Steaua Roşie, iunie 1962 (Anul 11, nr. 129-154)
1962-06-12 / nr. 138
in instructaj util Avînd din vedere că în această perioadă în cultura mare ci şi în grădina de legume, vii şi livezi, trebuie combătute o serie de boli şi dăunători, Consiliul agricol al raionului Tg. Mureş a organziat sîmbătă 9 iunie, un folositor instructaj privind problema protecţiei plantelor. Instructajul a avut loc la S.M.T. Tg. Mureş cu participarea inginerilor gospodăriilor colective din raion. Nagy Ştefan, membru al Consiliului agricol raional şi inginer la G.A.C. din Călugăreni, a ţinut un referat privind metodele de combatere a diferitelor boli şi dăunători. In urma acestui referat, cu concursul mecanizatorilor de la S.M.T., s-au făcut numeroase demonstraţii practice, privind modul de funcţionare şi reglare a diferitelor maşini ce se folosesc în protecţia plantelor. Recomandăm ca asemenea instructaje sa se organizeze în toate raioanele regiunii, deoarece o dată cu trecerea în gospodăriile colective a agronomilor din S.M.T. și a celor din fostele secții agricole, (care s-au ocupat cu protecția plantelor), combaterea dusmanilor plantelor cultivate rămîne în sarcina inginerilor agronomi din G.A.C. Ei vor fi aceia care în viitor vor conduce toate acţiunile de protecţie a plantelor şi vor răspunde direct de toate tratamentele aplicate culturilor. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA !m. ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA Anul XI, Nr. 138 (1.323) Marți, 12 iunie 1962 | 4 pagini, 20 bani Muncă rodnică la GAC. luduş Se încheiase încă o zi de lucru. O zi de rodnică activitate în întrecerea pentru recolte cit mai bogate. Seara tîrziu, la sediul gospodăriei, agricole colectivese adunaseră brigadieri șefi de echipe, colectiviști în frunte cu inginerul agronom Boris Dubovanschi. Rînd pe rînd brigadierii prezintă situaţia lucrărilor efectuate în acea zi. Inginerul gospodăriei notează cu luare aminte fiecare cifră. — In gospodăria noastră întrecerea se desfăşoară pe toate fronturile , în cultura mare, în zootehnie, în construcţii — mă informează inginerul agronom. Griul privit pe suprafaţa de 610 hectare arată minunat; unele parcele au dat în spic. Primapraşilă la sfecla de zahăr şi răritul s-a terminat pe întreaga suprafaţă de 170 de hectare. S-a executat prima praşilă şi la cartofi pe 28 hectare, la floarea-soarelui pe 46 hectare. Colectiviştii au plantat în timpul optim 15 hectare cu tutun şi 24 hectare cu legume. Pînă în prezent gospodăria a livrat mari cantităţi de ridichi, gulii şi salată, realizînd un venit de peste 12.000 lei. Faţă de alţi ani, colectiviştii de aici cultivă cinepă pentru fuiori pe o suprafaţă de 65 hectare şi au însămînţat intercalat printre porumb 234 hectare cu fasole şi 201 hectare cu dovleci. De asemenea ei cultivă pe 11 hectare fasole în cultură pură. Pînă în prezent s-au cosit 5 hectare cusparcetă, 10 ha cu trifoi şi 16 hectare de lucernă. un vie s-a executat sapa mare pe 34 hectare. In timp ce pe cîmp se duce o luptă însufleţită pentru executarea la timp a lucrărilor de întreţinere a culturilor, colectiviştii din brigada zootehnică se preocupă îndeaproape de sporirea efectivelor de animale şi mărirea productivităţii acestora. Numărul bovinelor a crescut de pildă, la 693 capete, din care 168 vaci cu lapte. De asemenea numărul porcilor s-a mărit în acest an la 624 capete, iar al oilor la 1.507 capete. Sectorul avicol a cunoscut de asemenea o mare dezvoltare. In prezent gospodăria deţine peste 3.000 de pui. O importanţă, deosebită se acordă aici şi executării construcţiilor, zootehnice. Recent a fost terminată construcţia unei puterniţe moderne, cu o capacitate de peste 3.200 de pui. In prezent colectiviştii se preocupă de pregătirea materialelor necesare pentru construirea unui garaj pentru autocamioane, o maternitate pentru porci cu o capacitate de, 100 scroafe şi o ingraşătorie pentru 1.000 de porci. Dragostea şi priceperea colectiviştilor îndrumaţi de orgaiizaţia de partid, sprijinul acordat de consiliul de conducere, (preşedinte Fanea Tănase) şi de inginerul gospodăriei Boris Dubovanschi, constituie chezăşia, obţinerii de succese întoate domeniile de activitate. SIMION POPA Muncă întensă la Bălcaeiu Harnicii colectivişti din Bălcaeiu, raionul Tîrnăveni, îndrumaţi în permanenţă de organizaţia de partid, obţin zi de zi noi succese in muncă. Plivitul griului s-a terminat de mult şi în bune condiţiuni pe cele 175 ha. La sfecla de zahăr, floarea-soarelui şi cartofi s-a executat şi praşila a doua. Praşila întîi la porumb pe cele 124 ha s-a terminat, iar în prezent se execută praşila a doua. DEAC ARON corespondent voluntar La Glodeni şi Pâcureni Colectiviştii din Glodeni şi Păcureni sunt uniţi într-o singură gospodărie mare şi puternică. De la bun început ei au hotărît să obţină recolte bogate la toate culturile. Folosind din plin timpul prielnic, ei au terminat într-un timp scurt prima praşilă la porumb pe cele 294 de hectare, la sfeclă pe 125 ha, iar la cartofi pe 50 ha. Paralel cu aceste lucrări, ei au plantat roşii, ceapă, ardei, vinete, etc. In prezent praşila a doua la porumb, cartofi şi sfeclă de zahăr este în toi. ALEXANDRU BARATOSI corespondent voluntar Pentru 5.000 kg porumb boabe la hectar Numeroase gospodării colective dinraionul Luduş cultivă pe suprafeţe întinse porumb dublu hibrid, în scopul obţinerii unei producţii de 5.000 kg boabe la ha. Printre acestea se numără şi G.A.C. Dileul Vechi. O mare atenţie se acordă întreţ ţinerii acestei culturi. Pînă în present s-a aplicat o lucrare cu sapa rotativă, după care s-a făcut îngrășarea suplimentară aplicîndu-se cîte 100 kg azotat de amoliu și 150 kg superfosfat la ha. MARIA PORCILĂ corespondent voluntar In vederea îmbogăţirii cunoştinţelor colectiviştilor, la căminul cultural din Valea Largă au fost ţinute o serie de conferinţe, ca de pildă: „Culturi intercalate pe întreaga suprafaţă cultivată cu porumb“, „Cultura sfeclei de zahăr, bun izvor de venituri“ etc. ILIE VLASA şi PAVEL CENON =1---------- CONFERINȚE PENTRU COLECTIVIȘTI LA GOSPODĂRIA COLECTIVA DIN SINMARTIN-CIUC HOLDELE ALT DAT IN SPIC. In numărul da azi — Sport (pag. a 2-a). — Beneficiile — indice sintetic a! muncii colective şi al bunei gospodăriri (pag. a 3-a). — Şedinţa Consfătuirii reprezentanţilor ţărilor din C.A.E.R. (pag. a 4-a). Lucrările apicole - la timp și de bună calitate! In grădina de legume Paralel cu lucrările de întreţinere a culturilor, membrii gospodăriei colective „Vasile Roaită“ din Petelea, raionul Reghin, desfăşoară o muncă însufleţită şi în grădina de legume. Astfel, în numai cîteva zile, brigada legumicolă condusă de brigadierul Breja Petru a plantat un număr de 73.000 fire gogoşari şi ardei graşi, 14.000 fire varză timpurie etc. Pe o suprafaţă de 0,92 ha s-au plantat roşii timpurii, pe 1,40 ha roşii de toamnă, iar pe aproape 2 ha s-au insăminţat castraveţi şi ceapă. Lucrările de întreţinere a culturilor din grădina de legume se execută în bune condiţiuni, terminîndu-se praşila întîi la pepeni şi castraveţi, iar la fasole pe 3,38 ha. Cele mai frumoase rezultate în executarea la timp a lucrărilor din grădină le-a obţinut echipa condusă de Luca loan. Renumele covoarelor orientale lucrate de harnicele muncitoare de la întreprinderea „Lázár Ödön" din Tg.Mureş este binecunoscut in toată ţara cit şi peste hotare■ Modelele noi, originale, in culori vii şi înalta calitate au făcut ca covoarele ce poartă marca acestei întreprinderi să fie tot mai mult căutate. Un aport preţios la obţinerea acestui succes îl au şi priceputele desenatoare, creatoare de noi şi variate modele, de sub al căror penele se materializează de fapt forma noilor produse. Imbinînd armonios fantezia cu talentul, creatoare de modele pentru covoare Husar Irina a devenit o adevărată artistă. Bogăția de culori și simetria I formelor ce le dă modelelor sale, au situat-o printre cele mai bune desenatoare din intreprin I dere. Despre valorificarea superioară şi complexă a masei lemnoase Pentru că s-a mai discutat — şi nu puţin — despre creşterea utilizării fagului, folosirea mai înaltă şi complexă a lemnului, valorificarea diferitelor specii de lemn, aşi vrea să arăt şi eu în cîteva cuvinte ce posibilităţi noi mai există în întreprinderea noastră în acest domeniu și cauzele care frînează utilizarea complexă a lemnului, înainte de a trece la aceasta să vedem care sunt sarcinile trasate de Congresul al IlI-lea al P.M.R., industriei forestiere. In anul 1965, se arată în Directivele Congresului dintr-un mc de masă lemnoasă trebuie să se obţină produse cu o valoare de 80 la sută mai mare decât în 1959. Deşi unii dintre tovarăşii mei de muncă afirmă că această sarcină se va putea îndeplini numai în urma intrării în exploatare a noilor combinate de industrializare a lemnului, părerea mea este că în actualele condiţii (mecanizarea exploatării şi transportului, metode noi de muncă) şi prin perfecţionarea pe mai departe a acestora, putem obţine deja o astfel...ae valoare. La baza afirmaţiilor mele stau următoarele: Să luăm lemnul de fag şi să comparăm rezultatele obţinute pînă în prezent. In anul 1959, anul de bază, am obţinut următoarele rezultate: In lumina sarcinilor trasate de Congresul al Ill-lea, I. F.-ul Sovata va trebui ca pînă în 1965 să ridice valoarea unui mc cu 155,07 X 1,80 - 279,13 lei. Pentru realizarea acestei valori trebuie să ţinem cont de doi factori importanţi: 1. Prin îmbunătăţirea calităţii produselor să ridicăm indicele de utilizare a lemnului de lucru şi 2. valorificarea mai superioară a produselor secundare. Stabilind judicios capacităţile şi posibilităţile existente, colectivul întreprinderii forestiere din Sovata, îndrumat permanent de organizaţia de partid, desfăşoară o însufleţită luptă pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de mai sus. In lumina hotărîrilor Congresului al IlI-lea am obţinut rezultate valoroase. Din cifrele tabelului de mai sus rezultă că numai îr. 4 luni din acest an, prin ridicarea indicelui de utilizare a lemnului de lucru, valoarea unui mea crescut cu 32,9 la sută faţă de 1959. Se pune însă întrebarea: ce posibilităţi mai sunt pentru creşterea valorii cu 47,1 la sută, respectiv cu 73,13 lei , pentru a atinge sarcina stabilită pentru întreprinderea noastră? Părerea mea este că sunt mai multe posibilităţi. Trebuie acordată toată atenţia supravegherii stricte a tăierii arborilor în rînd. De asemenea, o importantă mare are valorificarea deşeurilor din exploatare (snopi de crăci), a deşeurilor din industrializare (la confecţionarea diferitelor tipuri de lăzi) şi a rumeguşului. Valorificarea mai superioară a acestora va crea posibilitatea ridicării valorii mo cu 52 lei. Diferenţa de 21,13 lei (73,13 — 52 = 21,13), se va putea realiza prin reducerea cantităţii de lemn de foc şi creşterea producţiei de mangal. Un factor care condiţionează însă obţinerea celor arătate mai sus este continua reducere a preţului de cost al produselor. In concluzie deci, avem posibilitatea pentru îndeplinirea sarcinii trasate de partid. Garanţia cea mai sigură este continua ridicare a nivelului cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor noştri şi hotărîrea lor de a obţine noi şi noi succese. Am arătat la început că mai avem şi greutăţi care împiedică valorificarea superioară şi complexă a masei lemnoase. Este vorba în primul rînd de slaba calitate a sculelor pe care le avem la dispoziţie. Cu tapine fabricate de întreprinderea „Partizanul“ din Timişoara, pile de întreprinderea „Elastic“ din Sibiu, joagăre manuale şi pînze de gater fabricate de I.R.U.M. Sibiu, a căror calitate lasă mult de dorit, nu se poate depăși productivitatea fizică planificată și nici prețul de cost nu poate fi redus substantial. In al doilea rînd, deşi am apelat la C.F.R. Tg.Mureş, nici pînă astăzi nu a acceptat să transporte o mare cantitate de rumeguş care este depozitat la Cîmpul Cetăţii. Avem cunoştinţă că Fabrica de cărămizi şi ţigle din Feldioara la arderea în cuptoare foloseşte rumeguş în loc de lemn (ceea ce aduce o importantă economie de lemn) însă C.F.R.-ul sub pretext că transported rumeguş nu poate realiza sarcina statică pe vagon, refuză să transporte acest combustibil la Feldioara. In al treilea rînd vreau să adresez cîteva cuvinte și întreprinderii „Combustibilul“ din regiunea noastră. Intensificarea luptei pentru valorificarea superioară a masei lemnoase atrage după sine reducerea consumului de lemne de foc, ceea ce poate fi completată cu punerea în vînzare a snopilor de crăci şi a deşeurilor provenite de la industrializare. întreprinderea „Combustibilul“ a rezolvat deja comercializarea snopilor de crăci şi a deşeurilor în dimensiuni lungi. Dar nu a asigurat încă valorificarea deşeurilor mărunte. Cred că în această privinţă conducerea întreprinderii trebuie să acorde o mai mare atenţie. BÉLA ERDŐS * tehnician principal la I. F. Sovata Indice de utilizare Valoarea Iei în procente Sortimente 1959 4 ,uni din 1956 4 ,uni din 1962 1962 — Bușteni de derulaj 2,10 6,23 4,20 12,46 — Bușteni pentru cherestea 29,70 46,02 72,27 112,24 — Lemn de lucru 4,00 3,97 8,00 7,94 — Labde industriale 2,10 10,39 4,50 16,62 — Mangal 15,00 18,39 12,90 15,82 — Lemn de foc 47,10 15,00 27,32 8,70 — Valorificarea produselor secundare — — 25,88 32,22 TOTAL: 100,00 100,00 155,07 206,00 Maşini noi, productivitate sporită Colectivul Fabricii de piei şi mănuşi „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş a pus în ultimul timp în funcţiune o serie de maşini noi şi moderne. Printre acestea se numără maşina de seruit piele, prevăzută cu un dispozitiv de oprire foto-electric, o maşină de măsurat suprafeţe prin integrarea pielei; o altă maşină de perforat pentru ornamentarea mănuşilor, prin care productivitatea muncii la această fază de lucru creşte cu 30 la sută SFÎRŞIT DE SAPTAMÎNA LA TG. MUREŞ Să sperăm că s-a sfirşit cu valul de frig propagat in Europa, dinspre ţările scandinave, datorită unei scăderi puternice de presiune in bazinul oriental al Mării Mediterane, şi că primăvara vom putea-o gusta ca de fiece dată, în toată măreţia ei. De două zile soarele a început să se strecoare din nou prin ramurile împodobite în veşmînt verde, parfumat. E sfirşit de săptămină, încotro să pleci? Cum să-ţi petreci timpul mai plăcut? Se pare că acestor întrebări tîrgumureşenii le găsesc uşor rezolvarea, încă de dimineaţă, motociclete, multe motociclete ieşeau din oraş pe cele cîteva şosele asfaltate. Aici, la Tg.Mureş, se pare că sunt cele mai multe motociclete în raport cu populaţia şi de obicei oamenii se cunosc. Se puteau auzi la tot pasul aceleaşi dialoguri: — încotro? — La Cluj, la meci! — La Borsec! — La Bicaz! — La Sovata! Ar fi greu de stabilit numărul celor ce se îndreptau în acea dimineață de iunie spre locuri mereu înnoite, care atrag vizitatori de pretutindeni ca un uriaş magnet. In acele locuri sunt organizate și nenumărate excursii in comun. Aproape 50 de muncitori de la întreprinderea „Encel Mauriciu" au plecat cu un autobuz O.N.T. la Lacul Roşu, Bicaz şi Borsec. I.R.T.A. Tg.Mureş a pus la dispoziţia O.N.T.-ului alte 4 autobuze pentru un mare grup de tineri care au plecat spre Homorod. Aproape 300 de tirgumureşeni erau prezenţi disde-dimineaţă pe peronul gării din Tg.Mureş pentru a pleca la Cluj. Dar nu numai în excursie se poate petrece timpul plăcut, reconfortant. In oraş încă de dimineaţă, în parcul sportiv „Voinţa", un numeros public a asistat la finala de handbal în şapte, interşcolară, şi la intîlnirea de handbal feminin din categoria A intre C.S.C. Mureşul şi S.S E. Petroşeni. La ora II, in sala mare a Casei de educaţie sanitară, in faţa unui numeros auditoriu, s-a ţinut conferinţa „Compoziţia şi importanţa apelor minerale din Transilvania". La Şcoala medie „Al. Papiu Ilarian" a avut loc închiderea festivă a anului şcolar la clasele I—IV. Sala festivă, a fost neincăpătoare. Părinţii au venit să asiste la frumosul program artistic prezentat de elevi. Şi la alte şcoli din oraş a avut loc închiderea cursurilor la clasele I—IV.. . . . . La biblioteca regională, în sala de lectură, sunt mulţi studenţi. Da. Sunt în sesiune. Ii lăsăm. Trecem prin faţa Institutului pedagogic de 3 ani. La geamuri animaţie■ Intrăm. La poartă primire rece. Delegaţia... explicaţii de rigoare .. Urcăm, scările. In faţa cîtorva uşi studenţii sunt emoţionaţi. Aflăm cîteva rezultate. La grupa 212 secţia fizică-chimie anul I, secţia maghiară, studenţii Ambrus Roza, Incze István, Szakács Irén şi alţii au primit nota 10 la fizică. Bravo lor! La socialism ştiinţific dau examen cei din grupa 211 anul I fizică-chimie. Pe uşă iese studentul Alexandru Molnár, vesel. — Cit ai primit? — 10... şi faţa lui Molnár radiază de bucurie. Tot 10 au luat şi Doina Iancu şi Maria Oprişor şi alţii. Atmosferă sărbătorească. Comisia de examinare e mulţumită. S-a învăţat bine în acest an. E adevărată sărbătoare. Să-ţi vezi concretizată munca pe un an întreg şi încă in ce fel... Se cuvine deci ca azi să mergem să ne distrăm... Şi seara, in sala mare de spectacole a Palatului culturii, ochii multor studenţi din cei pe care i-am găsit emoţionaţi pe coridoare, sunt acum atraşi din ce in ce mai mult de conflictul minunatei comedii „Cred în tine", prezentată de renumitul colectiv de teatru ce poartă numele regretatei actriţe Lucia Sturdza Bulandra. ■ Pretutindeni, oamenii muncii din oraşul nostru petrec plăcut. Mulţi umplu sălile cinematografelor, ale grădinilor de vară. Alţii se îndreaptă spre platoul Corneşti — loc pitoresc, prin frumuseţea covorului floral, in ale cărui coordonate intră şi oraşul ca un ocean feeric scăldat in Lumini. AUREL URZICA — întreprinderea industrială de stat „Frigocom" din Capitală. Mecanicul montor Iliu Vasile, fruntaş in producţie împreună cu C.T.C. Ambrus Francisc, fac o ultimă verificare a agregatelor frigorifere M. A. 10 și M. V. 10, înainte de expediere. (Foto: Agerpres-N. Bonar) □□□□■ In Intimpinarea Conferinţei naţionale a femeilor In intimpinarea apropiatei Conferinţe naţionale a femeilor din R.P. Romînă se intensifică activitatea pe tărim obştesc a femeilor. In întreaga ţară au participat la diferite acţiuni de folos obştesc aproape două milioane de femei care au efectuat peste 6.200.000 ore de muncă patriotică. Economiile realizate pe această cale în bugetele sfaturilor populare se cifrează la aproape 17 milioane lei. Peste 2.000 de străzi din Capitală au fost luate în grijă de comisiile de femei pentru întreţinerea curăţeniei şi buna lor gospodărire. Femeile din cartierul Militari au amenajat prin mijloace proprii sere din care se împrospătează cu flori spaţiile verzi din cartier. In regiunea Banat, femeile au plantat în primăvara aceasta 350.000 de pomi, în frunte situindu-se cele din raioanele Bozovici şi Caransebeş. In regiunea Bacău, numeroasele consfătuiri cu locatarii din noile blocuri, organizate din iniţiativa comisiilor de femei din oraşele Bacău, Oneşti, Roman, Piatra Neamţ, au contribuit la buna întreţinere a locuinţelor. In raioanele Rădăuţi, Vatra Dornei, Fălticeni, au fost antrenate la muncă patriotică peste 42.000 de femei de la sate, care au curăţat de spini o suprafaţă de 4.500 hectare izlaz. Sute de femei din regiunea Cluj participă activ la munca echipelor de control obştesc pe lingă unităţile de producţie şi desfacere a piinii şi unităţile comerciale de stat. ★ Realizările obţinute de femeile din Porceşti, în cinstea Conferinţei naţionale a femeilor, sunt dintre cele mai lăudabile. In frunte cu deputata Bartha Susana, preşedinta comitetului comunal al femeilor, colectivistele din acest sat au amenajat în faţa căminului cultural două parcuri în care au plantat trandafiri precum şi alte nori. Valoarea acestor lucrări, efectuate prin muncă patriotică de către harnicele femei din Porceşti trece de 4.000 de lei. De asemenea, la îndemnul colectivistei Precup Rafila femeile din Porceşti au participat şi la acţiunea de adunare a plantelor medicinale, predînd peste 40 kg de flori şi alte plante.