Steaua Roşie, iunie 1962 (Anul 11, nr. 129-154)

1962-06-01 / nr. 129

2 Sesiunile sfaturilor populare raionale Pentru continua sporire a producţiei vegetale şi animale La sesiunea Sfatului popular ra­ional Luduş au luat parte deputaţi şi invitaţi, preşedinţi de gospodă­rii colective, ingineri şi tehnicieni agricoli, directori de G.A.S. şi S.M.T., activişti de partid şi de stat, care au dezbătut şi aprobat planul de măsuri pentru înfăptui­rea sarcinilor ce izvorăsc din lu­crările sesiunii extraordinare a Ma­rii Adunări Naţionale şi ale lucră­rilor sesiunii Sfatului popular al regiunii Mureş-Autonomă Maghiară. Participanţii la sesiune au sub­liniat, printre altele, justeţea hotă­­rîrii luată de partid şi guvern cu privire la redistribuirea cadrelor de specialitate din agricultură, unde prezenţa inginerilor şi tehnicienilor agronomi a devenit o strictă nece­sitate. Ca urmare, lucrările de pre­gătire şi însămînţările de primă­vară s-au făcut în condiţiuni agro­tehnice superioare, iar întreţinerea culturilor se bucură de o asistenţă tehnică superioară. Principala pre­ocupare a lucrătorilor din agricul­tură este sporirea producţiei de ce­reale şi mai ales la grîu şi porumb. Unificarea celor 92 gospodării co­lective mici în 48 gospodării mari, puternice, a deschis largi posibili­tăţi de folosire cu maximum de efi­cienţă economică a terenului agri­col. Prin folosirea mai raţională a pămîntului, extinderea mecanizării lucrărilor, aplicarea metodelor a­­vansate şi a experienţei fruntaşilor se poate obţine o recoltă bogată la toate culturile. Lucrările sesiunii au scos în evi­denţă faptul că una din posibilită­ţile de bază ale agriculturii raionu­lui Luduş este lărgirea suprafeţelor cultivate cu cereale şi îndeosebi cu grîu şi porumb, plante tehnice, le­gume etc. In planul de măsuri s-a stabilit efectuarea de lucrări de combatere a eroziunii solului, de desecări a terenurilor mlăştinoa­se şi punerea în valoare a terenuri­lor slab productive. Pentru sporirea producţiei la hectar se prevede fo­losirea pe scară largă a îngrăşă­mintelor şi amendamentelor, mări­rea numărului de praşile la cultu­rile prăşitoare. Astfel, pe cele 24.855 hectare cultivate cu porumb pentru boabe se vor executa 3—4 praşile, iar la sfecla de zahăr cel puţin 4 praşile. Pe suprafaţa de 3.100 hectare cultivate cu porumb de înaltă productivitate s-a stabi­lit să se obţină o producţie de 5.000 kg porumb boabe la hectar. La grîu se vor obţine în medie 1.800 kg la hectar, iar la sfecla de zahăr cel puţin 20.000 kg şi la car­­tofi 14.000 kg la ha. *­­ Planul de măsuri prevede de a­­semenea, lucrări privind recolta a­­nu­lui viitor. In vederea ridicării fertilităţii solului, gospodăriile co­lective şi de stat vor transporta în cîmp mari cantităţi de gunoi de grajd pe care îl vor încorpora în sol o dată cu arăturile. Participanţii la sesiune au acor­dat o mare importanţă şi creşterii animalelor. Incepînd din acest an, în raionul Luduş, creşterea animale­lor în gospodăriile colective va cu­noaşte o puternică dezvoltare. La sfîrşitul acestui an, numărul bovine­lor în gospodăriile colective va a­­junge la 20.000 capete din care 8.171 vaci de lapte. In planul de măsuri s-a prevăzut de asemenea selecţia animalelor, taurine, porcine, ovine etc., şi asi­gurarea unor cantităţi corespun­zătoare de furaje. Pe păşunile şi fî­­neţele slab productive se prevede executarea unor lucrări complexe, cit şi îngrăşarea care să asigure sporirea producţiei de masă verde şi fîn la hectar. Cei prezenţi la sesiune au acor­dat o mare atenţie şi creşterii nu­mărului de porci. Numai în acest an, gospodăriile solective vor livra statului pe bază de contract 13.850 porci graşi. Pînă la sfîrşitul anului, numărul ovinelor va ajunge la pes­te 36­ 000 de oi. Un mare accent se pune pe sporirea oilor cu lînă fină și semifină. Sporirea numărului de păsări în gospodăriile colective precum și al coloniilor de albine sînt sarcini deosebit de importante pentru anii viitori, tuturor lucrăto­rilor din agricultură. S-au stabilit sarcini concrete şi în ceea ce priveşte asigurarea unor adăposturi bune pentru animale. Se vor construi grajduri pentru ani­male, saivane pentru oi, îngrăşăto­­rii pentru porci, magazii pentru cereale etc. Participanţii la sesiune şi-au ex­primat hotărîrea de a munci fără a precupeţi nici un efort pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al IlI-lea al partidu­lui precum şi măreţelor sarcini iz­­vorîte din lucrările sesiunii extra­ordinare a Marii Adunări Naţionale. SIMION POPA Suprafeţe tot mai mari de vii şi pomi fructiferi La cea de a Vll-a sesiune a Sfatului popular al raionului Tîr­năveni, la care au participat ală­turi de deputaţi peste 300 de in­vitaţi , preşedinţi ai comitetelor e­­xecutive ale sfaturilor populare comunale, preşedinţi de gospodarii colective, membrii consiliului agri­col raional, directorii gospodării­lor agricole de stat şi ai S.M.T.­­urilor, specialişti din agricultură, activişti de partid şi de stat, au dezbătut pe larg problemele lega­te de dezvoltarea agriculturii ra­ionului. Participanţii la lucrările sesiu­nii au scos în evidenţă rezultatele frumoase obţinute în raion în do­meniul consolidării economico-or­­ganizatorice a gospodăriilor colecti­ve mai vechi, paşii însemnaţi fă­cuţi pe această cale de către gos­podăriile tinere. Sesiunea a adop­tat un plan de măsuri concrete in vederea folosirii pe scară largă a posibilităţilor existente în raion, în vederea întăririi pe mai departe a unităţilor agricole socialiste. S-au analizat în profunzime pro­blemele privind sporirea producţiei la hectar, creşterea numărului de animale şi a productivităţii lor, creşterea păsărilor etc. ................»­In centrul dezbaterilor a stat insă viticultura şi pomicultural specifice raionului Tîrn­ăveni. Dis­cuţiile au arătat că in cursul anu­lui trecut, cu tot timpul nu tocmai favorabil culturii viţei de vie, re­colta medie de struguri a fost de 3.000 de kg la hectar. In planul de masuri adoptat de sesiune s-a prevăzut ca prin aplicarea între­gului complex de măsuri agroteh­nice înaintate să se obţină în­ a­­cest an 6.000 de kg struguri la hectar. Ţinind seama de posibilităţile create prin încheierea colectivizării agriculturii, de hărnicia colectiviş­tilor şi de priceperea lor, de con­diţiile de climă şi sol, sesiunea a stabilit sa extindă suprafaţa cul­tivată cu viţă de vie şi pomi fruc­tiferi cu încă 300 de hectare. In a­­cest scop, încă în toamna acestui an se vor efectua lucrări de te­­rasare şi desfundare pe o însem­nată suprafaţă de teren. In vede­rea asigurării gospodăriilor cu material săditor s-au creat pepi­niere la gospodăriile colective din Bălcani, Dîmbău, Şona, Zagăr şi Crăieşti. In vederea punerii în producţie a celor 3.000 de ha teren supus pericolului eroziunii în următorii ani, in planul de măsuri s-a stabi­lit că încă în anul viitor să se a­­menajeze pepiniere viticole pe o su­­p­raf­ață de­ 20 ha teren. Sesiunea a stabilit de asemenea să se spo­rească soiurile de struguri de ma­să, să se ia măsuri de combatere a dăunătorilor, să se efectueze a­rături şi să se planteze spaţiile dintre pomi şi altele. Acestea sunt doar cîteva din obiectivele planului de măsuri a­­doptat de sesiune. a­nunţ ! ■--------------------------- | La 1 iunie s-a deschis­­ stațiunea îneară hidrotermală­­ de la Praid .­La sfatul medicului, folosiţi apa termală recomanda- o tă pentru boli de reumatism, sciatică, spondiloză, her­ p­nie de disc etc. « Compoziţia chimică a apei:­­ CATIONI ( Calciu, magneziu, sodiu, potasiu, amoniu, fier. C­ANIONI Cloriţi, sulfaţi, bicarbonaţi, nitraţi. « Costul tratamentului: ? Baia termală la vană:lei 4 l Baia termală în comun slei 2,50 l Baia rece, ştrand: lei 2 ? Apa ţîşneşte de la adinei­mea de 2,600 m, avînd, tem»­i peratura 42°C. ^ Cantină la dispoziţie. Cazare: lei 6­­ Staţiunea se află în administrarea Salinei din Praid. , La cerere furnizăm informaţii prin poştă. k V 'V 'V rv» »Vi cxrf 'V »V «V 'V nu îV rx# Xi ^5 A­NUNŢ „I.L.B." Sovata-Bai ANGAJEAZA — un inginer constructor — un merceolog Condiţii: studii şi practică prevăzute de H.C.M. 1.053/1960. Cererile se pot depune la sediul întreprinderii pînă la 15 iunie 1962. Relaţii mai detailate se pot obţine la serviciul cadre al întreprinderii, telefon : 3. Combinatul de cauciuc sintetic şi produse petro­chimice ONEȘTI ANGMEAZA1 —Ingineri electricieni pentru staţii de exploatare şi reţele — Ingineri electronişti pentru aparate de măsură şi control —Maiştri electricieni pentru staţii de exploatare şi reţele —Maiştri pentru aparate de măsură şi control Pentru maiştri, angajarea se va face cu respecta­rea prevederilor H.C.M. nr. 1061/1959. c STEAUA ROȘIE Corespondenţii voluntari ne informează Colectiviştii din Jabeniţa, raio­nul Reghin, sub îndrumarea orga­nizaţiei de bază, sunt hotărîţi ca din primul an de muncă în gos­podăria colectivă să obţină recol­te cit mai bogate. Astfel, pe o su­prafaţă de 10 hectare au efectuat lucrările de pregătire a solului şi însămînţările la un înalt nivel agrotehnic pentru a obţine cel pu­ţin 5.000 de kg de porumb boabe la hectar în teren neirigat. Pe 20 de hectare cultivate cu porumb s-a însămînţat intercalat fasole şi dovleci, care vor aduce venituri suplimentare pentru colectivişti. (CIORBA IOAN) Veniturile gospodăriei agricole colective din Bahnea, raionul Tîr­­năveni, cresc an de an tot mai mult. Anul acesta, colectiviştii au prevăzut să realizeze venituri în valoare de 1759.245 lei. Izvorul principal al veniturilor îl consti­tuie livrarea către stat a unor cantităţi sporite de cereale, lapte, carne, etc. Anul acesta, de pildă, gospodăria valorifică pe bază de contract 4 vagoane de cereale, 150 de porci graşi, 700 de kg de caş, 702 kg de lină, 120.000 de litri de lapte şi mari cantităţi de alte produse. Numai din valorifi­carea bovinelor contractate şi a laptelui, gospodăria va realiza un venit de 279.000 de lei. (BÁLINT MIKLÓS) ★ Colectiviştii din Gurghiu, raio­nul Reghin, sînt hotărîţi să ridi­ce in scurt timp creşterea anima­lelor la nivelul unei ramuri prin­cipale de producţie. Pentru aceas­ta, o atenţie deosebită acordă asigurării adăposturilor necesare. Ei au fasonat şi transportat 74 de metri cubi de material lemnos pentru construirea unui grajd cu o capacitate de 100 de vite. Deoa­rece gospodăria a cumpărat un mare număr de vaci din cele pla­nificate, pînă la co­nstruirea graj­dului s-a amenajat in saivanul de oi spațiul necesar pentru 25 de vaci. (HUSAR LEON) ★ LENIN V. I. In vitr­inele librăriilor, 1903). Ediţia a II-a. (Ed. po­litică), 636 pagini — 12 lei, pergamoid. GHIOKUHIU-DEJ GH. Raport cu privire la încheie­rea colectivizării şi reorgani­zarea conducerii agriculturii prezentat la sesiunea extraor­dinară a Marii Adunări Na­ţionale — 27 aprilie 1962. (Ed. politică), 64 pagini — 0,75 lei. ★ ★ ★ Statutul sindicatelor din R.R.R. (Ed. politică), 80 pa­gini — 0,30 lei ADAM C. Pentru o producţie de 50.000.000 hl lapte. (Ed.. jjgli­­tică), 88 pagini­­« 1,10 Iei. BORDEIANU C. La 100 de hectare cel puţin 500—600 de păsări. (Ed. po­litică), 88 pagini — 0,30 lei. Opere complete — vol. 7.­­Septembrie 1902-septembrie In vederea recoltării finului şi păioaselor Concomitent cu lucrările de în­treţinere a culturilor, colectiviştii din Vidrasău, raionul Luduş, şi-au îndreptat eforturile spre pregăti­rea campaniei de recoltare a finu­lui şi cerealelor păioase. In această direcţie în primul rînd, ei au trecut la repararea drumurilor pentru a asigura buna ---------—dac desfăşurare a transportului. In scurt timp, două echipe de colec­tivişti conduse de Prodan Victor au transportat şi aşternut balast pe drumul Recea-Vidrasău, pe o distanţa de 1 km. TEODOR CHIŞU corespondent voluntar Avansuri băneşti Recent, la gospodăria agricolă colectivă din Suseni, raionul Re­ghin, a avut loc repartizarea de avansuri băneşti. Pentru fiecare zi­ muncă realizată de la începu­tul anului şi pînă la sfîrşitul lu­nii aprilie, colectiviştii au primit ——---------□□□□□-----------— cite 4 lei. Colectiviştii Pop Ioan, Luca Gheorghe, Székely Iosif şi alţii au primit cele mai mari su­me. ALEXANDRU BACIU corespondent voluntar Deputata Moldovan Ana este binecunoscută de către toţi cetăţenii din comună şi chiar şi de cei din satele înveci­nate. Pe oricine întrebi de dinsa, iţi vorbeşte cu multă pasiune şi căl­dură despre munca şi activitatea acestei femei trecută de anii tine­reţii, dar încă energică şi cu mul­tă putere de muncă. Din cuvintele oamenilor reiese dragostea şi res­pectul pe care i-l poartă toţi din sat, incepînd cu elevii din primele clase şi pînă la cei cu timplele al­be. Cum a cîştigat comunista Mol­dovan Ana stima şi încrederea oa­menilor? ... Atunci, în 1950, cînd s-au ales pentru prima oară deputaţi in sfa­turile populare, printre ei se numă­ra şi Moldovan Ana. Cetăţenii din Cuci nu s-au înşelat cînd au a­­les-o reprezentanta lor. Ea a lup­tat in tot timpul cu hotărîre pen­tru a răsplăti cinstea ce i s-a a­­cordat. Nici o clipă nu şi-a pre­cupeţit eforturile, a muncit cu per­severenţă pentru transformarea mo­dului de viaţă al consătenilor ei, împreună cu ceilalţi comunişti din comună a militat activ, lămurind oamenii să treacă pe drumul belşu­gului. Munca nu i-a fost zadarnică. La un an după istorica Plenară a C.C. al P.M.R. din martie 1949, la Cuci a luat fiinţă gospodăria a­­gricolă colectivă, care de atunci s-a dezvoltat vertiginos, in prezent fiind una dintre cele mai puternice gospodării din regiune. „De-abia acum începem bătălia cea mare — spunea comunista Mol­dovan Ana, colectiviştilor. De aici înainte trebuie să muncim mai bi­ne, in aşa fel ca să smulgem pă­­mintului roade mai bogate". Pe de­putată o găseşti întotdeauna în mijlocul femeilor, attt pe cimp cit şi la muncile de interes obştesc. Ca urmare a abnegaţiei cu care mun­ceşte, cetăţenii au ales-o reprezen­tanta lor in organul puterii de stat în fiecare legislaţie. Este şi o bu­nă gospodină. La sesiunile sfatului popular pune în discuţie propuneri­le şi cererile oamenilor, militează pentru înfăptuirea lor. De aseme­nea, trece des pe la şcoală pentru a se interesa cum învaţă copiii, sprijinind cadrele didactice in re­zolvarea eventualelor greutăţi ce se­ ivesc. Nu neglijează nici mun­cile de interes obştesc. Iniţiaţii­a ei ca In fiecare primăvară femeile să cureţe cele peste 400 de ha de păşune a rămas o tradiţie. Anul trecut, împreună cu colectivistele, a efectuat zeci de ore de muncă patriotică la asfaltarea şoselei na­ţionale, îşi ţine cu regularitate in­­tilnirile cu alegătorii din circum­scripţie, îi informează despre acti­­­vitatea ei. Chibzuiesc împreună ce probleme mai trebuie rezolvate şi cum se pot înfăptui in cel mai scurt timp. Lucrările ce nu le pot rezolva pe plan local, le aduce la cunoştinţa sfatului popular regional cu ocazia sesiunilor acestuia. In adunările organizaţiei de par­tid şi a gospodăriei colective, în­totdeauna face propuneri pentru dezvoltarea gospodăriei. De pildă, in urma Consfătuirii pe ţară a co­lectiviştilor, a propus ca in acest an, gospodăria să crească 3.000 de pui, arătînd concret ce venituri vor obţine în urma creşterii puilor. Propunerea a fost apreciată de toţi colectiviştii şi aprobată în unani­mitate. Din partea organizaţiei de bază răspunde de educarea femeilor din brigada legumicolă cărora le vor­beşte despre importanţa efectuării lucrărilor de bună calitate, despre hotărîrile conferinţei pe ţară a co­lectiviştilor, ale sesiunii extraordi­nare a Marii Adunări Naţionale, le recomandă ce anume să citeas­că şi le ajută să aplice în practică cele învăţate. Astfel, împreună cu tovarăşele ei de muncă au luptat pentru ca întotdeauna brigada lor să fie fruntaşă pe gospodărie, să-şi depăşească producţia planificată. Comunista Moldovan Ana, pe lin­gă toate preocupările cotidiene, gă­seşte timp şi pentru ridicarea nive­lului său politic, ideologic şi pro­fesional. In timpul iernii a luat parte la învăţămîntul de partid cît şi la cercul agrozootehnic situîn­­du-se printre cursanţii fruntaşi. Documentele recentei sesiuni a Marii Adunări Naţionale le-a stu­diat amănunţit, putind discuţii cu colectiviştii despre creşterea păsărilor, cultivarea legumelor, despre ceea ce trebuie să facă pen­tru a obţine rezultate tot mai bune. Este o însufleţită agitatoare în rîndurile colectiviştilor. I. HUSAR Pe uliţă dn comuna Certeze, raionul Oaş, regiunea Maramureş. (Foto: Agerpres). Din experienţa noastră în creşterea păsărilor Gospodăria agricolă colectivă din Şona, raionul Tîrnăveni, in baza condiţiilor de climă şi sol­ae care dispune, s-a specializat în cultura viţei de vie şi în creş­terea animalelor. In ultimul timp, sub îndrumarea organizaţiei de bază, colectiviştii de aici şi-au îndreptat eforturile spre dezvolta­rea creşterii păsărilor, ramură de producţie care s­-a dovedit extrem de rentabilă. In prezent, gospodăria colectivă deţine 600 de găini matcă. La sfîrşitul lunii martie, în scopul creşterii numărului de păsări, s-au cumpărat de la incubatoarele U.R.C.C. Tîrnăveni 1.500 de pui de o zi. Printr-o bună îngrijire şi hrănire, în timp de două luni, la acest efectiv de pui s-a înre­gistrat o mortalitate de numai 5 la mie. Iată ce metode aplicăm noi în creşterea puilor. Gospodăria colectivă nu dispu­ne de construcţii amenajate spe­cial pentru creşterea puilor. Ast­fel, aceşti pui au fost adăpostiţi în diferite încăperi aflate în in­cinta gospodăriei. Pentru a se asigura în aceste încăperi o tem­peratură uniformă şi constantă, pe pardosele am pus un strat de bălegar de cal, avînd o grosime de 7—8 cm, peste care s-a aşter­nut un strat de pleavă, asigurîn­­du-se prin aceasta producerea de microorganisme bogate în vitami­na B 12, atît de necesară creşterii puilor. încăperile au fost compar­timentate, puii fiind crescuţi în grupe de cîte 100. Temperatura în încăperi s-a rea­lizat prin folosirea sobelor obişnu­ite. Pentru ventilaţie, la 30 de metri pătraţi de pardoseală s-a asigurat un geam deschis de 1 m­p prevăzut cu tifon. Din două în două zile încăperile au fost dezinfectate cu lapte de var. Raţia puilor a fost compusă din amestecuri de făină cernută de porumb şi de orz. Tot la 25 de pui s-a dat şi un ou fiert. Coaja de ou s-a uscat şi pisat, administrîndu-se şi ea în raţie. Puii au primit şi brînză de vacă, iar în loc de apă au primit zer. Din raţia zilnică a puilor, care s-a administrat în 7—8 tainuri, n-a lipsit nici nutreţul verde (tri­foi şi lucernă). In raţia puilor a fost introdusă şi drojdia de bere, precum şi untura de peşte. La vîrsta de 5 zile, puii au fost vac­­cinaţi antipestos aviar, prin pică­turi în ochi. Acest lucru a fost re­petat la 21 de zile şi se va face şi la vîrsta de 3 luni. Prin apli­carea acestui complex de măguri noi am reuşit să asigurăm baza de producţie a sectorului avicol din cadrul gospodăriei. IOAN ORDEANU inginer zootehnist la G.A.C. Şona ----CD---­ P.T.T.IR. Iernut în local nou De curînd, Oficiul poştal din comuna Iernut, raionul Luduş, s-a mutat într-un bloc nou cons­truit în centrul comunei. — Condiţiile în care lucrăm a­­cum — îmi spune tovarăşul Tru­­ţa Filon, dirigintele poştei, au făcut ca şi rezultatele muncii noastre să fie mai frumoase. Astfel, în acest trimestru, la ve­nit poştal, sarcinile le-am realizat în proporţie de 101 la sută, iar la presă in proporţie de 125 la sută. MARIA HENTEŞ corespondent voluntar VINERI 1 IUNIE TG. MUREŞ Roşită rulează la cinematograful N. Bălcescu. Primele încercări, se­riile I—II : Progresul. Te iu­besc viaţă!: Steagul roşu. Spectatori in ofsaid : Tineretului. Mecanicul conducea trenul: Mun­citoresc. Lumină la fereastră: Do­ja Gh. Cielito Lindo. In parcul „Lázár Ödön“: GHEORGHIENI Pînze purpurii: 7 Noiembrie LUDUŞ Taina cetăţii : 30 Decembrie MIERCUREA CIUC Austerlitz: Doja Gh. ODORHEI Cinci zile şi cinci nopţi: Mun­citoresc REGHIN Săritură în zori: Victoria TÎRNĂVENI Puştiul rulează la cinematogra­­ful 23 August TOPLIŢA Cer senin: Muncitoresc Teatrul de stat din Tg. Mureş prezintă vineri 1 iunie, la orele 20, comedia „Nunta la castel“ de Sütő András. VINERI 1 IUNIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul I: 5,10 — Emisiunea pentru sate: Din experienţa fruntaşilor: Pregătiri în vederea recoltărilor de vară; 8,30 — Cîntă ansambluri de copii din lumea întreagă; 9,00 — Muzică uşoară; 9,20 — Frag­­mente din opera ..Capra cu trei iezi“ de Alexandru Zirra; 10,08 — Cîntece şi jocuri populare din Banat; 11,03 — Muzică de estra­dă; 11,30 — Duete din operete; 12,10 — Suita simfonică în trei părţi de Dinu Lipatti; 12,40 — Melodii populare romîneşti; 13,10 — Concert de prînz; 14,00 — Val­suri; 14,30 — Muzică populară romînească şi a minorităţilor na­ţionale; 16,15 — Vorbeşte Mosco­va; 17,15 — Melodii populare so­vietice; 17,30 In slujba patriei; 18,00 — Muzică uşoară; 18,30 — Cronica economică; Cadre bine pregătite pentru agricultură; 19,00 — „Seară Caragiale“ prezentată de actori amatori; 20,40 — Con­cert ghicitoare; 21,15 — Jurna­lul satelor; 21,40 — Muzică popu­lară romînească. Programul II: 12,15 — Cîntece şi jocuri populare de pe întinsul patriei; 12,40 — Concert de estradă; 14,03 — Muzică uşoară romîneas­că; 14,30 — Lucrări inspirate din­ viaţa copiilor. Suita simfonică „Zile de vacanţă“ de Laurenţiu Profeta; 15,00 — Din muzica po­poarelor; 15,35 — Actualitatea în­ ţările socialiste; 18,05 — Melodii populare romîneşti; 18,29 — Ci­clul „George Enescu compozitor“. Suita inedită în şapte părţi pen­tru pian; 19,00 — Interpreţi so­vietici de muzică uşoară; 19,30 — Teatru la microfon; „Năpasta“ de I. L. Caragiale; 21,15 — Cîntece de pace şi prietenie; 22,00 — Mu­zică populară romînească. TG. MUREŞ. 5—5,30 in limba romînă. Tribuna G.A.C. — Cores­pondenţe, muzică. 5,30—6 în lim­ba maghiară: Muzică uşoară — Pentru dezvoltarea şeptelului — Jocuri populare. 14,30—15 în lim­ba maghiară ; Jurnalul corespon­denţilor din Întreprinderi — Mu­zică populară —­ Carnet de repor­ter. 17—17,30 în limba romînă ; Mozaic radiofonic. 17,30—18,30 în limba maghiară. Cu microfonul prin întreprinderile sighişorene — Cîntă taraful Bambo Gábor — Din viaţa culturală a unei între­prinderi — Muzică simfonică. —CIO—• ★ PROBM înmftTHMi — aia oufmuti — • OIZAtMAtf A­­­O PBh MCTlVi ItAli • iha mi aoMlNitt lOCtA. USTI CU finit NIANGA. JATI DIN ASIA • AMANTA IMPOTIIVA »la otesuiui • DIPtOMATO NAZISTI fl OS OIOMATIA »OM­UIUI 3 O«). •'»* "M C»ty »· tîÂifsji ===e*TFU?=* ·d‘î Pentru următoarele două zile : Vreme instabilă, favorabilă aver­selor de ploaie însoţite de descăr­cări electrice. Izolat, condiţii favo­rabile căderii grindinei. Tempe­ratura variabilă, noaptea va fi cu­prinsă între 6—13 grade, iar ziua între 20—24 grade. Vint potrivit din vest şi n­ord-vest.

Next