Steaua Roşie, iunie 1962 (Anul 11, nr. 129-154)

1962-06-12 / nr. 138

­in instructaj util Avînd din vedere că în această perioadă în cultura mare ci­ şi în grădina de legume, vii şi livezi, trebuie combătute o serie de boli şi dăunători, Consiliul agricol al raionului Tg. Mureş a organziat sîmbătă 9 iunie, un folositor instructaj privind problema protecţiei plantelor. Instructajul a avut loc la S.M.T. Tg. Mureş cu participarea inginerilor gospodăriilor colective din raion. Nagy Ştefan, membru al Consiliului agricol raional şi inginer la G.A.C. din Călugăreni, a ţinut un referat privind metodele de combatere a diferitelor boli şi dăunători. In urma acestui referat, cu concursul mecanizatorilor de la S.M.T., s-au făcut numeroase demonstraţii practice, privind modul de funcţionare şi reglare a diferitelor maşini ce se folosesc în protecţia plantelor. Recomandăm ca asemenea instructaje sa se organizeze în toate raioanele regiunii, deoarece o dată cu trecerea în gospodăriile colec­tive a agronomilor din S.M.T. și a celor din fostele secții agricole, (care s-au ocupat cu protecția plantelor), combaterea dusmanilor plantelor cultivate rămîne în sarcina inginerilor agronomi din G.A.C. Ei vor fi aceia care în viitor vor conduce toate acţiunile de protecţie a plantelor şi vor răspunde direct de toate tratamentele aplicate culturilor. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA !­m. ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA Anul XI, Nr. 138 (1.323) Marți, 12 iunie 1962 | 4 pagini, 20 bani Muncă rodnică la GAC. luduş Se încheiase încă o zi de lucru. O zi de rodnică activitate în­ în­trecerea pentru recolte cit mai bo­gate. Seara tîrziu, la sediul gos­podăriei, agricole colective­­se adu­naseră brigadieri șefi de echipe, colectiviști în frunte cu inginerul agronom Boris Dubovanschi. Rînd pe rînd brigadierii prezin­tă situaţia lucrărilor efectuate în acea zi. Inginerul gospodăriei no­tează cu luare aminte fiecare ci­fră. — In gospodăria noastră între­cerea se desfăşoară pe toate fron­turile , în cultura mare, în zooteh­nie, în construcţii — mă informea­ză inginerul agronom. Griul privit pe suprafaţa de 610 hectare arată minunat; unele par­cele au dat în spic. Prima­­praşilă la sfecla de zahăr şi răritul s-a terminat pe întreaga suprafaţă de 170 de hectare. S-a executat pri­ma praşilă şi la cartofi pe 28 hectare, la floarea-soarelui pe 46 hectare. Colectiviştii au plantat în timpul optim 15 hectare cu tutun şi 24 hectare cu legume. Pînă în prezent gospodăria a livrat mari cantităţi de ridichi, gulii şi salată, realizînd un venit de peste 12.000 lei. Faţă de alţi ani, colectiviştii de aici cultivă cinepă pentru fuior­i pe o suprafaţă de 65 hectare şi au în­­sămînţat intercalat printre porumb 234 hectare cu fasole şi 201 hec­tare cu dovleci. De asemenea ei cultivă pe 11 hectare fasole în­ cul­tură pură. Pînă în prezent s-au cosit 5 hec­tare cu­­sparcetă, 10 ha cu trifoi şi 16 hectare de lucernă. un vie s-a executat sapa mare pe 34 hec­tare. In timp ce pe cîmp se duce o luptă însufleţită pentru executa­rea la timp a lucrărilor de între­ţinere a culturilor, colectiviştii din brigada zootehnică se preocupă îndeaproape de sporirea efectivelor de animale şi mărirea productivi­tăţii acestora. Numărul bovinelor a crescut de pildă, la 693 capete, din care 168 vaci cu lapte. De a­­semenea numărul porcilor s-a mă­rit în acest an la 624 capete, iar al oilor la 1.507 capete. Sectorul avicol a cunoscut de asemenea o mare dezvoltare. In prezent gos­podăria deţine peste 3.000 de pui. O importanţă, deosebită se acor­dă aici şi executării construcţiilor, zootehnice. Recent a fost termina­tă construcţia unei puterniţe mo­derne, cu o capacitate de peste 3.200 de pui. In­ prezent colectiviş­tii se preocupă de pregătirea ma­terialelor necesare pentru construi­rea unui garaj pentru autocamioa­ne, o maternitate pentru porci cu o capacitate de, 100 scroafe şi o ingraşătorie pentru 1.000 de porci. Dragostea şi priceperea colecti­viştilor îndrumaţi de orgai­izaţia de partid, sprijinul acordat de con­siliul de conducere,­ (preşedinte Fanea Tănase) şi de inginerul gospodăriei Boris Dubovanschi, constituie chezăşia, obţinerii de succese în­­toate domeniile de acti­vitate. SIMION POPA Muncă întensă la Bălcaeiu Harnicii colectivişti din Bălcaeiu, raionul Tîrnăveni, îndrumaţi în permanenţă de organizaţia de par­tid, obţin zi de zi noi succese in muncă. Plivitul griului s-a terminat de mult şi în bune condiţiuni pe cele 175 ha. La sfecla de zahăr, floa­rea-soarelui şi cartofi s-a executat şi praşila a doua. Praşila întîi la porumb pe cele 124 ha s-a termi­nat, iar în prezent se execută praşila a doua. DEAC ARON corespondent voluntar La Glodeni şi Pâcureni Colectiviştii din Glodeni şi Pă­­cureni sunt uniţi într-o singură gospodărie mare şi puternică. De la bun început ei au hotărît să obţină recolte bogate la toate cul­turile. Folosind din plin timpul priel­nic, ei au terminat într-un timp scurt prima praşilă la porumb pe cele 294 de hectare, la sfeclă pe 125 ha, iar la cartofi pe 50 ha. Paralel cu aceste lucrări, ei au plantat roşii, ceapă, ardei, vine­te, etc. In prezent praşila a doua la po­rumb, cartofi şi sfeclă de zahăr este în toi. ALEXANDRU BARATOSI corespondent voluntar Pentru 5.000 kg porumb boabe la hectar Numeroase gospodării colective din­­raionul Luduş cultivă pe su­prafeţe întinse porumb dublu hi­brid, în scopul obţinerii unei pro­ducţii de 5.000 kg boabe la ha. Printre acestea se numără şi G.A.C. Dileul Vechi. O mare atenţie se acordă întreţ ţinerii acestei culturi. Pînă în pre­sent s-a aplicat o lucrare cu sapa rotativă, după care s-a făcut în­­grășarea suplimentară aplicîn­­du-se cîte 100 kg azotat de amo­­liu și 150 kg superfosfat la ha. MARIA PORCILĂ corespondent voluntar In vederea îmbogăţirii cunoştin­ţelor colectiviştilor, la căminul cultural din Valea Largă au fost ţinute o serie de conferinţe, ca de pildă: „Culturi intercalate pe în­treaga suprafaţă cultivată cu po­rumb“, „Cultura sfeclei de zahăr, bun izvor de venituri“ etc. ILIE VLASA şi PAVEL CENON =1---------- CONFERINȚE PENTRU COLECTIVIȘTI LA GOSPODĂRIA COLECTI­VA DIN SINMARTIN-CIUC HOLDELE ALT DAT IN SPIC. In numărul da azi — Sport (pag. a 2-a). — Beneficiile — indice sintetic a! muncii colective şi al bu­nei gospodăriri (pag. a 3-a). — Şedinţa Consfătuirii repre­zentanţilor ţărilor din C.A.E.R. (pag. a 4-a). Lucrările apicole - la timp și de bună calitate! In grădina de legume Paralel cu lucrările de întreţi­nere a culturilor, membrii gospo­dăriei colective „Vasile Roaită“ din Petelea, raionul Reghin, des­făşoară o muncă însufleţită şi în grădina de legume. Astfel, în nu­mai cîteva zile, brigada legumico­lă condusă de brigadierul Breja Petru a plantat un număr de 73.000 fire gogoşari şi ardei graşi, 14.000 fire varză timpurie etc. Pe o suprafaţă de 0,92 ha s-au plantat roşii timpurii, pe 1,40 ha roşii de toamnă, iar pe aproa­pe 2 ha s-au insăminţat castraveţi şi ceapă. Lucrările de întreţinere a cultu­rilor din grădina de legume se e­­xecută în bune condiţiuni, termi­­nîndu-se praşila întîi la­ pepeni şi castraveţi, iar la fasole pe 3,38 ha. Cele mai frumoase rezultate în executarea la timp a lucrărilor din grădină le-a obţinut echipa condu­să de Luca loan.­­ Renumele covoarelor orientale lucrate de harnicele muncitoare de la întreprinderea „Lázár Ödön" din Tg.Mureş este bine­cunoscut in toată ţara cit şi peste hotare■ Modelele noi, ori­ginale, in culori vii şi înalta calitate au făcut ca covoare­le ce poartă marca acestei în­treprinderi să fie tot mai mult căutate. Un aport preţios la obţinerea acestui succes îl au şi price­putele desenatoare, creatoare de noi şi variate modele, de sub al căror penele se materializea­ză de fapt forma noilor produse. Imbinînd armonios fantezia cu talentul, creatoare de mode­le pentru covoare Husar Irina­­ a devenit o adevărată artistă.­­ Bogăția de culori și simetria I formelor ce le dă modelelor sa­­­le, au situat-o printre cele mai­­ bune desenatoare din intreprin­ I dere. Despre valorificarea superioară şi complexă a masei lemnoase Pentru că s-a mai discutat — şi nu puţin — despre creşterea utili­zării fagului, folosirea mai înaltă şi complexă a lemnului,­ valorifica­rea diferitelor specii de lemn, aşi vrea să arăt şi eu în cîteva cuvin­te ce posibilităţi noi mai există în întreprinderea noastră în acest domeniu și cauzele care frînează­ utilizarea complexă a lemnului, înainte de a trece la aceasta să vedem care sunt sarcinile trasate de Congresul al IlI-lea al P.M.R., industriei forestiere. In anul 1965, se arată în Directivele Congresului dintr-un m­c de masă lemnoasă trebuie să se obţină produse cu­ o valoare de 80 la sută mai mare decât în 1959. Deşi unii dintre tovarăşii mei de muncă afirmă că această sarcină se va putea îndeplini numai în ur­ma intrării în exploatare a noilor combinate de industrializare a lem­nului, părerea mea este că în ac­tualele condiţii (mecanizarea ex­ploatării şi transportului, metode noi de muncă) şi prin perfecţio­narea pe mai­ departe a acestora, putem obţine deja o astfel...ae va­loare. La baza afirmaţiilor mele stau următoarele: Să luăm lemnul de fag şi să comparăm rezultatele obţinute pînă în prezent. In anul 1959, anul de bază, am obţinut următoarele re­zultate: In lumina sarcinilor trasate de Congresul al Ill-lea, I. F.-ul Sova­ta va trebui ca pînă în 1965 să ri­dice valoarea unui m­c cu 155,07 X 1,80 - 279,13 lei. Pentru rea­lizarea acestei valori trebuie să ţinem cont de doi factori impor­tanţi: 1. Prin îmbunătăţirea calită­ţii produselor să ridicăm indicele de utilizare a lemnului de lucru şi 2. valorificarea mai superioară a produselor secundare. Stabilind judicios capacităţile şi posibilităţile existente, colectivul întreprinderii forestiere din Sova­ta, îndrumat permanent de organi­zaţia de partid, desfăşoară o însu­fleţită luptă pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de mai sus. In lumina hotărîrilor Con­gresului al IlI-lea am obţinut re­zultate valoroase. Din cifrele tabe­lului de mai sus rezultă că numai îr. 4 luni din acest an, prin ridica­rea indicelui de utilizare a lemnu­lui de lucru, valoarea unui mea crescut cu 32,9 la sută faţă de 1959. Se pune însă întrebarea: ce po­sibilităţi mai sunt pentru creşterea valorii cu 47,1 la sută, respectiv cu 73,13 lei , pentru a atinge sarcina stabilită pentru întreprin­derea noastră? Părerea mea este că sunt mai multe posibilităţi. Trebuie acordată toată atenţia supravegherii stricte a tăierii arborilor în rînd. De ase­menea, o importantă mare are va­lorificarea deşeurilor din exploa­tare (snopi de crăci), a deşeurilor din industrializare (la confecţio­narea diferitelor tipuri de lăzi) şi a rumeguşului. Valorificarea mai superioară a acestora va crea po­sibilitatea ridicării valorii m­o cu 52 lei. Diferenţa de 21,13 lei (73,13 — 52 =­ 21,13), se va putea rea­liza prin reducerea cantităţii de lemn de foc şi creşterea produc­ţiei de mangal. Un factor care condiţionează în­să obţinerea celor arătate mai sus este continua reducere a preţului de cost al produselor. In concluzie deci, avem posibi­litatea pentru îndeplinirea sarci­nii trasate de partid. Garanţia cea mai sigură este continua ridicare a nivelului cunoştinţelor profesio­nale ale muncitorilor noştri şi ho­­tărîrea lor de a obţine noi şi noi succese. Am arătat la început că mai a­­vem şi greutăţi care împiedică va­lorificarea superioară şi complexă a masei lemnoase. Este vorba în primul rînd de slaba calitate a scu­lelor pe care le avem la dispoziţie. Cu tapine fabricate de întreprinde­rea „Partizanul“ din Timişoara, pile de întreprinderea „Elastic“ din Sibiu, joagăre manuale şi pînze de gater fabricate de I.R.U.M. Si­biu, a căror calitate lasă mult de dorit, nu se poate depăși produc­tivitatea fizică planificată și nici prețul de cost nu poate fi redus substantial. In al doilea rînd, deşi am apelat la C.F.R. Tg.Mureş, nici pînă as­tăzi nu a acceptat să transporte o mare cantitate de rumeguş care este depozitat la Cîmpul Cetăţii. Avem cunoştinţă că Fabrica de că­rămizi şi ţigle din Feldioara la ar­derea în cuptoare foloseşte rume­guş în loc de lemn (ceea ce aduce o importantă economie de lemn) în­să C.F.R.-ul sub pretext că trans­ported rumeguş nu poate realiza sarcina statică pe vagon, refuză să transporte acest combustibil la Fel­­dioa­ra. In al treilea rînd vreau să adre­sez cîteva cuvinte și întreprinderii „Combustibilul“ din regiunea noas­tră. Intensificarea luptei pentru va­lorificarea superioară a masei lem­noase atrage după sine reducerea consumului de lemne de foc, ceea ce poate fi completată cu punerea în vînzare a snopilor de crăci şi a deşeurilor provenite de la industria­­lizare. întreprinderea „Combustibi­lul“ a rezolvat deja comercializa­rea snopilor de crăci şi a deşeurilor în dimensiuni lungi. Dar nu a asi­gurat încă valorificarea deşeurilor mărunte. Cred că în această privin­ţă conducerea întreprinderii trebuie să acorde o mai mare atenţie. BÉLA ERDŐS * tehnician principal la I. F. Sovata Indice de utilizare Valoarea Iei în procente Sortimente 1959 4 ,uni din 1956 4 ,uni din 1962 1962 — Bușteni de derulaj 2,10 6,23 4,20 12,46 — Bușteni pentru cherestea 29,70 46,02 72,27 112,24 — Lemn de lucru 4,00 3,97 8,00 7,94 — Labde industriale 2,10 10,39 4,50 16,62 — Mangal 15,00 18,39 12,90 15,82 — Lemn de foc 47,10 15,00 27,32 8,70 — Valorificarea produselor secundare — — 25,88 32,22 TOTAL: 100,00 100,00 155,07 206,00 Maşini noi, productivitate sporită Colectivul Fabricii de piei şi mănuşi „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş a pus în ultimul timp în funcţiune o serie de maşini noi şi moderne. Printre acestea se nu­mără maşina de seruit piele, pre­văzută cu un dispozitiv de oprire foto-electric, o maşină de măsurat suprafeţe prin integrare­a pielei; o altă maşină de perforat pentru ornamentarea mănuşilor, prin ca­re productivitatea muncii la a­­ceastă fază de lucru creşte cu 30 la sută SFÎRŞIT DE SAPTAMÎNA LA TG. MUREŞ Să sperăm că s-a sfirşit cu valul de frig propagat­ in Europa, dinspre ţările scandinave, datorită unei scăderi puternice de presiune in bazinul oriental al Mării Medite­­rane, şi că primăvara vom putea-o gusta ca de fiece dată, în toată mă­reţia ei. De două zile soarele a început să se strecoare din nou prin ramurile împodobite în veş­­mînt verde, parfumat. E sfirşit de săptămină, încotro să pleci? Cum să-ţi petreci timpul mai plăcut? Se pare că acestor întrebări tîrgu­­mureşenii le găsesc uşor rezolva­rea, încă de dimineaţă, motocicle­te, multe motociclete ieşeau din oraş pe cele cîteva şosele asfal­tate. Aici, la Tg.Mureş, se pare că sunt cele mai multe motociclete în raport cu populaţia şi de obicei oamenii se cunosc. Se puteau auzi la tot pasul aceleaşi dialoguri: — încotro? — La Cluj, la meci! — La Bor­sec! — La Bicaz! — La Sovata! Ar fi greu de stabilit numărul celor ce se îndreptau în acea di­mineață de iunie spre locuri mereu înnoite, care atrag vizitatori de pretutindeni ca un uriaş magnet. In acele locuri sunt organizate și nenumărate excursii in comun. Aproape 50 de muncitori de la în­treprinderea „Encel Mauriciu" au plecat cu un autobuz O.N.T. la La­cul Roşu, Bicaz şi Borsec. I.R.T.A. Tg.Mureş a pus la dispoziţia O.N.T.-ului alte 4 autobuze pentru un mare grup de tineri care au plecat spre Homorod. Aproape 300 de tirgumureşeni erau prezenţi dis­­de-dimineaţă pe peronul gării din Tg.Mureş pentru a pleca la Cluj. Dar nu numai în excursie se poa­te petrece timpul plăcut, reconfor­tant. In oraş încă de dimineaţă, în parcul sportiv „Voinţa", un nume­ros public a asistat la finala de handbal în şapte, interşcolară, şi la intîlnirea de handbal feminin din categoria A intre C.S.C. Mureşul şi S.S­ E. Petroşeni. La ora II, in sala mare a Casei de educaţie sanitară, in faţa unui numeros auditoriu, s-a ţinut con­ferinţa „Compoziţia şi importanţa apelor minerale din Transilvania". La Şcoala medie „Al. Papiu Ila­­rian" a avut loc închiderea festi­vă a anului şcolar la clasele I—IV. Sala festivă, a fost neincăpătoare. Părinţii au venit să asiste la fru­mosul program artistic prezentat de elevi. Şi la alte şcoli din oraş a avut loc închiderea cursurilor la clasele I—IV.. . . . . La biblioteca regională, în sala de lectură, sunt mulţi studenţi. Da. Sunt în sesiune. Ii lăsăm. Trecem prin faţa Institutului pedagogic de 3 ani. La geamuri animaţie■ In­trăm. La poartă primire rece. De­legaţia... explicaţii de rigoare .. Urcăm, scările. In faţa cîtorva uşi studenţii sunt emoţionaţi. Aflăm cîteva rezultate. La grupa 212 sec­ţia fizică-chimie anul I, secţia ma­ghiară, studenţii Ambrus Roza, In­­cze István, Szakács Irén şi alţii au primit nota 10 la fizică. Bravo lor! La socialism ştiinţific dau e­­xamen cei din grupa 211 anul I fizică-chimie. Pe uşă iese studentul Alexandru Molnár, vesel. — Cit ai primit? — 10... şi faţa lui Molnár radia­ză de bucurie. Tot 10 au luat şi Doina Iancu şi Maria Oprişor şi alţii. Atmosferă sărbătorească. Co­misia de examinare e mulţumită. S-a învăţat bine în acest an. E adevărată sărbătoare. Să-ţi vezi concretizată munca pe un an întreg şi încă in ce fel... Se cuvine deci ca azi să mergem să ne dis­trăm... Şi seara, in sala mare de spectacole a Palatului culturii, ochii multor studenţi din cei pe care i-am găsit emoţionaţi pe coridoare, sunt acum atraşi din ce in ce mai mult de conflictul minunatei come­dii „Cred în tine", prezentată de renumitul colectiv de teatru ce poartă numele regretatei actriţe Lucia Sturdza Bulandra. ■ Pretutindeni, oamenii muncii din oraşul nostru petrec plăcut. Mulţi umplu sălile cinematografelor, ale grădinilor de vară. Alţii se îndreap­tă spre platoul Corneşti — loc pi­toresc, prin frumuseţea covorului floral, in ale cărui coordonate intră şi oraşul ca un ocean feeric scăl­dat in Lumini. AUREL URZICA — întreprinde­rea industrială de stat „Frigocom" din Capitală. Mecanicul mon­­tor Iliu Vasile, fruntaş in produc­ţie împreună cu C.T.C. Ambrus Francisc, fac o ultimă verificare a agregatelor fri­­gori­fere M. A. 10 și M. V. 10, îna­inte de expediere. (Foto: Agerpres-N. Bonar)­ ­□□□□■ In Intimpinarea Conferinţei naţionale a femeilor In intimpinarea apropiatei Conferinţe naţionale a femeilor din R.P. Romînă se intensifică activitatea pe tărim obştesc a femeilor. In întreaga ţară au participat la diferite acţiuni de folos obştesc aproape două milioane de femei care au efectuat peste 6.200.000 ore de muncă patriotică. Economiile realizate pe această cale în bugetele sfaturilor populare se cifrează la aproape 17 mi­lioane lei. Peste 2.000 de străzi din Capitală au fost luate în grijă de comisiile de femei pentru întreţinerea curăţeniei şi buna lor gospo­dărire. Femeile din cartierul Militari au amenajat prin mijloace pro­prii sere din care se împrospătează cu flori spaţiile verzi din cartier. In regiunea Banat, femeile au plantat în primăvara aceasta 350.000 de pomi, în frunte situindu-se cele din raioanele Bozovici şi Caransebeş. In regiunea Bacău, numeroasele consfătuiri cu locatarii din noile blocuri, organizate din iniţiativa comisiilor de femei din ora­şele Bacău, Oneşti, Roman, Piatra Neamţ, au contribuit la buna întreţinere a locuinţelor. In raioanele Rădăuţi, Vatra Dornei, Fălticeni, au fost antrenate la muncă patriotică peste 42.000 de femei de la sate, care au curăţat de spini o suprafaţă de 4.500 hectare izlaz. Sute de femei din regiunea Cluj participă activ la munca echi­pelor de control obştesc pe lingă unităţile de producţie şi desfa­cere a piinii şi unităţile comerciale de stat. ★ Realizările obţinute de femeile din Porceşti, în cinstea Confe­rinţei naţionale a femeilor, sunt dintre cele mai lăudabile. In frunte cu deputata Bartha Susana, preşedinta comitetului comunal al fe­meilor, colectivistele din acest sat au amenajat în faţa căminului cultural două parcuri în care au plantat trandafiri precum şi alte nori. Valoarea acestor lucrări, efectuate prin muncă patriotică de către harnicele femei din Porceşti trece de 4.000 de lei. De asemenea, la îndemnul colectivistei Precup Rafila femeile din Porceşti au participat şi la acţiunea de adunare a plantelor medicinale, predînd peste 40 kg de flori şi alte plante.

Next