufundată în în­tuneric deplin: — S-a stricat motorul, conti­nuăm marţi seara. Marţi aceeaşi poveste. Şi peste o săptămînă iar: „continuam marţi" .. Aşa că, cu un singur bilet mergi la film de mai multe ori. Şi ai şi un alt avantaj la cine­matograful din Ideciu de Jos. Intri la orele nouă şi „vizionezi“ pînă după orele două. O noapte­ de film ca-n poveste. . Acum însă de un timp s-a ter­minat şi cu „continuăm marţi".­ Nu se mai rulează film nici­ marţi. De ce? Operatorul zice că ar fi „reparat" şi amplificatorul şi sonorul şi motorul dar.. . că-ţi lipseşte benzina. Curat vorba proverbului: „cînd­ e brînză, nu-i berbinţă", sau cum­ spune cîntecul brigăzii artistice de agitaţie din sat: „Cînd s-a reparat sonorul I s-a defectat motorul. Cînd s-a reparat motorul, I s-a golit rezervorul." ... Aviz Întreprinderii cinema­tografice regionale. FLORIN MUREŞAN BARDUL DE LA MIRCEŞTI Ieri s-au împlinit 140 de ani de la naşterea rapsodului de la Mirceşti, Vasile Alecsandri. Crea­tor al atîtor opere literare V. Alec­sandri are merite ca poet, proza­tor, dramaturg, autor de articole teoretice despre limbă şi literatură. Creaţia lui, deşi nerezistentă pe alocuri, numără opere durabile intrate în antologia literaturii ro­mâne. Născut la 21 iulie 1821 la Ba­cău, în timpul răscoalei lui Tudor Vladimirescu, poetul de mai tîrziu, avea să devină participant activ la transformările sociale și politice pentru crearea Romîniei indepen­dente. In anii studii­lor la Paris, vii­torul scriitor cu­noaşte manifestă­rile romantismu­lui francez în li­teratură şi artă. întors în ţară, Alecsandri începe activitatea de cre­aţie ca scriitor­­cetăţean. Activi­tatea depusă de el pe tărîm­ politic şi social este oglindită şi în literatura din acea vreme, fapt pentru care este recu­noscut ca o personalitate proemi­nentă a timpului său. Valurile revoluţiei de la 1848 au constituit pentru Alecsandri ca­pitole luminoase ale vieţii lui. După înfrîngerea revoluţiei, re­fugiatul politic, redactează la Bra­şov împreună cu alţi moldoveni un program politic, preconizînd unirea ţărilor Române, împroprie­tărirea ţăranilor şi desfiinţarea privilegiilor boiereşti. Reîntors în ţară, ca secretar al comitetului revoluţionar, desfăşoară o activi­tate febrilă pentru dezrobirea ţiga­nilor. ,,Dintre toate misiunile o­­meneşti — scriă Alecsandri — cea mai nobilă este de a întinde o mînă prietenă naţiunilor căzute, care aspiră a se ridica în picioare şi a lua rînd printre celelalte na­ţiuni mari, glorioase şi puternice“. Optimist, cu un temperament echilibrat în momentul de bucurie şi de durere, scriitorul caută în natură pitorescul şi fiu grandiosul. In toată literatura sa Alecsan­dri prezintă influenţe romantice. Intrarea în literatură şi-o face cu o scriere în proză. Sub artele aspecte opera de început a scriito­rului este superioară celei care-i va urma. Nemulţumit de ceea ce „se pe­trece în nenorocita noastră ţară“ şi dezgustat de uneltirile burghe­ziei se retrage din viaţa politică. Popasurile la Mirceşti alter­nează cu călăto­rii in Apus, către sfîrşitul vieţii în­să renunţă la idealurile sale democratice, ac­cepted rolul de poet al curţii re­gale. Alecsandri a fost preocupat şi de probleme ale limbii literare. „Limba — spune poetul — este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, de­pozitul cel mai sacru lăsat de ge­neraţiile trecute şi care merită de a fi păstrate cu sfinţenie de gene­raţiile ce-l primesc". Autor a di­verse povestiri romantice, tablouri de moravuri, relatări de călătorie, piese de teatru Alecsandri se ma­nifestă ca un bun povestitor. Ca­racteristica principală a stilului prozei lui Alecsandri e simplitatea, cursivitatea. Sobrietatea şi verva şăgalnică sunt note ce caracteri­zează scriitorul. Mari merite are Alecsandri în valorificarea folclorului şi apăra­rea limbii literare. Operele lui V. Alecsandri stau astăzi la loc de cinste în antologia literaturii române. AUREL URZICĂ Cartea —prieten de nedespărţit Oamenii muncii­­dirt oraşul Tîr­­năveni îşi întăresc zi de zi prie­tenia cu cartea. De aceea şi biblio­tecile lor personale cresc de la o zi la alta. Despre ritmul de creştere al bi­bliotecilor personale şi cele sindi­cale vorbesc grăitor cifrele care exprimă depăşirea sarcinilor de desfacere a cărţii prin Librăria Noastră. De pildă în primul semestru al anului, la desfacerea cărţii prin fondul pieţii, planul a fost realizat în proporţie de 105 la sută. La această realizare şi-au adus din plin contribuţia desfacerea pentru bibliotecile personale, mai ales din cadrul întreprinderilor mari din oraş. La Combinatul chimic „Karl Marx“ prin preocuparea to­varăşei Feher Rozalia, pentru bi­bliotecile personale au fost vîndute cărţi în valoare de peste 3.700 lei. La Fabrica de cărămidă şi ţiglă „Fiercules“ tovarăşul Szabó Eme­­ric a difuzat cărţi în valoare de 3.800 lei, iar la Fabrica de gea­muri, în urma unei susţinute­­ acţiuni, prin tov. Szakács Elisa­beta, bibliotecile personale s-au îmbogăţit cu cărţi în valoare de peste 4.100 lei. De asemenea bibliotecile sindi­cale şi şcolare au cumpărat cărţi a căror valoare reprezintă o reali­zare a planului librăriei la fondul în afara pieţii, în proporţie de 144 la sută. Cele mai multe cărţi au fost cumpărate de biblioteca clubului de pe lîngă Combinatul chimic „Karl Marx“, în valoare de peste 4.000 lei, apoi de cea a fabricii de geamuri, în valoare de peste 1.600 lei şi a cooperativei „Griviţa Ro­şie“ Care şi-a împrospătat fondul de cărţi în valoare de peste 1.000 lei. DAN HASASIU _____ corespondent voluntar P­E SCURT • Cele 56 brigăzi ştiinţifice din regiunea noastră au făcut în tri­mestrul II 324 deplasări la care au participat peste 12.500 oameni ai muncii din fabrici şi de la sate. In cadrul acestor întîlniri s-a dat răspunsul la mii de întrebări puse de participanţi. • Filiala S.R.S.C. din Tg. Mu­reş în colaborare cu Direcţia re­gională a difuzării filmelor au organizat prezentarea în Staţiunile balneo-climaterice din regiune a mai multor filme documentare ca: „Din trecutul pămîntului“, „Ade­vărul despre om“. Filmele vor fi însoţite de scurte prezentări. Aproape 3.000 de cititori Multe şi frumoase acţiuni a în­­treprins­­ colectivul de muncă al Bibliotecii raionale din Reghin, pentru a populariza şi a ridica nu­mărul volumelor şi mai ales pen­tru atragerea a cît mai mulţi ci­titori. De la începutul anului şi pînă la 1 iulie, harnicul colectiv a organizat 9 vitrine şi 5 expozi­ţii de cărţi, 11 seri literare, 6 re­cenzii de cărţi şi a întreprins şi multe alte acţiuni de masă intere­sante, care au contribuit toate la creşterea numărului de cititori şi a cărţilor citite. Pînă la data de mai sus, numărul cititorilor s-a ridicat la 2.945, iar al cărţilor ci­tite la 29.041 volume. In prezent colectivul bibliotecii pregăteşte seri literare pe temele „Se schlimbă faţa ţării“, „Pagini din literatură despre ziua de 23 August" etc., organizează vitrine şi expoziţii de cărţi pentru a în­­tîmpina cu rezultate cît mai fru­moase ziua de 23 August. Cele 12 biblioteci de casă care funcţionează pe lîngă biblioteca raională cu 148 cititori şi cele 14 biblioteci comunale cu 8.367 citi­tori depun de asemenea o activita­te fructuoasă. Aşa de pildă, biblio­teca comunală din Corneşti numă­ră 969 cititori. Care în decurs de 6 luni de zile au citit 8.114 Cărţi. La fel şi bibliotecile săteşti, în nu­măr de 57, ţin în evidenţă 161 pes­te 10.460 cititori şi 82.073 Cărţi îm­prumutate. Dintre bibliotecile să­teşti cele mai fruffioase rezultate a obţinut până acum­ cea din Brea­ză, care în perioadă de mai sus a împrumutat celor 1.035 cititori 5.379 cărți. ALEXANDRU BAC­IU corespondent voluntar

Next